9,547 matches
-
a mă ridica, Dă-mi o parte din fericirea îngerilor Tăi, Dă-mi șansa de a alege calea, Tu, Doamne, dă-mi pași aici, acum...! Rânduieli Eram credincios Ca fluturii, Ca marea, Ca florile din grădina îngerilor. Pe cărarea de la moară, Cu sacul de uium în spate, Apare credința. Dumnezeu salută lutul, Iar norul negru, Retras pe ritm de fulgere, Îl arată cu Evangheliile la inimă. El dă putere albinei Să facă floarea miere, Prunii-prune, merii-mere, Rânduind toate. Pe drumul de pe
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
și-a scos căciula de pe cap și i-a urat: - Bine veniși pe la noi, nașule! Ne ertați că ne găsâți în neorânduială cu atâtea gloduri pe jos, dar s-a terminat făina și mâne mă duc să macin boabele la moară. - Să te duci la moara Trocanilor, că-i moară pe apă! Zăbovești mai mult, dar iese făina bună, de mănânci turta și mămăliga și cu ochii. La moara lui Bobei care-i de foc, boabele se macină mai repede, dar
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
cap și i-a urat: - Bine veniși pe la noi, nașule! Ne ertați că ne găsâți în neorânduială cu atâtea gloduri pe jos, dar s-a terminat făina și mâne mă duc să macin boabele la moară. - Să te duci la moara Trocanilor, că-i moară pe apă! Zăbovești mai mult, dar iese făina bună, de mănânci turta și mămăliga și cu ochii. La moara lui Bobei care-i de foc, boabele se macină mai repede, dar făina iese prea încinsă și
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
s-a terminat făina și mâne mă duc să macin boabele la moară. - Să te duci la moara Trocanilor, că-i moară pe apă! Zăbovești mai mult, dar iese făina bună, de mănânci turta și mămăliga și cu ochii. La moara lui Bobei care-i de foc, boabele se macină mai repede, dar făina iese prea încinsă și se râncezește iute! Cât au vorbit de moară, muma a adus un scaun de-al ’nalt, a pus pe el un opreg și
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
mai mult, dar iese făina bună, de mănânci turta și mămăliga și cu ochii. La moara lui Bobei care-i de foc, boabele se macină mai repede, dar făina iese prea încinsă și se râncezește iute! Cât au vorbit de moară, muma a adus un scaun de-al ’nalt, a pus pe el un opreg și l-a poftit pe nașu’ să să așăze. - Mărie! ... ia tu iepuru’ ăsta, du-l afară undeva la răcoare și după ce îl belește Vasile, să
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
din 12 august 2014 Toate Articolele Autorului Pârâu de munte limped,nelinișit prăvale-n Minuscule cascade,pe rocă de granit, Șuvoi de apă vie,grăbită-ntr-o chemare Maternă spre oceanul de picuri infinit. În drumul lui prin meandre,o moară întâlnește Ce vrea hrăni asemeni umane așezări Precum pe tot parcursul și vegetal perpetuu Indubitabil însă,darwine-evoluări ... În lacuri adunate,domolitor spre vale, Înoată în tăcere popoarele de pești. Centrale implicite,trimit în lumea mare Fluidizând prin fire,lumină,ca
PÂRÂUL(CICLIC) de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360130_a_361459]
-
cercetări pe linie de protecția muncii, nu dorea să fie trasă la răspundere nevinovată și în necunoștință de cauză. - Nea Ioane, ia spune-mi cum s-a întâmplat cu accidentarea tovarășei ingineră Nicolescu? - Nu știu, tovarășa Axinte. Eram plecat la moară. M-a trimis soțul dumneavoastră să văd dacă au terminat de măcinat ce le-am trimis pentru sectorul dumneavoastră. - Și soțul meu unde era? - Eu l-am lăsat în magazie, în biroul meu. - Pe tovarășa ingineră ai întâlnit-o? - Da
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360013_a_361342]
-
Eu l-am lăsat în magazie, în biroul meu. - Pe tovarășa ingineră ai întâlnit-o? - Da, ea venea la magazie să vadă dacă mai avem făină de oase, chiar am vorbit cu dumneaei, apoi eu mi-am continuat drumul la moară și ea s-a dus la magazie să numere sacii. Nu m-a crezut că avem suficientă deocamdată. - Cât ai întârziat la moară? - Ceva mai bine de o oră. Când am revenit, magazia nu era încuiată și nimeni nu mai
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360013_a_361342]
-
mai avem făină de oase, chiar am vorbit cu dumneaei, apoi eu mi-am continuat drumul la moară și ea s-a dus la magazie să numere sacii. Nu m-a crezut că avem suficientă deocamdată. - Cât ai întârziat la moară? - Ceva mai bine de o oră. Când am revenit, magazia nu era încuiată și nimeni nu mai era în ea. Soțul dumneavoastră era plecat și nici tovarășa ingineră nu mai era. - Și nu ai observat nimic deosebit în magazie? - Atunci
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360013_a_361342]
-
părea cea mai plauzibilă. De ce să ascundă chiloții fetei într-un sac cu uruială dacă era cu voia ei amorul? Poate că era o întâlnire premeditată între cei doi, de l-a trimis inginerul pe el așa dintr-o dată la moară. Atunci de ce a mai venit Viorel să-l prevină să nu spună nimic dacă cineva întreabă despre accident? Asta a fost. Viorel s-a dat la tânăra fată, aceasta nu a vrut, s-au luptat între ei și atunci ea
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360013_a_361342]
-
afle care este starea sa de sănătate. Oricât s-a străduit Ramona să descâlcească firul accidentului său, nu a reușit, deoarece Săndica nu-și amintea nimic. Îi repeta doar că s-a întâlnit cu nea Ion magazionerul care mergea la moară și că a intrat în magazie să vadă dacă are suficientă făină de oase, așa cum au stabilit amândouă. - Bine, dar când ai intrat în magazie, era cineva acolo? Întrebă cu insistență Ramona. - Nu știu nimic. - Viorel era în magazie? - Nu
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360013_a_361342]
-
un atelier de sticlărie (producea servicii de masă, vase, scrumiere etc. din sticlă, rubin), atelierul manual de țesut covoare (despre care am amintit mai sus), din 1985, funcționează și un atelier de croitorie, un atelier de împletituri din nuiele și mori prestatoare de servicii. Până în anul 1977, cea mai puternică dezvoltare o cunoaște atelierul de covoare, unde numărul muncitoarelor încadrate la acea dată ajungea la 80, acestea realizând o producție marfă în valoare de 3.300.000 lei. În anul 1985
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
de Credit „Someș - Codreana”, o secție a „RENEL”, cu activitate de întreținere - exploatare - casierie, Serviciul public de pompieri civili, Serviciul de gospodărie locativă, Centrală telefonică digitală, Oficiu Poștal, două societăți de televiziune cu capital privat, iar în domeniul alimentar: brutărie, moară, o piață mixtă și peste 40 unități de alimentație publică. De asemenea, în oraș există și un sediu A.P.I.A. care, vine în întâmpinarea problemelor încă nerezolvate ale cetățenilor: în domeniul pământului arabil și pădurilor. Proiecte de viitor Consiliul
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
propriu: sistem 2 + 1, adică acela de două câmpuri alternative și un al treilea cultivat permanent. Cultura cerealelor determina implicit și o îndeletnicire secundară: morăritul. Acesta reprezenta însă monopolul exclusiv al stăpânului feudal, aducându-i venituri importante acestuia. Erau multe mori pe Someș, până în urmă cu aproximativ 20 de ani; exista o moară la care veneau nu numai locuitori ai satului, ci și din satele din jur. Fiecare sat situat de-a lungul râului Someș își avea propria moară, cea din
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
al treilea cultivat permanent. Cultura cerealelor determina implicit și o îndeletnicire secundară: morăritul. Acesta reprezenta însă monopolul exclusiv al stăpânului feudal, aducându-i venituri importante acestuia. Erau multe mori pe Someș, până în urmă cu aproximativ 20 de ani; exista o moară la care veneau nu numai locuitori ai satului, ci și din satele din jur. Fiecare sat situat de-a lungul râului Someș își avea propria moară, cea din Chelința fiind,probabil, datorită calității măcinatului făinii, cea mai frecventată. Morarul era
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
Erau multe mori pe Someș, până în urmă cu aproximativ 20 de ani; exista o moară la care veneau nu numai locuitori ai satului, ci și din satele din jur. Fiecare sat situat de-a lungul râului Someș își avea propria moară, cea din Chelința fiind,probabil, datorită calității măcinatului făinii, cea mai frecventată. Morarul era plătit, în cele mai multe cazuri, cu o parte din vama morii. Cum stăpânul nu dădea vama din măcinișul lui, aceasta provenea integral din măcinișul țărănesc. Pe Someș
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
și din satele din jur. Fiecare sat situat de-a lungul râului Someș își avea propria moară, cea din Chelința fiind,probabil, datorită calității măcinatului făinii, cea mai frecventată. Morarul era plătit, în cele mai multe cazuri, cu o parte din vama morii. Cum stăpânul nu dădea vama din măcinișul lui, aceasta provenea integral din măcinișul țărănesc. Pe Someș, sau pe văile satului Chelința, care se varsă în râul Someș, existau pive de pănură și de pături, acestea reprezentau tehnica prin care era
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
pe împroprietărit, de circa 2 iugăre arător. În ceea ce privește pădurea comunală, aceasta se constituie din pădurile expropriate conform articolului 6 din legea reformei agrare, din pădurile lui Karoly Ladislau și Recsei Andrei, din pădurile din Dealul Purcărețului, Dealul Pietrii și Dealul Morii, situate în hotarul satului Chelința, din pădurile aflate în proprietatea lui Wesseleny Rozalia, cele din Dealul Mare (tot din hotarul satului Chelința) și, din pădurile lui Degenfeld Maria, Dealul Îngust (Chelința), precum și o mică parte din hotarul satului Țicău. Pentru
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
realizând o producție diversificată de obiecte din sticlă: damigene, sticlă suflată și presată pentru farmacii. Unor investitori evrei le aparținea și întreprinderea de împletituri din nuiele de salcie. Tot în categoria întreprinderilor care foloseau forță de muncă salariată, includem și moara din Ulmeni, aflată în proprietatea lui Soos Karol, care avea 8 muncitori. Prin existența și activitatea acestor întreprinderi, comuna tinde să capete înfățișarea unei veritabile așezări agroindustriale. Componenta principală a vieții economice o reprezintă agricultura; activitatea industrială își are rolul
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
la acțiunile de salubrizare Primarul general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, a participat astăzi la acțiunile de salubrizare, în cadrul proiectului „Hai, Moldova!”, care presupune curățenie în toată țara într-o singură zi. Edilul capitalei a făcut curățenie în Parcul „Valea Morilor”, unde la acțiunile de salubrizare au luat parte câteva sute de persoane, inclusiv reprezentanți ai diferitor companii și misiuni diplomatice acreditate în Republica Moldova, printre care Ambasada SUA. Dorin Chirtoacă a apreciat inițiativa unei asemenea acțiuni, menționând că în urma proiectului vor
CEI PATRU ANI DE DOMNIE A GENERALULUI CHIRTOACĂ ŞI… ARMATA SA ALBĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359801_a_361130]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > 10 IANUARIE: SF. ANTIPA DE LA CALAPODEȘTI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Sfântul Antipa s-a născut în anul 1816 în satul Calapodești, comuna Dealul Morii, județul Bacău într-o familie de clerici. Tatăl său se numea Gheorghe Constantin Luchian, diacon la biserica satului, iar mama Ecaterina Manase, s-a călugărit mai târziu sub numele Elisabeta. A primit la botez numele de Alexandru. La vârsta de
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
ceva despredragoste despre banidespre viațădoar mama poetului într-un ungher plânge mocnitcu fața în mâini sau cumâinile-n fațăhei zise ofticat barmanul cel gras cine draculuia încuiat timpulpe dinafarăcum cine spuse mama poetului fiul meu dragscumpul meu fiu care astăzi învațăsă moară... XII. PASTEL ÎNGHEȚAT, de Sorin Olariu , publicat în Ediția nr. 391 din 26 ianuarie 2012. doar păsările morții scrutează bolta noastră se scutură ninsoarea din pomii ce se rup au înghețat și geamul și florile din glastră iar câinii-și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
viața mea, cea de atunci, eu nu mai sunt... Ce-aș mai putea s-ascult la tine? Aceleași vorbe goale-n vânt? De ce vrei să ne împăcăm? Răspunde, vreau să știu și eu. Nu ai pe nimeni lângă tine, sau... mori de dragul meu? Sau... poate n-ai venit decât să-mi spui la fel ca în trecut Că mă iubești, însă... cu alta, un legământ tu ai făcut... Fii sincer, doar o dată-n viață. Sunt sigură că am ghicit. Ai vrea
RĂMAS-AU TOATE LA TRECUT... de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359890_a_361219]
-
altar dedicat Sfântului Nicolae și a legendelor despre Sfântul Nicolae și despre cele 40 de fecioare. Nessebar este o peninsulă mică și cochetă, construită în piatră, cu străzi înguste, cu case tradiționale, având parterul din piatră și etajul din lemn, mori de vânt, pescari harnici, aproximativ 40 de biserici bizantine ce, în ciuda vechimii, impresionează prin zveltețe și culoarea roșie a zidurilor. Balcik, orașul golfului liniștit, protejat de stânci albe, atrage un număr foarte mare de turiști români, datorită Castelului reginei Maria
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MĂRII NEGRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359970_a_361299]
-
chirurg de șandramale. Drăgulescu - salt cu ațâț de palmă la capră. Irinelul cu boașe bătucite de metrese. Tolea - o coșcogea cu tomberon, la pârnaie. Miculescu - uluială, oblojeală, opinteală și cârcală. Diaconescu OTV, șiret cu salt fabulos în circ. Nașu B1 - moară de vorbe-n Vântu. Ursu - antenă cu fonfu-n clenci. Hurezeanu - cântar de precizie Ciuvică - flașnetar de spart timpane. După atâta pricopseală ne-a mai rămas doar caznă-n râs și râs cu haznă, de VIP-uri trase de păr în
BUNGHIALĂ DE VIP-URI ÎN TABACI ! (II) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359623_a_360952]