5,397 matches
-
Ce imagine intensă n-a fost și sacră? Sacrul depășește limitele religiosului, precum transcendența pe cele ale supranaturalului. În pictura acestui secol, Giacometti și Matisse ar putea pretinde la el în aceeași măsură ca Chagall și Roualt. Dumnezeu nu are monopolul Celuilalt. În fața oricărei imagini fotografie, tablou, stampă, plan te întrebi: spre ce a ridicat autorul capul? A privit de sus sau mai de jos? A făcut un efort pentru a ieși, a merge într-acolo, înainte? Față de cine simte omul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
decât la origine, deasupra și cu mult înaintea lui. Natura sau Logosul, Motorul Prim sau sufletul Lumii au exclusivitate asupra noului. Simbolic pentru această postură este Dumnezeul Vechiului Testament. El îl creează pe om după imaginea sa, dar își rezervă monopolul sculpturii. Omul modelat nu va fi modelator, lutul se folosește o singură dată. În iudeo-creștinism, numai Dumnezeu este artist; numai copiile conforme are creației lui sunt admisibile pentru creștin. Dacă omul crede că inovează, atunci greșește sau vrea să înșele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
gustului merge mână în mână cu distrugerea ierarhiei genurilor, fixată în perioada clasică de Academia regală: pictura istorică în vârf, apoi portretul, peisajul, pictura de animale, în fine, pe ultima treaptă, natura moartă. Este prețul liberului exercițiu profesional, odată spart monopolul academic 79. Astfel, "artistul" nostru a lucrat succesiv pentru comunitățile religioase, curțile princiare (Anjou, Bourgogne, Berry etc.), rege, Curtea și Academia acestuia, amatori, critici și saloane, în fine, în epoca antreprenorială, pentru firme, media și muzee. Această polarizare este doar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
aproape toate țările, în special din cele mai sărace. "Comunicarea este liberă", nu accesul la piața de informații. Costul extraordinar de mare al transmisiilor electronice și al locului în peisajul audiovizual național și a fortiori mondial agravează și mai mult monopolurile tradiționale ale agențiilor de presă ("În fiecare zi, peste un miliard de oameni își întemeiază judecata de valoare în materie de evenimente internaționale pe informațiile oferite de Associated Press"). Pretutindeni, atât în Nord cât și în Sud, ziarele aparțin vechilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
penumbră sunt rapide ca incursiunile unui comando și noi facem comentariul acestor descoperiri. Emisfera sudică nu ia vederi, ci este prinsă în ale noastre. Ne-am legitimat și totodată sublimat în "datorie de ingerință" dreptul exclusiv de privitori ai celorlalți, monopol tehnic transformat în obligație morală. Dacă nu vedem cu ochii, inima nu este mișcată. Concluzie: "Camerele să trăiască!". Desigur, dar ele nu au, vai, declanșare automată, nu încep oriunde și oricând să înregistreze 116. Geopolitica acestei compasiuni de la distanță care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
iar o datorie (de ingerință) fondată practic pe vedere (a ecranelor) nu este și nu poate fi kantian universală. Universală va fi, dar cum era altădată sufragiul cu același nume, rezervat jumătății masculine a populației. Decolonizarea i-a luat Occidentului monopolul reprezentării politice a genului uman, iar sistemul Națiunilor Unite, cu o sută șaptezeci de state reprezentate, a devenit cu adevărat universal. Însă industrializarea imaginii și a sunetului conferă țărilor supradezvoltate monopolul reprezentărilor culturale ale umanității, astfel încât Nordul a recâștigat cu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
jumătății masculine a populației. Decolonizarea i-a luat Occidentului monopolul reprezentării politice a genului uman, iar sistemul Națiunilor Unite, cu o sută șaptezeci de state reprezentate, a devenit cu adevărat universal. Însă industrializarea imaginii și a sunetului conferă țărilor supradezvoltate monopolul reprezentărilor culturale ale umanității, astfel încât Nordul a recâștigat cu o mână exclusivitatea pe care a pierdut-o cu cealaltă. Noua ecologie a privirii deschide, fără îndoială, câmpul vizual al fiecăruia, dar face mai problematic "dialogul culturilor", lărgind mai mult ca
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ca acela de organe). Realitatea sensibilă, funcție a puterii de cumpărare? Sistemul pay-per-view va guverna privirea de mâine? Percepția va fi criptată, cu decodor pentru abonați? Cei bogați vor avea atunci exclusivitatea senzațiilor fine și, poate, în cele din urmă, monopolul lumii sensibile. Valoarea supremă a unei culturi însemnând și ceea ce-i face să viseze pe adepții ei, visăm deja cu toții, mai mult sau mai puțin, să câștigăm la loto. 9 Fie că această derivă spre domnia pieței se confirmă sau
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
deci sistemul e problema); nostalgicii sunt aceia care oftează după modelul societății agrare, cu organizare stabilă, "de monolit", cu convingeri religioase tari, cu clase sociale clar ierarhizate, cu identități nationale și etnice incontestabile... În ciuda pretențiilor unora care cred că dețin monopolul cunoașterii societății oamenilor și a oamenilor concreți ai societății, toate științele sociale sunt în mutație profundă. Am avut anumite certitudini, ipotezele și concluziile erau formulate cu mai multă convingere, dar actualmente știința se îndoiește de sine, opinia publică o privește
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de Howard S. Becker (prin interacționismul simbolic pe care îl promovează). În cartea sa Profesia medicală, el definește profesia prin raportare la ea însăși, prin puterea relațiilor indivizilor. Profesia de medic se caracterizează prin mare autonomie, independență, construite social, prin monopolul structurilor (formare, metode), prin controlul total al membrilor asupra domeniului lor, prin credința simbolică a profanilor în medicul profesionist. 345 Health and Society; The Journal of Health and Social Behavior; Social Science and Medicine; International Journal of Health Services; Sociology
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
sale intelectuale (ceea ce a acoperit distincțiile conceptuale proprii fiecărei tradiții de gândire și chiar fiecărei lucrări de autor); fie explicarea sa (prin apel la evenimente istorice precum Revoluția britanică sau Revoluția franceză 56, la democratizarea modernă a societății și înlăturarea monopolului asupra puterii 57, la conceptele cognitive de bază al psihicului uman58, la modele ale copilăriei 59, la un model developmentalist al cunoașterii politice 60, la filtre sociale 61, la filtre culturale 62, la structurile de personalitate 63, la caracteristicile iraționale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ea, funcția însăși de integrare a ideologiei își poate repune în joc surplusul de valoare a puterii. Nu există însă o astfel de posibilitate în societățile în care represiunea, deopotrivă ideologică în sens propagandistic și instituțională în sensul manifestării unui monopol ilegitim asupra violenței din partea statului detronează legitimitatea autorității (în sensul weberian al termenului) și deturnează negativ înțelesul natural al integrării sociale. Așadar, considerând ideologia ca fiind conectată cu realitatea și atribuindu-i ulterior un rol eminamente socio-cultural, Ricoeur nu face
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
atunci când gândim ideologia în termenii unei distorsiuni a realității. Desigur, societatea contemporană nu mai exhibă un astfel de înțeles, din moment ce, cel puțin în lumea occidentală, aranjamentele instituționale, procedurile și principiile care fac posibilă existența comunității fundamentate democratic nu mai admit monopolul unei singure ideologii. Chiar și așa, când spunem că noi cunoaștem realitatea socială în chip ideologic, nu ne referim la o anumită coloratură politică pe care o conferim acestei realități. Avem în vedere, mai degrabă, ideea că tiparul nostru cognitiv
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
tendință în cadrul procesului globalizării? Globalizării politice i se opun, în conformitate cu dialectica internă universalism-particularism, de care am amintit la început, alte forțe, care par să întărească poziția statului-națiune. Între acestea, cele mai influente par să fie existența, în potență, a naționalismului, monopolul statului asupra puterii militare, precum și cooperarea internațională dintre state, care asigură acestora, într-o anumită măsură, suveranitatea. Astfel încât, "prin monopolul pe care îl dețin asupra sensului violenței și prin atenția lor acordată puterii, statele sunt deci agenți critici în menținerea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
forțe, care par să întărească poziția statului-națiune. Între acestea, cele mai influente par să fie existența, în potență, a naționalismului, monopolul statului asupra puterii militare, precum și cooperarea internațională dintre state, care asigură acestora, într-o anumită măsură, suveranitatea. Astfel încât, "prin monopolul pe care îl dețin asupra sensului violenței și prin atenția lor acordată puterii, statele sunt deci agenți critici în menținerea ordinii globale"519. Cu toate acestea, se pare că, într-adevăr, suveranitatea sta-tului-națiune, principiu de bază al ordinii globale moderne
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
suveranității domestice, o altă forță renăscută grație fenomenelor globalizante se opune, în fapt, acestora. Este vorba despre naționalism. Așa cum am menționat deja, una dintre principalele forțe ce par să consolideze astăzi importanța statului-națiune este existența, în potență, a naționalismului. Alături de monopolul pe care îl deține asupra sensului violenței, statul-națiune articulează realitatea unei identități sociale, dar și personale, la nivelul indivizilor. Se poate susține, de aceea, că tendințelor globalizante ale sistemului global multicentric li se opun tendințele ideologice ale sistemului etatocentric. Este
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
alianța clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare, în care rolul conducător aparține clasei muncitoare” (art.2) și ” În Republica Populară România puterea aparține oamenilor de la orașe și sate” (art.4): -menționa noile forme de proprietate; -stabilea sistemul planificat al economiei; -impunea monopolul statului asupra comerțului; -stabilea rolul conducător al Partidului Muncitoresc Român; -menținea aceleași drepturi și restricții ca în Constituția din 1948. 6.Constituția din 1965 -a fost adoptată la 21 august 1965, având 9 titluri și 121 articole (fiind abrogată la
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
în Moldova. o au așezat statul pe principii moderne, stabilind: principiul suveranității poporului; principiul separării puterilor în stat; bugetul de stat; înființarea de instituții moderne: tribunale, corpul de avocați, procuratura, notariatele, arhivele etc.; reorganizarea sistemului fiscal; limitarea puterii domnului; menținerea monopolului politic al boierilor, privilegiile fiscale și sociale ale acestora. au stabilit atribuțiile domnului, care : era ales pe viață; avea inițiativă legislativă; numea miniștri; putea refuza publicarea legilor votate în Adunare; avea dreptul de a dizolva Adunările. Regulamentele Organice au reprezentat
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
impozitelor. Toate obligațiile fiscale anterioare se desființează, se stabilesc dimensiunile obligațiilor fiscale, termenele de plată, dar se mențin privilegii pentru boieri. În noile condiții, baza veniturilor 34 o constituiau impozitele directe: capitația (birul) și patenta. Se instituie impozite indirecte: accize, monopoluri fiscale, taxe de timbru, taxe de succesiune, taxe de Înregistrare. Obligații fiscale avea numai populația autohtonă și evreii, iar străinii erau scutiți. Mai apoi, Alexandru Ioan Cuza introduce, după anul 1859, impozitul funciar și administrarea obligațiilor fiscale conform modelului francez
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Marea Britanie. 56 Filip Gh., Onofrei M., op. cit., p. 147 59 Corespunzător doctrinei ofertei s-a promovat teza că oferta Își creează propria cerere, iar cheia succesului o reprezintă micile Întreprinderi suple, inovatoare, creatoare de locuri de muncă și nu marile monopoluri. Economiștii ofertei au conceput o „terapie” care viza schimbarea politicii economico-financiare de natură intervenționistă promovată anterior de guvern prin alta, nuanțată de anumite elemente 57. Între acestea, un loc prioritar este atribuit reducerii intervențiilor directe ale statului, atât În lumea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
juridic prezintă interes mai ales În plan practic. Astfel, În cazul structurării administrative, se au În vedere structurile administrative care gestionează impozitele, cum sunt: Direcția generală a impozitelor directe, Direcția generală a vămilor, Direcția generală de reglementare și administrare a monopolurilor fiscale, etc. În cazul aplicării regimului juridic În structura sistemului de impozite se realizează distincția impozitelor În funcție de existența sau 77 inexistența „rolurilor nominative”, care sunt instituite de administrațiile fiscale pentru urmărirea Încasării impozitului, constituind, totodată, un titlu cu putere executorie
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
navale, remunerarea serviciilor publice, etc. au impus găsirea unor surse de 85 acoperire a acestor nevoi sporite. În acest sens, este semnificativ că principalele venituri ale statelor grecești erau veniturile aduse de domeniile statului (terenuri, mine), Întreprinderile comerciale și industriale, monopolurile (mai ales cu caracter provizoriu, și asupra vânzărilor), Împrumuturile (mai ales forțate) și impozitele. În ansamblul acestor resurse impozitele dețineau o pondere redusă și aveau, În general, un caracter extraordinar, practicându-se mai ales În timpul războaielor. Despre impozitele ordinare se
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
analiza structurii acestor impozite În 1977, arată că impozitele generale asupra consumului au procurat În medie 13% din totalul veniturilor fiscale ale țărilor membre ale O.C.D.E., iar impozitele speciale pe bunuri și servicii, În care sunt cuprinse accizele, veniturile monopolurilor fiscale, taxele vamale și alte taxe, au participat la formarea veniturilor fiscale ale țărilor membre ale O.C.D.E. cu 14,5%. Principala noutate intervenită În sistemul de impozite (fiscal), respectiv În cadrul impozitelor generale asupra consumului, după al doilea război mondial
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Înregistrare D214E Taxe de distracție D214F Taxe pe loterii, jocuri de noroc și pariuri D214G Taxe pe polițele de asigurare D214H Alte taxe pe anumite servicii D214I Taxe generale pe vânzări și taxe pe cifra de afaceri D214J Profituri ale monopolurilor fiscale D214K Alte taxe pe produse D29 Alte taxe de producție D5 Impozite curente pe venit și pe avere D51 Impozit pe venit D59 Alte impozite curente D59A Impozite curente pe câștiguri D59B Impozite pe sondaje D59C Taxe de expediere
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
realizate de firma transnațională ce urmează În timp după investiția inițială; d) un plasament pur financiar, o investiție pur financiară. TEMA II. TEORII EXPLICATIVE ALE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE SI PRODUCTIEI INTERNATIONALE. 1. Teoria valorificării imperfecțiunilor pieței 2. Teoria avantajului de monopol sau oligopol 3. Teoria ciclului de viață al produsului 4. Teoria internalizării producției 5. Paradigma eclectică a producției internaționale 6. Sinteza factorilor determinanți ai Investitiilor străine directe. 1. Teoria valorificării imperfecțiunilor pieței Totalitatea fluxurilor de ISD pe plan mondial sunt
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]