2,125 matches
-
înțeles de vizitatori 31. Aceștia sugerează faptul că în spațiul muzeal, comunicarea nu poate fi percepută ca un proces linear, ci ca un proces interactiv de comunicare în care participă mediul expozițional și vizitatorii. Perry (1992) argumentează că o experiență muzeală reușită raportată la actul învățării include șase factori 32: curiozitatea vizitatorul este surprins și intrigat, confidența, schimbarea, controlul, jocul și comunicarea angajamentul vizitatorului reprezentînd o formă a interacțiunii sociale. CONCLUZII Raportîndu-ne la studiile și cercetările din ultimele două decenii putem
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
vechile opinii și cunoștințe pentru a construi noi înțelesuri. Situații care favorizează interacțiunea între public exponat precum și între vizitatori Ce reprezintă învățarea într-un mediu multisenzorial cum este muzeul în aer liber? Recente studii au demonstrat că "învățarea în spațiul muzeal nu poate fi tradusă în termeni de creștere sau adaosuri", ci este un proces consolidant și de restructurare a unor scheme existente (Kotulak, 1993)33. Învățarea este un tip particular de comportament social, iar muzeele sînt instituții care au ca
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
1994) 35. comunicarea: Royon C., Hardy M., Chretiennot C. se apleacă asupra identificării demersurilor intelectuale interactive produse în mod voit sau spontan și anume: dezvoltarea activității de învățare în grupuri mici, heterogene 36. Analiza comportamentelor copiilor asupra manipulării unor "substitute muzeale" s-a referit la capacitatea de adaptare la grup a copiilor cu orizonturi socio-culturale diferite. S-a observat că în mediul concret, copiii pot dezvolta strategii de explorare, formulări de idei originale, care pot fi utilizate mai tîrziu, cu alte
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ocazii. De asemenea, s-a observat că în mediul muzeului în aer liber, copiii cu dificultăți școlare verbalizează mai mult decît ceilalți. prezența adulților în grup: În construcția unor procese cognitive, interacțiunea joacă un rol fundamental. Descoperirea și manipularea obiectelor muzeale pot provoca situații de conflict cognitiv, iar învățarea trece printr-o serie de rupturi și reconstrucții (De Vecchi, 1993). Problema timpului prezenței copiilor în spațiile expoziționale este un factor fundamental pentru favorizarea descoperirilor. Toate studiile au arătat că acest timp
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
care suscită în principal activități motrice, provoacă un nivel redus al verbalizării, în timp ce acelea care provoacă o activitate în contexte noi declanșează în paralel cu acțiunea asupra obiectului un nivel crescut al verbalizării. condiții de învățare: studiile realizate în spațiul muzeal, atît cel pavilionar, cît și cel în aer liber au evidențiat că percepția sensului expozițional este legată de dispersia atenției copiilor într-un spațiu cu multiple solicitări. Giordan notează o dispersie a atenției în zonele foarte deschise 37. cadrul expunerii
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
noi sensuri între obiect și cadru. Scopul acestor cercetări a fost legat de optimizarea elementelor expoziționale din punct de vedere muzeografic, pedagogic și tehnic. Se poate aminti și studiul lui Hodder (1996) privind rolul activ, dinamic al obiectului în discursul muzeal 38. interactivitatea favorizează învățarea prin încercare eroare: o interactivitate care face să evolueze capacitatea de construcție mentală a copiilor prin învățarea ce pornește de la elementele noi care se asociază cu altele, pe care individul le posedă. Studiile au arătat că
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
articol publicat în revista Ideea Românească, semnat de Dumitru Cristian Amzăr, semnala că profesorul Gusti nu agrează ideea muzeului nordic marcat de o viziune romantică: "D-sa a ținut să facă un muzeu social în care locul valorilor și pieselor muzeale este luat de viața reală și obișnuită a sătenilor noștri, cu gîndul de a invedera totodată și putința unui nivel mai ridicat de viață"51. În realitate, putem considera din perspectiva prezentului că referirile lui Amzăr s-au transformat dintr-
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
prezenței exponatelor autentice ca formulă de prezentare a aspectelor sociale complexe, a cunoașterii și identității. Viziunea muzeografică modernă fundament al evoluției ulterioare a muzeelor în aer liber reușește să armonizeze conceptul de muzeu sociologic cu funcțiile de bază ale instituției muzeale: științifică, culturală, de conservare și de valorificare a patrimoniului. Concepția asupra viitorului Muzeu Social avea în vedere o expunere complexă, interdisciplinară, prin cuprinderea aspectelor vieții sociale la nivelul unei structuri pavilionare, dar și prin expunerea în aer liber. Încă o
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Bucureștiul în perioada 1983-1989, muzeul reușește să-și recapete adevărata sa identitate după 1990. Muzeul Satului devine membru activ al organismelor internaționale de specialitate: ICOMOS și ICROM. În anul 1991 se conturează proiectul constituirii unui complex de clădiri cu destinație muzeală constînd în laboratoare de investigații, spații de cercetare și conservare, depozitare a patrimoniului, spații destinate expunerii și activităților cu publicul, tipografie, sală de conferințe. Lucrările de construcție au demarat în același an, însă permanenta presiune financiară, precum și alți factori au
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
există în România o rețea formată din 11 muzee regionale în aer liber, precum și un număr de 35 pavilioane sau obiective în aer liber 72. CAPITOLUL V EXPERIMENT SOCIOPEDAGOGIC: ASPECTE METODOLOGICE ȘI TEORETICE ALE CERCETĂRII 1. MOTIVAȚIE: STUDIUL ARHITECTURII SPAȚIILOR MUZEALE ȘI A CELOR ȘCOLARE, IMPLICAȚII ASUPRA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR ARTISTICE PLASTICE Alegerea experimentului ca o componentă a strategiei de cercetare s-a bazat pe datele și concluziile rezultate în urma unor studii elaborate în cadrul Departamentului de perfecționare a personalului didactic din Universitatea
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
celor de specialitate, relațiile care se stabilesc prin intermediul acestor parametri cu medii de învățare diferite, precum și finalitățile educaționale ce privesc muzeul ca centru de socializare. În egală măsură, parcurgerea unei bibliografii de specialitate pe segmentul sociologiei artei și a instituțiilor muzeale, în domeniul metodicii predării limbajului plastic dublată de experiența didactică a autorului a permis acumularea unor date suficiente elaborării unei metodologii specifice de cercetare. Alegerea experimentului in situ ca metodă de cercetare a permis analiza comparativă a muzeului ca instituție
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
liber din România a devenit la rîndul său reper al cercetării sociologice, mai cu seamă după anul 19805, însă nici unul din aceste studii nu a pus în discuție raporturi instituționale (muzeu școală) sau forme ale activităților specifice departamentelor de Pedagogie muzeală 6. În cazul activităților artistice plastice a existat aceeași preocupare, mai ales în cazul studierii creativității 7 sau în realizarea unor experimente longitudinale în perioada 1973-1981 de către psihologi, sociologi și specialiști în domeniul educației plastice pe probleme fundamentale, procedee de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
această cercetare vizează două aspecte fundamentale: a. prezenta "muzeului viu" și a "publicului școlar participativ"; b. elaborarea unui sistem de evaluare obiectiv, echilibrat, specific disciplinei educație plastică. A. Necesitatea orientării disciplinei Educație plastică către activități interactive, interdisciplinare, desfășurate în mediul muzeal în concordanță cu tendințele manifestate în plan european de integrare a educației într-un sistem instituțional cu care aceasta întreține relații funcționale 12: centrarea activităților artistico plastice pe componenta practic aplicativă, prin exemplul concret oferit de muzeu ca "ansamblu viu
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
bazează pe raportul dintre cele două variabile introduse în experiment: variabila independentă (clasă, muzeu) și variabila dependentă rezultatul creației artistice-plastice (elemente grafice, ritm compozițional, acord cromatic / valoric, expresivitate, grad de finalizare). IPOTEZĂ: dacă activitățile artistice plastice au loc în spațiul muzeal, atunci rezultatele organizării spațiului compozițional sînt expresiv-performante. STABILIREA VARIABILEI INDEPENDENTE Factorii induși în cercetare au fost: clasa; muzeul în aer liber. STABILIREA VARIABILEI DEPENDENTE V 1 elemente grafice specifice compoziției decorative; V 2 ritm compozițional; V 3 acord cromatic / valoric
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de selectare prin stilizare a trăsăturilor specifice formelor compoziții decorative cu forme elaborate 7. recunoașterea trăsăturilor definitorii ale artei decorative analiza unor lucrări de artă decorativă, prin dialog cu colegii și profesorul Considerînd că una din cele mai importante finalități muzeale este de ordin educațional, putem analiza competențele metodice și pedagogice. Prezența muzeului în aer liber conduce la un set complex de competențe și construcții cognitive, datorită valențelor sale multidisciplinare și interdisciplinare. COMPETENȚE ȘI ACHIZIȚII ÎN DOMENIUL ARTELOR DECORATIVE considerarea obiectelor
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
manualele de clasa a VI-a și Programa școlară de Educație plastică, toate capitolele, temele plastice și exercițiile aplicative pot fi parcurse în spațiul muzeului în aer liber. Prezentăm în sinteză structura programei și a manualului, precum și corespondențele cu spațiul muzeal pe: a.segmentul activităților practice aplicative punctul și linia rolul lor decorativ și constructiv, semnificații efectul pictural al suprafeței prin suprapunere grafică culoarea amestecuri cromatice și acromatice, griuri valorice și griuri colorate forme plane și spațiale elaborate în urma studierii naturii
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
inclusiv gimnaziul și liceul), de cercetare, muzee, bibliotecă, săli de expoziții cu caracter temporar.. Publicul școlar, cu un capital în formare, trebuie inclus în programe permanente de formare în muzee, prin realizarea unui parteneriat între instituțiile de învățămînt și instituțiile muzeale. Aceasta implică restructurarea Programelor școlare și orientarea disciplinei spre probleme specifice de comunicare în medii diferite de învățare. Abilitățile intelectuale dezvoltate în acest "peisaj cultural" diferă de la caz la caz, în funcție de specificul patrimoniului existent, dar indiferent de tipologia muzeelor acestea
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
reprezintă o modalitate de încurajare a dezvoltării inteligenței conceptuale, de suscitare a motivației intrinseci, favorizarea învățării prin metode euristice și memorarea pe termen lung a informației primite. Hartinger (2001) identifică numeroase forme de învățare prin descoperire, forme operabile în spațiul muzeal: metodele inductive, investigarea, învățarea prin exemple, învățarea activă, prin întrebări și răspunsuri, experimentul și exercițiul joc, învățarea prin problematizare 21. Spre deosebire de majoritatea suporturilor de învățare utilizate în școli, obiectul muzeal "viu" posedă acea aură de autenticitate care impresionează și motivează
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
numeroase forme de învățare prin descoperire, forme operabile în spațiul muzeal: metodele inductive, investigarea, învățarea prin exemple, învățarea activă, prin întrebări și răspunsuri, experimentul și exercițiul joc, învățarea prin problematizare 21. Spre deosebire de majoritatea suporturilor de învățare utilizate în școli, obiectul muzeal "viu" posedă acea aură de autenticitate care impresionează și motivează. Hofstein și Rosenfeld (1996), citînd rezultatele unui studiu realizat de Javlekar în India, concluzionează: "elevii care au asistat la manipulări ale obiectului muzeal, sau ei inșiși au manipulat acele obiecte
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
suporturilor de învățare utilizate în școli, obiectul muzeal "viu" posedă acea aură de autenticitate care impresionează și motivează. Hofstein și Rosenfeld (1996), citînd rezultatele unui studiu realizat de Javlekar în India, concluzionează: "elevii care au asistat la manipulări ale obiectului muzeal, sau ei inșiși au manipulat acele obiecte au obținut o mai bună cunoaștere a conceptelor științifice ilustarate prin aceste activități"22. PLANIFICAREA EXPERIMENTULUI Datorită complexității problemei introduse în cercetare s-a optat pentru un experiment in situ, organizat în patru
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
redusă, fiind astfel evitate posibile interacțiuni între public și grup; distribuția spațială a subiecților prezenți în muzeu s-a realizat "în cerc" astfel încît toți membrii grupului au vizualizat simultan mijloacele de învățămînt: exteriorul și interiorul a 12 obiective. Obiectivele muzeale introduse în cercetare ca mijloace de învățămînt sînt reprezentative pentru muzeu, acoperind toate zonele etnografice, tehnici, materiale și probleme plastice decorative, fiind selectate anterior de către profesor (anexa II)24; mijloacele de învățămînt folosite la clasă s-au compus din imagini
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
număr de 116 x 5 = 580 note pe care le-a acordat fiecare dintre cei 3 evaluatori (anexa nr. 5). Ipoteza de bază a acestui experiment (sau a celor două experimente, mai exact) este ca lucrările create într-un spațiu muzeal sînt mai bune (sub raportul notelor primite) decît cele efectuate în clasă. În acest scop, luînd în considerare principiile statistice de testare a ipotezelor, au fost organizate cele două experimente (care testează ambele aceeași ipoteză): 1. Experimentul ID: aceeași elevi
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
În acest scop, luînd în considerare principiile statistice de testare a ipotezelor, au fost organizate cele două experimente (care testează ambele aceeași ipoteză): 1. Experimentul ID: aceeași elevi participă ȘI în clasă ȘI în muzeu, pentru a testa dacă spațiul muzeal influențează în mod semnificativ performanța aceluiași elev. 2. Experimentul cu grupa de control: pentru a evita efectul potențial de experiență acumulată (așa încît un elev poate primi o notă mai mare în muzeu prin simplul fapt că repeta mai bine
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
este testul t, care testează diferențele dintre două medii. Testarea diferenței dintre mediile grupului de control versus grupul experimental Ipoteza de nul pentru acest test este că cele două medii sînt egale (cu alte cuvinte, situația experimentală indusă de spațiul muzeal nu are nici un fel de efect asupra calității lucrărilor). Ipoteza alternativă: media notelor din clasă este semnificativ mai mică decît media notelor din spațiul muzeal. Întrucît testăm o inegalitate în ipoteza alternativă, valoarea probabilității de eroare va fi distribuită numai
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
este că cele două medii sînt egale (cu alte cuvinte, situația experimentală indusă de spațiul muzeal nu are nici un fel de efect asupra calității lucrărilor). Ipoteza alternativă: media notelor din clasă este semnificativ mai mică decît media notelor din spațiul muzeal. Întrucît testăm o inegalitate în ipoteza alternativă, valoarea probabilității de eroare va fi distribuită numai pe coada din stînga (testul va fi așadar unidirecțional). Rezultatul prezentat de R este următorul: Two Sample t-test t = -5.1561, df = 114, p-value
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]