75,219 matches
-
propunerea erei creștine a lui Dionisie a fost adoptată în Italia în anul 527, în Franța, o sută de ani mai târziu și în Anglia, în secolul al VIII-lea”. (Unele erori de datare ș 3-5 ani în minus privind nașterea Domnului Nostru Iisus Hristos ș au fost corectate ulterior). Din capitolul II mi-am limpezit pronunția Sf. Cuvioase Paraschiva (în România îi tot zic Paraschieva!), miam detailat informația despre Sf. Dimitrie cel Nou ș Basarabov și mi-am verificat atent
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
cînd buzele ei stau livide în jurul/ cuvîntului adio. cînd treptele pe care dispare/ sînt lacrimile mele coborînd nefirești în gîtul/ de metrou al cămilei" (toamnă de toamnă, frunză cu frunză). De aci drumul pînă la satiră e scurt. Aceasta ia naștere, ca să zicem așa, în suc propriu, doar prin simplul mecanism al aglutinărilor degajat-sarcastice: "De o bună bucată de vreme, pe aici, prin mult iubita noastră patrie, lucrurile se cam duc (cu exactitate) dracului, în același climat de bună-dispoziție și ospitalitate
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
Micle, tăinuită cu grijă, vreme de mai bine de o sută de ani, de către descendentele Veronicăi, la Muzeul Literaturii se întîmpla, de data aceasta în spațiul picturii, un eveniment oarecum similar. Voind să marcheze împlinirea a nouăzeci de ani de la nașterea lui Ion Țuculescu, pictorița Eugenia Iftodi a expus, pentru prima oară, din arhiva proprie, fotografii, documente și desene ale marelui pictor, împreună cu un număr important de lucrări de pictură al căror statut este absolut unic în întreaga noastră cultură. Pe
Un dialog postmodern by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17007_a_18332]
-
de libertate, din triumful propriilor alegeri și din acea singurătate a alegătorului de cursă lungă. Pentru Veronika însă, descoperirea interiorității și curajul de a-și urma pornirile se dovedesc a fi experiențe liminare, căci ele ajung să se confunde cu nașterea iubirii și conștiința morții: șștie că medicamentele i-au afectat iremediabil inima și că va muri în cinci zile. Are doar acest scurt interval ca să trăiască, să facă toate lucrurile pe care și le-ar fi dorit - să pună toate
Veronika se hotărăște să trăiască by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17000_a_18325]
-
tînăr necunoscut, care n-are încă douăzeci și doi de ani, mirajul fermecat al premiilor de sfîrșit de an e aproape"(p. 12). Așa îl cunoaște pe Jim " Este înalt, subțire. Privirea sobră. Se știe puțin despre această stranie pasăre. Nașterea la Bordeaux, burghezie bogată, locuiește acum la Paris, întrerupe strălucite studii universitare, vrea să scrie, scrie tot timpul. Cartea sa face deja zgomot, susținută cu entuziasm de mai mulți oameni celebri." (p. 12). După întîlnire el îi scrie, tranșant: vrea
Sollers - erou de roman by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/17009_a_18334]
-
conceptual o materie atât de fluctuantă ca istoria și viața". Textele lui Pessoa sunt în esență o apologie a inteligenței făcută prin recursul la paradox ca eliberare a conștiinței față de orice doctrină și o apologie sui-generis a adevărului a cărui naștere e un proces maieutic, ca la Platon. este pentru cititorul român pentru care, până nu de mult, adevărul era unic și doctrinar, o lectură pasionantă. Fernando Pessoa, Terapia eliberării, Editura Științifică, București, 2000, prefață de Jose Agusto Seabra, 184 pag
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
Trebuie reținută de aici observația, discutată și în precedenta carte a autorului nostru, Paradoxul român, că, la noi, în interbelic, militantismul pentru impunerea și consolidarea modernității democratice a fost dus paralel cu acela de distrugere a ei, partidele democratice luînd naștere odată cu cele nedemocratice. Cauza, adaug, trebuie căutată tocmai în adîncirea disputei dintre tradiționalism și modernitate, dintre liberalism și retrograd, dintre democratism și propensiunea spre totalitarism (de dreapta sau de stînga). Într-un eseu separat, autorul nostru pledează pentru grabnicul sfîrșit
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
special cele ale Biancăi) din materiale nescenice și într-o cromatică care nu rimează cu nimic în contextul dat. Înclin să cred că regizorul Mihai Măniuțiu traversează o perioadă artistică și estetică de redefinire a personalității sale, așteptînd să dea naștere, după împlinita "trilogie a dublului", unui alt ciclu, cel puțin la fel de incitant, în care forța și rigoarea ideilor sale să circule în jocul atent și performant al actorilor cu care lucrează, într-un ambiant scenografic pe măsura anvergurii vizate. Îmblînzirea
Dresura de scorpie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17025_a_18350]
-
a gîndi și a simți, este casa, tradiția - limba este memoria. Cînd trebuie să te exprimi într-o limbă străină încerci un disconfort, parcă inteligența și sensibilitatea ta sînt reduse la jumătate. Trecerea într-o nouă limbă are agresivitatea unei nașteri, e părăsirea paradisului, a uterului matern. Am încercat să scriu în limba germană și registrul meu intelectual și afectiv îmi părea neîndestulător ca un act fără final. Așadar porneam de la premisa că scriitorul este stăpîn în limba lui și prizonier
Prizonier sau stăpîn al limbii? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17034_a_18359]
-
făcuse ceva peste zero" (ibidem). Grotescul dobîndește o înfățișare blajină, de simbol al solitudinii ce se resemnează cu cochetărie: "Celebritatea mea e o broască țestoasă voi o vedeți venind legănîndu-se-ncet și frică vă e că o bombă despre a cărei naștere nu știți mai nimic va exploda în creierul vostru foarte electronic pus la punct după ultimele rețete ale doamnei Melancolia et comp." (Viață publică șIIȚ). Liniștea însăși e resimțită ca o primejdie virtuală ce se autoironizează: "și liniștea vă va fi
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
istoriei literare, căreia nu-i este indiferent dacă un mare scriitor a murit ori a fost omorît. Sînt, în cartea d-nei Sipoș, cu privire la acest subiect, destule motive de nelămurire și chiar de perplexitate. Citite la rînd, documentele și declarațiile dau naștere unor dezacorduri flagrante. Cum viața nu e logică, unele din acestea pot fi puse pe seama memoriei oamenilor, a emoțiilor lor sau a altor factori din aceeași categorie subiectivă. Dar altele ne duc cu gîndul la ce e mai rău. Cunoaștem
"...Sînt un om terminat" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17066_a_18391]
-
nu dau decât foarte puține exemple - că o țară care produce un mare reformator al limbajului și structurii poetice ca Tristan Tzara are în mod obligatoriu ceva în urmă, necunoscut pentru mine. Mi-am spus că o țară ce dă naștere unui sculptor care reia toată sculptura de după Rodin, pentru a deveni cel mai important sculptor al secolului XX, are în mod obligatoriu ceva în urmă - adică o tradiție, o infrastructură, un humus foarte bogat... Oamenii nu apar din nimic, ei
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
eschimoșilor, lumii întregi. În legătură cu prezența lui Brâncuși poate fi pusă o problemă, mereu evocată la noi, și anume că arta românească, literatura română nu sunt reprezentate suficient în spațiul mondial. E un fel de mică dramă a românilor, care dă naștere unor complexe, uneori unei false mândrii a izolării etc. Problema e totuși reală, aceea a unei absențe, - căci există destul de mulți artiști, pe care Dv. înșivă îi cunoașteți și ați încercat să-i puneți în valoare, există destui scriitori care
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
teritorii viitoare românești, prin păduri, (sylvae; de unde, apoi, Transilvania). Dar argumentul decisiv în ochii mei în favoarea continuității îl constituie păstrarea numelor antice ale Carpaților și ale tuturor marilor rîuri din spațiul nostru". Atenție se acordă, apoi, componentei slave și turanice. Nașterea statelor române, în jurul anilor 1300, li s-a datorat, după tradiția orală reafirmată de istorici precum Gh. Brătianu și Ștefan Papacostea, și acel Basarab întemeietorul a fost un personaj real, dintr-o spiță de șef cuman. Oricum, de pe atunci începe
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
și mortificări cotidiene; n-am făcut experiența unui Léon Bloy. Sunt mai aproape de Péguy, sau de Voiculescu, de Adrian Maniu, poate de tonalitatea imnică a generosului Claudel. Trăiesc momentul Intrării lui Isus în Ieruslaim, nu Răstignirea Sa. Sărbătoarea primirii, minunea Nașterii, în peșteră, nu am ajuns la golgota, deși știu că drumul meu spiritual nu e complet. De unde vine în poezia purtând marca "A.P." obsesia luminii (sau considerați de datoria criticii să deceleze asta?) Unde se termină blândețea și unde începe
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
exemplar de semnal de la Michel Carassou, Vasile Sporici s-a grăbit să îl traducă în românește într-un timp record, "convins că voi găsi de îndată un editor interesat. Mai ales că în 1998 se împlineau 100 de ani de la nașterea lui B. Fundoianu/Fondane și 10 ani de la moartea lui Ștefan Lupașcu. Dar vai! Nu s-a întîmplat așa. Dezamăgit de indiferența cu care a fost întîmpinat ceea ce ar fi putut constitui un eveniment editorial (cum a fost la Paris
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
prostie și anume aceea că literatura produsă de femei are un nu știu ce care o diferențiază, o discriminează, fie și pozitiv, de oponența sa masculină. Anumite subiecte, mai ales cele care țin de intimitatea strict feminină (fiziologia specifică tuturor vârstelor, maternitatea, nașterea ș.a.m.d.), firesc întâlnite în paginile acestei literaturi, sunt imediat taxate drept feminine. Dacă în plus sunt tratate într-o tușă duios-lirică verdictul e fără apel. Amuzant este și faptul că dacă într-o creație literară nu se regăsesc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
sovietică. Mihai Beniuc însuși admite că Centenarul Eminescu n-a fost decît un decalc al sărbătoririi lui Pușkin, petrecute cu un an înainte: Am vorbit de importanța pe care o avea pentru noi sărbătorirea lui Pușkin - 150 de ani de la nașterea lui - pe care și noi o făceam în țară în 1949, urmînd ca în anul următor să-l sărbătorim chiar la început, deci în ianuarie, pe Eminescu". Penibil prilej de răstălmăciri și amputări, Centenarul în chestiune a constituit cadrul nu
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
nu l-ar fi îndrituit în substanță. Tot a rămas însă ceva din lecția magistrului: ambiția afirmării "monumentale", chiar dacă pe o orbită mult diferită, un impuls edificator în sine ce se cerea ilustrat de o materie diferențiată. Așa a luat naștere, o dată cu Introducerea în critica literară (1968) și Dicționarul de idei literare (I, 1973), un soi de hermeneutică în care ideile sînt tratate substitutiv, ca "opere" și "personalități" sui-generis, în temeiul unor ample analize și incursiuni în istorie, cu o frenezie
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
obiectul său, care, dincolo de "ideile literare", este, orice s-ar zice, "literatura", chiar așa bagatelizată, persiflată, pusă între ghilimele, cum procedează Adrian Marino? E unul din cele mai incitante mistere ale vieții noastre literare actuale. Oare ar fi putut lua naștere "ideile literare" fără "literatură"? Oare putem iubi ouăle și detesta găinile? Stupoarea noastră sporește pe măsură ce aflăm că ultradoctul Adrian Marino e dispus, numai spre a înjosi bestia neagră care e, pentru d-sa, "literatura", a încălca demarcația ce separă, în
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
în mișcare să găsească Tentația hermeneutică și rescrierea critică în traducerea Corinei Tiron. * Ultimul număr din EUROPHORION apărut sub conducerea regretatului Iustin Panța este acela triplu (124-126) pe 2001 consacrat în bună parte lui O. Goga (120 de ani de la naștere). Pe lîngă bune studii despre poet și omul politic, revista publică scrisori și documente, un arbore genealogic al familiei, și cîteva fotografii de o mare frumusețe. (Despre interesul lor istorico-literar, ce să mai spunem!). Remarcabil numărul revistei sibiene. Caricaturistul ambasador
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
în traducere proprie versurile lui Horațius din Oda către Bulatius: "cerul de-asupra-l schimbi, nu sufletul, marea trecînd-o". Oare nu este în articolul citat aceeași idee a vidului de gheață simbolizînd haosul care vrea să se extindă asupra oricărei tentative de naștere a unui cosmos, idee pe care am întîlnit-o în Memento mori? În loc de "pustiu de ghiață" întîlnim "deșert sufletesc"; în loc de "visul unei nopți de vară", de aspirație vană către frumusețile lumii solare, mediteraneene, de neputința de a realiza o lume a
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
Iarmaroc, s-a pierdut. Cronicarul l-a răsfoit pe cel dintîi și depune mărturie ca Ion Pena era cu adevărat poet, mișcîndu-se între Arghezi cel serios și Arghezi cel ludic. La 25 august s-au împlinit 90 de ani de la nașterea lui Ion Pena, mort de foarte tînăr, la nici treizeci și trei de ani. Scapă CVTudor și de această dată? Citat de toată presa cotidiană, președintele Iliescu a anunțat la Timișoara că nu mai are ce discuta cu CVTudor. Intr-o remarcabilă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
de gândire, pe care l-am găsit mereu fertil, dar prea închis în sine, în pericol de a forma o nouă scolastică pe cale de a friza ridicolul. Cărțile mele recente sunt și mai adânc înrădăcinate în terenul care a dat naștere acestor cercetări (etnografie, lingvistică, fiziologie etc.). Ele au avut tendința de a se îndepărta de simplificările epocii. Știți să aruncați în aer și să prindeți cu abilitate cuvintele, limbajul. Sugerați enorm în romanele, poemele și critica dumneavoastră. Cum se manifestă
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
amar de sare/ cu gustul valurilor veșnic răcorindu-mi buzele însîngerate""; �o pornire de studios grefată deîndată pe o constituție atrasă de drăcovenii"; �cartea de față care agerește folcloristica"; �volumul de față în care poemele, fără a afișa (cele mai multe) anul nașterii, poartă în cercurile interioare ale trunchiului indicația vechimii"; Nicolae Balotă se întrerupe din spornicul tors, făgăduindu-și, cam abrupt, o altă formulă de jurnal"; �detectiv de ascunzișuri sufletești și... trupești, care nu întîmplător a trecut printre modelele sale pe Marcel
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]