2,076 matches
-
Vulturului și de puterea malefică a Corbului. Mai mult decât atât, ierarhiile sociale se alcătuiesc în funcție de rapacitatea animalelor și păsărilor, cele de pradă ocupând prim-planul, iar victimele treapta cea mai de jos. În plus, nu aș spune că lipsește monstruosul din menajeria cantemiriană. Pe de o parte, Crocodilul reprezintă imaginea monstrului absolut, un adevărat Leviathan al cărții, de colții căruia nu reușește să se ferească nici măcar Inorogul. Pe de altă parte, descris cu minuțiozitate, adus aproape, ca sub lupă, Hameleonul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
coarnele acelea un corn mic răsărit, care are ochi și gură de om; și deasupra ei August, împăratul romanilor, ținând în mână o piatră prețioasă galbenă, numită topaz"30. Ceea ce se observă mai întâi este că ne aflăm în registrul monstruosului. Astfel de hibrizi înspăimântători sunt departe de a lipsi din pictura murală românească, cum crede Victor Simion. Cel mai adesea, iadul este înfățișat ca o imensă gură de balaur, larg deschisă ("balaurul cel atotmâncător"); într-un rând, în descrierea Scării
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acestor animale: "Bestiarul fantastic nu este creat numai de fantezia nestăpânită a oamenilor, de imaginea, povestirea, descrierea și acumularea de detalii provenite dintr-o imaginație bogată; el poate avea ca bază observarea deformată a unei realități ciudate, remarcabile (mirabilia), chiar monstruoase (monstra), retranscrisă fără încetare, chiar interpretată de generații succesive de miniaturiști, de doctori și de clerici care, acordându-le calități fictive, reușesc să le facă verosimile și să le pună de acord cu mentalitățile vremii"60. Așa stând lucrurile, este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
neistovită amintește mereu. Angelic sau diabolizat (prin interpretarea clericilor), animalul își îndeplinește rolul de a face legătura între planuri atât de diferite și, pentru om, intangibile. Jacques Voisenet precizează: "Fiecare animal, în ciuda caracterului impur sau negativ, a aspectului respingător sau monstruos al unora, deține o bucățică de adevăr divin și este în măsură să îl dezvăluie. Că este vorba de animale concrete sau cu totul lipsite de cea mai mică urmă de realitate și percepute doar în plan alegoric sau simbolic
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
târziu de căutarea sensului vieții de către monstru, o căutare zadarnică menită a-l conduce la răzbunare și crimă. Realizarea tehnică a dat naștere unei creaturi diforme, pe care creatorul nici nu o recunoaște, nici nu și-o asumă. Aceasta este monstruoasă nu numai prin aspectul ei, ci mai ales pentru că rămâne fără nume și deci neumanizată. Ceea ce implică, în plan ideologic, necesitatea distrugerii ei. Asemenea creaturii lui Frankenstein, miraculoasele invenții verniene vor fi aproape întotdeauna distruse, pentru că lui Verne îi este
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
războiului din 1914-1918. Fabuloasele mașinării verniene au devenit puternice care de asalt, baloanele de zbor s-au transformat în "baloane militare de observație". Cele dintâi avioane mitraliază, enormele tunuri precum faimoasa "Bertha", nu mai trimit oamenii spre Lună ci lansează monstruoase obuze asupra orașelor și a populației îngrozite. Acest război mondial joacă un rol revelator în imaginarul occidental. Dezvoltarea imaginarului este puternic influențată, fapt ce se traduce însă diferit în Europa și în Statele Unite. 5. Pasul spre crearea genului De la Platon
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de comuniune telepatică, ca o specie diferită, mutantă și superioară, dar cu formă umană. Sacrificându-se, un om îi va face să dispară. Ca și pentru Suzanne din Prizoniera oamenilor-mistreți, oroarea e provocată de violul urmat de procreare, resimțită ca monstruoasă. În aceeași ordine de idei, membrii echipajului navei spațiale unde se dezvoltă monstrul din Alien 1 sunt înghițiți violent de un fel de utere uriașe, fără să se știe dacă acestea servesc drept hrană sau joacă un rol în procrearea
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și deci se comportă ca un eventual partener sexual. Poate fi astfel mascul sau femelă, cele două genuri nefiind fixe. Trimisul pământean în regatul Karhide e considerat un monstru, un animal mereu în călduri. Această viziune a sexualității celuilalt ca monstruoasă este prezentată din exterior, cu o privire de etnolog. Le Guin propune o altă perspectivă în nuvela Coming of Age in Karhide / Pubertate în Karhide (1995). Ea arată aici prima întâlnire cu celălalt, în starea "kemma", trăită ca o așteptare
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cauzele propuse pentru aceste mutații? Ele sunt prezentate pe două axe: fie sunt de origine internă, văzute ca un har sau un blestem, ca în Slan (Van Vogt), fie sunt văzute drept consecințe ale mediului și ale modificărilor acestuia, ca monstruoșii copii mutanți rezultați din expunerea la radiații. Este cazul romanului Who Knows His Brother? / Frații (G. Door, 1974), unde fiecare dintre monstruozitățile mutante se pretinde singura "umană". Această aserțiune e înțeleasă ca normă și referință, deși fiecare grup sau civilizație
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
citite în modul simbolic. Acest pitic, plasat într-un raport invers proporțional cu "găinile grase cât oile"382 care își face apariția dintr-un pateu, răspund desigur reprezentărilor unui Ev Mediu livresc dar aduce și unele amenințări, rejucând, la modul monstruos 383, nașterea și constituind un ecou pentru mama monstruoasă cu coarnele și coada ei. Locul ospitalității care ar trebui să fie castelul este de fapt un loc al lipsei. Prea plinul induce un vid. Multiplele atenții ce i se acordă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
raport invers proporțional cu "găinile grase cât oile"382 care își face apariția dintr-un pateu, răspund desigur reprezentărilor unui Ev Mediu livresc dar aduce și unele amenințări, rejucând, la modul monstruos 383, nașterea și constituind un ecou pentru mama monstruoasă cu coarnele și coada ei. Locul ospitalității care ar trebui să fie castelul este de fapt un loc al lipsei. Prea plinul induce un vid. Multiplele atenții ce i se acordă copilului (desigur excesive de vreme ce el e comparat cu micul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ar fi ținut mereu misterios ascuns")457, drag inimii mele, încarnat de praful timpului 458, capătă formă. În cele din urmă, în subterane, în grote, în criptele în care se coboară din ce în ce mai adânc, într-un loc respingător în care domnesc monstruoase flori de mucegai ("dar dacă le apucai, ele se dizolvau cu totul într-un simplu voal de umiditate în mână")459 începe să apară adevărul: Lucia. Rătăcirea care pune stăpânire pe narator ("Cuprins de tristețe, tulburat, și tot mai rătăcit
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Philemon et Baucis", în Jeu de bascule, Seuil, 1966. 170 El întinde o mână asprită de odgoane și de cârmă, iar pielea îi e tăbăcită de vânt, de căldură și de zăpadă/ Ai spune că vrea să ne elibereze de monstruosul ciclop, de sirenele al căror cântec aduce uitarea, de Charybda și de Scylla/ Toți acești monștri atât de stranii încât uităm că el, Ulise a fost un om ca și noi/ Care a luptat pe lumea asta cu trupul și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Cilibi Moise” (p. 223). Abundă citatele din Engels, Lenin, Marx, precum și acuzațiile fără nici un temei: „Aici se vede rolul jucat de obscuritatea noțiunilor cu care opera Junimea. [...] Maiorescu reproșează revoluției de la 1848 o vină pe care, de fapt, o poartă monstruoasa coaliție burghezo-moșierească. De la adevărul relativ pe care îl conținea critica Junimii se aluneca ușor spre minciuna fățarnică de clasă: cu atât mai ușor cu cât organizarea tezelor maioresciene era, după cum am văzut, destul de abil măsluită [...]. De altfel Gherea însuși avea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unitățile germane amplasate În regiune, și scoate În evidență dirijarea de către autoritățile române din Capitală a executanților pogromului de la Iași. El descrie pogromul În amănunțime - și tocmai aceste amănunte limpezesc atmosfera, devenind clară identitatea răspunzătorilor direcți și indirecți ale acțiunilor monstruoase, chiar și trăsăturile de caracter ale executanților români. Autorul se ocupă foarte mult de evrei, și e bine că procedează așa. El descrie reacțiile evreiești și redă comportamentul victimelor - desigur, dintr-o adâncă empatie, dar fără să diminueze atitudinea sa
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
protestat sau hulit. (singura noastră sfințenie: amintirea clopotului vestind în șoaptă aruncarea în râu a unor noi victime calde). nimeni nu și-a dat foc, să lumineze cotloanele, să împrumute măreție plecării. nimeni n-a vrut să pună capăt glumei monstruoase și absurde: Don Quijote în gara de est, cerșind și ciupind cerșetoarele. fără speranță, fără gustul vântului dinspre ocean pe buze, ne-am prăbușit în ziua de luni: hai liberare, am răcnit, hai liberare!7 DE ARANJAT POEZIILE !!!! Toată copilăria mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ba chiar și cu piticii, cam debusolați și ei... Apoi se spălau grijulii în izvoarele cristaline, rotunde, și se ștergeau răbdătoare cu nuferii aflați la îndemână, ca să nu rămână gravide... Deși unele preferau. Balaurii cu șaptezeci de capete aveau gusturi monstruoase, pervertite, se dădeau în vânt după zâne în luna a șaptea! Și asta o știau și ele și profitau din plin. De aceea, în ultimul timp, majoritatea zânelor, conformându-se „esteticii urâtului“, foarte la modă, pluteau dizgrațioase și lubrice... Atunci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
CIVIL DE DIMINEAȚ| Prințese date uitării sau necunoscute... Emil BRUMARU Forma poate fi gustată în toate felurile ei, depinde de spectrul, îngust sau larg, generos, infinit al „privitorului“, de rafinamentul lui, de „degenerarea“ dorințelor sale care, uneori, ating patologicul divin, monstruosul delicat, animalier (paianjeni îngrozitori lucrați ca o bijuterie de lux, gușteri cu guși umflate doar aparent dizgrațios etc.)... sau diformul medieval ce te face să savurezi o infantă cu cearcăne secrete, datorate practicilor singulare, îmbufnată în gulerul ei dantelat, însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
avut curiozitatea să cumulez audiențele programelor de televiziune dintr-o seară de duminică și am fost șocat să constat că aproximativ șapte milioane de locuitori ai României urmăreau, în intervalul orar 20 23, o serie de emisiuni de-un kitsch monstruos, dacă nu chiar nocive prin mesajul lor explicit: de la noul flirt al românilor, peliculele indiene ( combinații elucubrante de manele... ecranizate și "narațiuni" a căror logică ar pune pe gânduri și niște handicapați mintali), la emisiunile cu copii regăsiți și părinți
O zi perfectă pentru pietonul-banană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13652_a_14977]
-
nici de scris nu mi s-a dat// Eram plin de Plictis/ Eram gata/ De groază eram// Doar că vedeam bine, auzeam mult/ Poate trebuia să adorm/ Poate ar fi trebuit să simt enorm/ Poate ar fi trebuit să văd monstruos" ( Nervi de nuntă) să subliniem că principala d-sale modalitate antiepică o constituie metafora. În speță metafora rară, eclatantă prin alura sa elaborată ( cu toate că îndeobște degajă scînteia salutară a spontaneității). Imaginea densă, detașabilă, aptă a sabota fluența narațiunii prin stabilitatea
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
această superioritate militară de semnele unei superiorități spirituale sau de civilizație, care le dădea justificare, legitimare. Am auzit această opinie exprimată chiar și azi. "Cum poate Occidentul, întrebam pe anume responsabili, să accepte cutare lucru în Orientul mijlociu, cutare injustiții monstruoase?", " Fiindcă sîntem cei mai tari!" Nous sommes les plus forts!" "C'est aussi simple que ça! E cinic, dar e esențial. Mă reîntorc la cea epocă. Fiecare expediție avea un padre - un misionar. Cei mai mulți erau franciscani. Mai tîrziu vor veni
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
astfel: Va rămîn încă multe de făcut, desigur, dar și aceasta: pe cît cu putință să vă reduceți fără echivoc și în toate privințele ad absurdum". Sum pana lui Dorin Tudoran, absurdul îndeplinește atît funcția de revelare a unei lumi monstruoase, cît și pe cea de subminare a ei, în virtutea unei saturații maligne, la capătul căreia se profilează autodistrugerea. O specială tensiune a metaforei de ordin suprarealist depășește pragul jocului formal în sine, implicînd o inefabila osîndire în planul istoric. Arbitrariul
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
verva, imposibil de imitat, a lui Caragiale, numai dacă nu întorceai totul pe dos, sau cu fundul în sus. Să faci elogiul unor stări antiumane sau sinistre, e semnul fie al unei "răsuciri" de spirit, fie al unei debilitați voit monstruoase. Fiindcă nu putea fi vorba de așa ceva, rămînea prima ipoteză. Totuși, în ciuda acestei "originalități căutate" și care, oricît de brianta a fost, ca expresie, o senzație de prefăcătorie foarte laborioasa și orgolioasa nu mă slăbea cînd îi citeam textele, dar
Emil Cioran by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17668_a_18993]
-
Delavrancea (au fost multe pe această temă) pe marginea legii care interzicea schimbarea numelui. oratorul invocă modalitatea factice a stabilirii numelui (cu particulă finală în escu) între 1830-1860, fără înregistrare la starea civilă. De aceea consideră această lege a fi monstruoasa. Dar mai demne de interes sînt discursurile sale prin care apără principiile liberale ale salvgardării, la investiții, a capitalului național care nu e inutil a observa totuși încă nu prea există, fiind, de fapt necesară aducerea și stimularea capitalului străin
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
lui Alexandru Tocilescu de la Bulandra, spectacole de referință. Bulgakov a murit în 1940 cînd comunismul abia înflorea în țările ce vor intra sub talpă lui stalin. Cu aproape douăzeci de ani înainte, scriitorul prevedea dezastrul Mării Revoluții și efectele ei monstruoase, plecînd evident de la oamenii-creatori de sistem. Ființe din ce in ce mai diabolice apar că scoase de pe bandă. Vor naște și vor populă un coșmar de care societatea nu poate scăpa nici astăzi. În fond, nuvelă lui Mihail Bulgakov din 1925, Inima de cîine
Experimentul din strada Precistenka by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18140_a_19465]