11,461 matches
-
și până azi, este “Marșul Basarabiei. Toți cei prezenți, oameni de diverse vârste, în sala încăpătoare a Centrului Cultural se ridică în picioare ca să intoneze: “Az-noapte la Prut Războiu-a-nceput, Românii trec dincolo iară, Să ia înapoi Prin arme și scut Moșia pierdută astă-vară...” Unii dintre cei prezenți - bătrânul George Bălașu ș.a. - îl cântă cu lacrimi în ochi.” După cum scrie ziarista de la presă bucureșteana Maria Muguraș - Petrescu, invitată de onoare la Sărbătoarea Internațională SĂPTĂMÂNA CULTURALĂ A ROMÂNILOR , EDIȚIA 2015 : ” La bisericuța ridicată
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
tropăie voios pe izlaz, prindea viteză la fugă, și ieșeau în galop prin poarta larg deschisă. Treceau așa, ca adierea dulce a vântului, străbăteau întinderile, treceau podul de peste râu, apoi se afundau pe potecile cele sălbatice ale pădurii din întinsa moșie a baronului! Atunci, Roxette și poneiul ei păreau o singură ființă, care zbura ca o zână din povești pe deasupra fermecătoarelor poteci răcoroase! Roxette, simțindu-se ca în paradis pe pajiștile naturii, nu s-ar mai fi întors niciodată la castel
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
păduri, liberi ca adierea vântului! * Oameni răi sunt peste tot în lume. Niște lotri căpcăuni, nespălați, nebărberiți, dușmani ai baronului, se gândiră să facă rost de bani mulți de la baron. Ce le veni în minte? Se strecurară hoțește în livada moșiei, chiar dimineața - pe când Roxette încă mai admira animalele de prin curtea castelului -, o răpiră fulgerător, o așezară pe spinarea unui cal, o legară strâns cu funie de șaua calului, și se făcură nevăzuți în tropotul cailor, ca niște fantome. După
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
mai mici, Au călcat spre seară Moșii, Poposind puțin pe-aici. Au lăsat câte-un suspin Și-un oftat plin de alean, O dorință-n vârf de spin, Lacrimi cât pentru un an. Un hotar de foc și apă Treceau Moșii, toți pe-un rând, Pe drumul spre Niciodată, Ieri aproape, azi în gând. Referință Bibliografică: Moșii / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1343, Anul IV, 04 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Daniela Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate
MOŞII de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376132_a_377461]
-
prin ostroavele vecine, dar și multele rubedenii care trăiau chiar în conacul său. La acele ospețe, se întindeau mese lungi, încărcate cu multe bunătăți, iar musafirii erau răsfățați cu dansuri și cu muzici de harpe și fluiere. Pe Asenath, stăpânul moșiei, evreii din ostrovul vecin îl vedeau rar. Dimineața, după ce soarele răsărea și lumina bine întinderile, ieșea și el din conac într-o trăsură trasă de doi cai, ca să-și inspecteze holdele și izlazurile cu cirezile la pășunat. Era vai de
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
băieți) într-o singură școală care se va numi "Școala Primară Mixtă de Stat" - Tg. Bujor și care va funcționa pentru început într-un local închiriat. Prin donația terenului, materialelor de construcție și mobilierului școlar, făcută de marele proprietar al moșiei Golășei, Lascăr Catargiu (1823 - 1899), fost Prim Ministru al României, în Tg. Bujor se va ridica între anii 1894 - 1895, prima școală tip Spiru Haret, cu clasele I - IV (construcție care dăinuie și în prezent, urmare a reparațiilor generale și
MARIA LEFTERIU, ÎNVĂŢĂTOARE, TG.BUJOR DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376228_a_377557]
-
de 80 de ani, Mihai Viteazul a înălțat, la 11 august 1601, un steag pe locul în care au fost trași în țeapă. Este o învățătură pentru felul în care trebuie să ne cinstim eroii, martirii, cărturarii, veteranii, vârstnicii! În jurul moșiei dăruite lui Baba Novac, de către Mihai Viteazul, s-a dezvoltat cartierul craiovean Brazda lui Novac. ( Istoria locuitorilor Clujului (XI), “Gazeta de Cluj”, pag 16, interviu cu dr. Tudor Sălăgean, de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei - Cluj -Napoca, în prezent
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
fericire în ochi îi pupară picioarele. - Gata, gata, că-mi murdăriți încălțămintea! - rosti mândru de fapta sa și-i împinse ușor într-o parte. E normal să-i ajut pe cei cu copii. Așa voi reîntineri forța de muncă pe moșiile mele. Până acum făceați degeaba umbră pământului, dar de astăzi se schimbă situația! Intrați în rândul sătenilor ce lasă satului urmași!... Măi, dar tare arătos și voinic mai ești! - adăugă privind pruncul cu admirație. Voi face din tine un viteaz
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
satului și adâncurile pădurilor, indiferent că era lună sau întuneric. Doar ziua îl cuprindea somnolența și se simțea sleit de vlagă. Dar iată că într-o bună zi stăpâna conacului, de durerea soțului pierdut, se stinse și ea, iar la moșie se întoarse de la oraș unul din ginerii săi, un bărbat încrezut și hapsân. De cum sosi, acesta băgă spaimă în locuitori. Se plimba cu trăsura pe ulițele satului și pe moșiile socrului său, lovind nemilos cu biciul în stânga și-n dreapta
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
de durerea soțului pierdut, se stinse și ea, iar la moșie se întoarse de la oraș unul din ginerii săi, un bărbat încrezut și hapsân. De cum sosi, acesta băgă spaimă în locuitori. Se plimba cu trăsura pe ulițele satului și pe moșiile socrului său, lovind nemilos cu biciul în stânga și-n dreapta în tot ce întâlnea în cale, bărbați, femei, copii. Într-una din zile ginerele organiză o vânătoare. Prințișor, mai iute de mână, săgetă o frumusețe de cerb. De ciudă, conașul
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
de demult Aici, dinspre Carpații de est, apus și sud Români sunt toți, adică din spiță de roman Și pus-au bunii-dacii, căciulă de moșnean Iubesc grădina țării, cu iarba din câmpie Cu lanuri de bucate, cu-n petec de moșie Cu marea și cu piscuri semețe înspre soare Cu dealuri vălurite, iubesc atât, că doare Respir sân de femeie crescându-și gingaș pruncii Și strâng nectar de poame în milenare uncii Dansez cu brazii liberi în susur de izvoare Și
ROMÂN de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379628_a_380957]
-
am fost mereu aici. Când din pustiu, sălbateci au năvălit puhoi Pe mândrele meleaguri, ei ne-au găsit pe noi. Să-nveți, copile, fii, de-asemeni, pe nepoți, Că ei sunt fiii țării, că sunt români cu toți. Tradiții vechi,moșie și limba românească, Învață-i să păstreze,învață-i să iubească. Emil Șușnea 30Noe.2016 Referință Bibliografică: Iubirea de pământ / Emil Șușnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2161, Anul VI, 30 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil
IUBIREA DE PĂMÂNT de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379276_a_380605]
-
Voiam un lucru cât de mic, Să mă pot lăuda cu el. Dar nu mi-a dăruit nimic Pe notele din carnețel. Știam că la omul sărac Nu stă nici cenușa-n vatră. Boii nici la vale nu trag, Iar ,,Moșii" nu vin niciodată. Ajungând mamă de copii, Ghetuțele lor lustruiam. ,,Moșii" veneau cu jucării, Că-n Capitală locuiam. 5. Decembrie Autor Maria Filipoiu Cuprinsă în Antologia ,,Cuvinte pe aripi de gând" ,2015 Publicată in Revista Creștin Ortodox Referință Bibliografică: COPILĂRIE
COPILĂRIE FĂRĂ MOȘ NICOLAE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369208_a_370537]
-
cu tonă mare Împrăștiat în lume ca să cunoști disprețul Tu nu mai ai nici țară,tu nu mai ai hotare! Te zbați într-o trădare,de țară și de neam Vândut pe vecie ești pus ca să fii Stăpâni vin pe moșie și tu vei fi în hâm... Vândută ești tu țară,vânduți ai tăi copiii! Justitța e-n ceruri și e a celor mari Puterile oculte ți-au pus democrație Nu au rămas brazii,nici falnicii stejari, Vei fi o țară
POPOR ROMÂN DIN SÂMBURE DE DAC de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378684_a_380013]
-
2015. Fată dragă, pune-ți ie, Și cinstește-o prin purtare, Nu-i un moft, e-o datorie Și o clipă de-nchinare. Au purtat-o și străbunii Când plecau la liturghie, Are-n ea gustul țărânii Și-al iubirii de moșie. Au cusut în pânza deasă Greu, cu sufletu-n litanii Și în lacrimă pioasă Au albit aceste danii. Semne magice, discrete, Doruri prinse-n fir de ață Parcă-s tainice versete, Plâns și slavă pentru viață. Erminii prin acul vremii
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Este sacră! Citește mai mult Fată dragă, pune-ți ie,Și cinstește-o prin purtare,Nu-i un moft, e-o datorieși o clipă de-nchinare.Au purtat-o și străbuniiCând plecau la liturghie,Are-n ea gustul țărâniiși-al iubirii de moșie. Au cusut în pânza deasăGreu, cu sufletu-n litaniiși în lacrimă pioasăAu albit aceste danii.Semne magice, discrete,Doruri prinse-n fir de ațăParcă-s tainice versete,Plâns și slavă pentru viață.Erminii prin acul vremii,Cruce, floare, frunză, ram
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
și asupra necesității abolirii ei. Regulamentul organic impus Principatelor de ruși a adus o primă mare mutație în definirea relației țăranilor cu stăpînii pământurilor: boierii au fost desemnați ca proprietari ai pămînturilor, iar drepturile țăranilor limitate la două treimi din moșie. Acest drept de folosință a moșiei de către țărani era însoțit de un impozit ce trebuia vărsat la Stat și de zile de lucru datorate stăpînului, fixate la 12 pe an. Practic, acestea erau mult mai numeroase, atingînd 42 de zile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
organic impus Principatelor de ruși a adus o primă mare mutație în definirea relației țăranilor cu stăpînii pământurilor: boierii au fost desemnați ca proprietari ai pămînturilor, iar drepturile țăranilor limitate la două treimi din moșie. Acest drept de folosință a moșiei de către țărani era însoțit de un impozit ce trebuia vărsat la Stat și de zile de lucru datorate stăpînului, fixate la 12 pe an. Practic, acestea erau mult mai numeroase, atingînd 42 de zile în Muntenia și 48 în Moldova
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de un impozit ce trebuia vărsat la Stat și de zile de lucru datorate stăpînului, fixate la 12 pe an. Practic, acestea erau mult mai numeroase, atingînd 42 de zile în Muntenia și 48 în Moldova. Stăpînirea unei treimi din moșie de către proprietari trebuia să răspundă nevoilor crescînde de producție cerealieră, pentru profituri mai bune la export în momentul în care otomanii ar fi pierdut dreptul lor de preempțiune pe piața Principatelor. Avînd nevoie de munca țăranilor, proprietarii măresc corvezile. Țăranii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
da un preaviz de 6 luni înainte de a pleca. Proprietarii se plîng în fapt de abandonarea cronică a pămînturilor de către țăranii care căutau să lucreze în altă parte. Legea din 1864 eliberează de controlul rentei cele două treimi rămase din moșie. Oficial deci, țăranii sînt eliberați de statutul de iobăgie și acced la proprietate, mijlocită de o despăgubire vărsată către stat. Întinderea suprafețelor de pămînt distribuite în proprietate este în funcție de mijloacele de cultură de care dispun țăranii, care sînt repartizate în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și răniții. Cauzele mișcării sînt de ordin economic: mizerie, foamea de pămînt, în contrast cu arenda draconică, camăta din sate. Chestiunea arendei este esențială: proprietarul absent închiriază întinderi considerabile de pămînt marilor arendași care subînchiriază țăranilor sau angajează zilieri pe părțile de moșie care nu sînt subarendate. Legea din 1864 este condamnată iar reproșurile formulate în legătură cu aceasta dezvăluie frecvent un conservatorism paternalist. Indirect, este denunțată mentalitatea capitalistă: în 1864, țăranii au fost eliberați dar proprietarii au încetat să-și îndeplinească datoriile față de ei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
chip am jigni sentimentul deplinei siguranțe a puternicilor noștri vecini, încît în toate împrejurările n-ar putea fi vorba decât de susceptibilități atinse. Daca voim a păstra ceea ce este al nostru, daca tonul nostru a fost adeseori urcat când apăram moșia strămoșească, lucrul e atât de natural pentru statele cele mai mici, ca și pentru oamenii cei mai mici, încît cei mari, în plenitudinea puterii și în sentimentul superiorității lor, ar fi putut trece lesne cu vederea neputincioasele amenințări ale unei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu ne îndoim, de toate acestea mai târziu. Cât despre noi, nu sîntem deloc turburați de viitorul partid roșu din Moldova. Adevărații roșii nu pot fi acolo de[cît] cei din grupul Goldner-Wortmann, împreună cu câțiva gheșeftari pentru cari funcțiile și moșiile statului sânt mobilul acțiunilor politice. Dar, lăsând deocamdată ca timpul și propria esperiență să deie tuturor tinerilor lecțiile cuvenite, încît să devină sau cetățeni onești sau sinceri roșii, adică oameni lipsiți de orice credință și aspirațiune și aruncați cu trup
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în numărătoare. În loc de-a le plăti însă peșin el emite pentru 26 260 000 bilete ipotecare, deci el a luat de la fiece detentor al unei asemenea hârtii echivalentul în numerar, îndatorindu-se de-a plăti acel numerar atunci când va vinde moșiile ipotecate. Deci până în momentul în care acele bunuri vor fi vândute și biletele ipotecare retrase, până în momentul ce tranzacțiunea va fi consumată, aceste bilete reprezintă un împrumut de 26 260 000. Dar e dobânda mare, dar e mică, împrumutul rămâne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca aceste persoane onorabile, fără viclenie cât firul de muștar, să mai crează și acum că d. C. A. Rosetti e sărac, deși a dovedit că măcinișul de palavre [î]i aduce 3000 de galbeni pe an - adică cât o moșie mare - să-i mai dea și azi un milion daca vor. Gustul dumnealor și cestiune de apreciație. La așa cultură generală, așa om; la așa turc, așa pistol. Dar statul impersonal, egal pentru toți, pentru liberal ca și pentru reacționar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]