3,805 matches
-
mai multe domenii, în special familia, banii, serviciul și sănătatea personală. Cei care suferă de această tulburare sînt de obicei firi sensibile, predispuse la nervozitate, iar perioadele de îngrijorare sînt îndelungate. În mod obișnuit, printre simptomele anxietății se numără tensiunea motorie (de exemplu, neastîmpăr, tremurături sau tensiune musculară) și supraexcitabilitatea (sentimentul de încordare sau de a sta ca pe ghimpi, iritabilitate sau dificultate de concentrare). Neliniștea și anxietatea de lungă durată pot genera o stare de oboseală permanentă, cefalee, tulburări epigastrice
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
adusă de DSM-IV a fost excluderea simptomelor autonome de pe lista simptomelor somatice concludente. Schimbarea este argumentată prin procentul scăzut de pacienți cu TAG care confirmau simptomele autonome (Marten et al., 1993), precum și prin descoperirea faptului că simptomele legate de tensiunea motorie, agitație și insomnie sînt asociate mai degrabă cu evaluările individuale ale tulburării, spre deosebire de simptomele din spectrul activității autonome (Brown et al., 1995). De asemenea, datele obținute prin studierea unei populații non-clinice, folosind DASS (Depression, Anxiety and Stress Scale; Lovibond și
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
griji sînt independente și reprezintă indicii mai concludente ale severității neliniștii patologice, în comparație cu îngrijorarea de tip I într-un grup non-clinic (Wells și Carter, 1999). Concluzii Caracteristicile principale ale TAG sînt conceptul de grijă și simptomele somatice aferente, respectiv tensiunea motorie și atenția. Se cunosc puține aspecte legate de etiologia specifică, însă este posibil ca TAG să aibă o anumită vulnerabilitate în comun cu alte tulburări anxioase și depresive. Au fost elaborate o serie de modele teoretice, iar studiile care continuă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a biruit monștrii arhetipali și îi conferă statutul consacrant. O altă probă fizică comportă valențe estetice, direcționând efortul muscular către preocupări artistice. Nu întâmplător, fecioara deține secretul rezistenței, de la cântecul măiestru la dans nefiind decât pasul de la static, la eliberarea motorie: „Juca atât de frumos, atât de năpraznic, încât nici unul din cei care cutezau să joace cu ea nu rezista atât de mult. Au fost fii de principi care au picat jos morți, alții au părăsit curtea bolnavi de piept.. .”. Încercare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
esențelor la nivel tactil, să refacă în interior imaginea ei pentru a-i putea pătrunde misterul. Noaptea l-a obligat pe Mistricean să cunoască fizic dimensiunea sacră, aici pădurea deasă îi lipsește pe flăcău și pe robul său de libertatea motorie. Intrarea în sacru este similară cu o naștere, deprinderile locomotorii lipsesc inițial și trebuie recompuse. În aceeași imagine a genezei de lume se încadrează și bestia hibridă venită în întâmpinarea eroului. Lupul este anterior creației pe care o va reitera
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a lumii înconjurătoare în vederea exprimării artistice a elevului. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 3.1.Explorarea vizuală, auditiva, tactila, gustativa, olfactiva a realității înconjurătoare Exerciții de stimulare multisenzorială: stimularea auzului,văzului, simțului tactil, olfactiv și gustativ; stimularea motorie în acțiunea directă cu obiecte din mediul înconjurător. 3.2.Identificarea formelor, mărimilor, modelelor, texturilor, culorilor, mirosurilor, gusturilor etc. Exerciții de identificare a caracteristicilor (culoare, forma, mărime, textura) obiectelor din mediu. 3.3.Concretizarea însușirilor mediului înconjurător prin realizarea de
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
am uitat că tata are iar hematurie, că Dorin pleacă săptămâna viitoare cu studenții la munci agricole, la depănușat, că învățătoarea lui Tomi, după prima săptămână de școală, m-a chemat să mi se plângă că băiatul are o „instabilitate motorie“ și îi deranjează orele (i-am dat o față de masă brodată de soacră-mea). Am povestit și am râs cu ai mei până târziu. Dar, când am vrut să spăl mormanul de vase murdare, spre miezul nopții, nu mai curgea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pădurarilor și agricultorilor la probe care solicitau funcțiile psihosenzoriale, pentru a depista astfel deosebirile de raspuns adaptiv la semnalele din ambianța. Adică, răspunsul la semnalele manipulative. Tehnic, s-au măsurat: "caracteristicile nervoase și de percepție rapidă, latentă și durata reacțiilor motorii la stimuli luminoși cu ajutorul cronoscopului; excitabilitatea neuromusculara a minerilor, comparativ cu forestierii și pădurarii, în funcție de vârstă etc. Curbele de intensitate - durată au dovedit, încă din anii '60-'70, ca grupa minerilor de 20-29 de ani avea excitabilitatea mușchiulara cea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
lumii, subiectul care-l interesează, enunțând fraza care pune capăt disponibilității interlocu- torului său care mimează deodată oboseala și graba. Dila- tarea spre enorm a cărei expresie o constituie discursul lui Nae se află în strânsă legătură cu instabilitatea psiho- motorie a acestuia. Iar fixarea este recuperabilă nu atât dintr-un eveniment, nașterea, ci dintr-o frază cu caracter de predicție care reprezintă apogeul lui „simț enorm și văz monstruos”. În ce fel tirania rusească reprezintă o revenire la ordine ? Tirania
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
activă opoziție socială, bazată pe respingerea din start a educației diferențiate. în mod ciudat, aceeași opinie publică a acceptat de la bun început formele de învățămât diferențiat care se adresau, însă, nu elitelor, ci populației 6 școlare cu deficiențe mintale, senzoriale, motorii, chiar caracteriale, încadrate și acestea, conform autorilor Tiberiu Bogdan și Iulian Nica (9, p. 5), tot în categoria excepționalității. Această mentalitate specifică secolului trecut continuă să se perpetueze în contemporaneitate și este foarte evidentă, încă, și în orientarea învățământului românesc
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
școlar și care determină dificultăți în perceperea imaginilor vizuale: miopia, hipermetropia, astigmatismul, cataracta, glaucomul, strabismul, nistagmusul, microftalmia și retinopatia diabetică. Deficiențele fizice și/sau neuro-motorii și tulburările psihomotorii Denumite, adesea, și deficiențe locomotorii în literatură, deficiențele fizice și/sau neuro motorii relevă afectarea componentelor motrice ale persoanei, asociate sau nu cu alte tipuri de deficiențe (mintale sau de intelect). Ele se clasifică astfel, după următoarele criterii (1, pp. 163 167): I. Raportarea la factorii etiologici: 1. Tulburări genetice și congenitale, cum
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
a factorului psihic, la fel cum orice reacție psihomotrice are drept suport o componentă neuromotorie). Consecințele tulburărilor de psihomotricitate sunt dintre cele mai diverse și cu efecte importante asupra dezvoltării persoanei. Tulburările de lateralitate pot conduce, de exemplu, la instabilitate motorie, hiperexcitabilitate la nivel manual, lipsă de îndemânare, lentoare cognitivă generală, dislexiedisortografie, bâlbâială, agresivitate, emotivitate, frică față de școală, etc.. Tulburările de structurare spațial-temporală se manifestă prin ignorarea termenilor spațiali și temporali, perceperea greșită a pozițiilor, duratelor, succesiunilor, orientare greșită în timp
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
implice în activități care să le scoată în evidență propria personalitate. Surdocecitatea După cum afirmă Alois Gherguț (1, p. 211), Tabloul psihopedagogic va avea următoarele caracteristici: dificultăți în dezvoltarea unor abilități de comunicare (necesită tipuri de comunicare adaptate); dificultăți în dezvoltarea motorie și a formării mobilității (necesită adaptarea mediului); dificultățile de integrare a informației provenite pe celelalte canale senzoriale (necesită abordare multisenzorială); acces limitat la mediu (necesită structurarea mediului astfel încât să se încurajeze explorarea și întărirea experiențelor); întârzieri în dezvoltarea generală, relaționări
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ocazii puține de dezvoltare a inițiativei și a autonomiei personale. în ciuda problemelor ridicate de specificul activităților recuperativ-compensatorii și educative realizate cu copiii ce prezintă surdocecitate, ei trebuie ajutați să experimenteze, să interacționeze cu stimulii din mediul extern, să dezvolte deprinderi motorii importante sau modalități de comunicare eficientă, precum și deprinderi de viață și mobilitate de bază necesare în procesul de integrare în societate și în viața comunitară. 2.3 Specificul creativității și aptitudinilor copilului cu dizabilități Referințele bibliografice de specialitate privind domeniul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
dorințelor, trebuințelor, a nevoilor, opiniilor, a atitudinilor sale prin joc. Artterapia dezvoltă capacitatea de expresie și comunicare în relațiile interumane, „este un mijloc de comunicare și de evoluție pus în slujba copilului”. 3. Ergoterapia - ajută copiii să-și recapete abilitățile motorii pierdute în urma unor boli, traume sau handicapuri sau formează abilități atât de necesare pentru a determina gradul de independență și de adaptabilitate a copilului în viața socială de zi cu zi, în grădinițe sau școli. Ergoterapia folosește metode și procedee
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
nivel de autonomie personală, exercitarea unei ocupații sau profesii, formarea unor comportamente adecvate la situație, capacitatea de a comunica prin limbaj oral și scris, conturarea unor interese cât mai diverse, formarea simțului de responsabilitate și de autocontrol, însușirea de abilități motorii și a dexterităților manuale. Activitățile educaționale se desfășoară individual sau în grupuri mici de copii, ținând cont de vârsta copiilor și de achizițiile pe care le au. Pedagogul de recuperare elaborează programul educațional pentru fiecare copil în parte. în cazul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
centrală - de integrare a informației nociceptive, de organizare În plan temporo spațial, cu/fără conștientizare, cu o componentă afectiv-emoțională ; etapa de răspuns voluntar, legată de componenta afectiv - emoțională, de participarea memoriei, concentrației și atenției sau involuntar, legată de reacțiile vegetative, motorii (retragerea mâinii la Înțepătură) - transmiterea informațiilor pe căi descendente. 1.4.3 Nocicepția (modularea la nivelul receptorilor) Nociceptorul este definit ca un receptor sensibil la noxe sau stimuli noxici potențiali. Nociceptorii sunt considerați specifici, iar stimulii noxici nespecifici. Nociceptorul este
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mielinice și amielinice, plexuri nervoase construite din terminații nervoase din categoria A delta și C, prezentă la suprafața pielii (Franchimond Lecomte, 1982 citați de Badiu, 1986). Distribuția acestor fibre este metamerică, În care segmentele organismului sunt Împărțite În felii senzitivo motorii, orizontale pe trunchi și verticale pe membre, numite dermatoame. Rețeaua de terminații este extrem de densă În tegumente comparativ cu cele din viscere, acest fapt fiind esențial pentru capacitatea mare de discriminare a durerii cutanate ca localizare perceptie și descriere. Terminațiile
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
prin cordotomie a fibrelor Aδ determină perceperea unei senzații nedureroase, dar neplăcute. În ceea ce privește posibilele diferențe funcționale post-stimulare Între fibrele Aδ și C, cercetările par să indice că durerea condusă prin fibrele Aδ este Însoțită de reflexe de apărare de natură motorie (de ex. contracții musculare prezente În timpul fugii) și vegetativă (tahicardie, midriază, hiperglicemie, hipertemie), În timp ce stimularea fibrelor C determină fenomene ca bradicardia, vărsăturile, hipertensiunea. În fapt, fibrele Aδ și C nu sunt exclusiv algoconductoare, dovedindu-se că ele pot conduce și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
direct În stratul IV, fie cu interneuroni din substanța gelatinoasă. Există discuții privind posibilitatea și a unei abordări medulare, din partea fibrelor algoconductoare aferente, pe calea rădăcinii ventrale. Aceasta ar Însemna că, pe lângă fibrele mielinice cu diametru mare, eferente, cu destinație motorie, ar exista și fibre aferente subțiri, a căror origine se află de asemenea În fibrele musculare mediind durerea „mialgică”, care se demască prin stimularea rădăcinii ventrale a nervului rahidian În condițiile blocării farmacologice a rădăcinii posterioare . 1.6 Relee și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
structură de modulare decât de releu al durerii. Talamusul reprezintă o adevărată stație de triaj, sistematizare și dispecerat a mesajelor dureroase, avanpost al cortexului cerebral, aici realizându-se integrarea complexă subcorticală de fapt a tuturor sensibilităților senzitivo-senzoriale (fără cea olfactivă), motorii și vegetative. Acest fapt explică de ce În caz de lezare a talamusului are loc transformarea și integrarea ca durere a oricăror stimuli intero și exteroceptivi (over reaction). În cursul medierii intranevraxiale, recepția dureroasă primară suferă modificări cantitative prin structuri nespecifice
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
posterolateral (Vogt, 1987). Proiecțiile spre aceste regiuni pleacă din nucleii mediali talamici și formează baza „sistemului medial al durerii", construcție conceptuală emisă de Vogt (1993). Acest sistem ar Încorpora structuri limbice, talamice și telencefalice implicate În procesarea reacțiilor afectiv-emoționale și motorii care compun comportamentul la durere. Participarea bilaterală a talamusului cu activare diferențiată anterior-medială pe stânga, și posterior (pulvinar) complex postero lateral pe dreapta, sugerează o procesare lateralparalelă asociată cu integrare senzitivă via talamusul posterior drept și integrare emoțională via talamus
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
lentiform ar face parte astfel din interfața mecanismului de durere legată de comportamentul „de scăpare". Eferențele nucleului lentiform proiectează spre nucleii talamici (ventral lateral, ventral anterior, centro-median și medio-dorsal) care la rândul lor proiectează spre cortexul prefrontal, cortexul premotor, aria motorie secundară, cortexul motor și cortexul anterior cingulat (Neafsey și colab. 1993). 1.9 Proiecțiile și procesarea corticală a durerii 1.9.1 Sistemul limbic (rhinencefal, paleocortex) Informațiile nociceptive au o importantă stație de procesare-integrare afectiv emoțională În sistemul limbic asigurând
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
origine ar fi hipoxia locală, prin acțiune periferică. Toate aceste posibile intervenții ale triciclicelor susțin folosirea lor pentru restabilirea funcționalității musculare perturbate În fibromialgie. S-a mai găsit că acțiunea Cyclobenzaprinei la nivel central constă și din reducerea activității tonice motorii. Pe parcursul cercetării pacienții au ținut un jurnal zilnic În care au notat nivelul de durere, evoluția senzațiilor matinale de „amorțeală” și Înțepături, oboselii, durerii musculare, somnului. Medicii au consemnat propriile lor observații. Durata studiului a fost de 6 săptămâni. Concluziile
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a somnului, nici un alt efect de influențare a fiziologiei somnului nu a putut fi demonstrat. Din cauza numărului prea mic de pacienți, concluziile nu pot fi considerate viabile. Chlormezanona, un relaxant muscular, care acționează probabil via reducerea descărcărilor τ-eferente către fibrele motorii ale fusurilor musculare, a fost folosită de Pattrick și colab. Chlormezanone ar putea avea un efect benzodiazepine-like asupra fiziologiei somnului, dar fără reducere În faza IV a somnului. Autorii au condus un studiu dublu-orb, placebo controlat, timp de 6 săptămâni
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]