1,358,563 matches
-
publicată de Editura Omonia * (dezvoltarea unei lucrări de doctorat susținută la Harvard de actualul director al Institutului de Studii Neoelene, domnul Pashalis Kitromilides) deschide alte perspective. În lunga perioadă bizantină și în cea nu mai scurtă de ocupație musulmană, identitatea națională neoelenă s-a cristalizat prin convulsii ideologice și religioase, prin războaie și forme de colaborare cu ocupantul turc, prin pătrunderea ideilor occidentale, fie prin greci școliți pe "teritoriu catolic", fie direct prin personalități non-grecești, prețuitoare ale valorilor clasicismului elin. Mai
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
în intervalul dintre secolele XV-XIX. Predominaseră și se asimilaseră în creștinism categoriile filosofice aristotelice în tot Evul Mediu, mai ales după eforturile lui Thomas d'Aquino de a face compatibilă filosofia (o anume filosofie) cu creștinismul. Identitatea elenă însă, suscitată național în formațiunile grecești rămase încă o vreme neocupate de otomani (după căderea Constantinopolului la 1453), mai ales în Despotatul Moreea (denumire politică pentru aria geografică Peloponez) și în Trapezunt. Îndeosebi școala grecească de la Mistras (Moreea) devenise celebră prin corifeii ei
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
trag din triburi... slave și albaneze migrate în Imperiul Bizantin în secolul al VII-lea e.n.!) Fie și doar înșiruind personalitățile Iluminismului neoelen ne convingem de împletirea indestructibilă de destine ale unor învățați ce au contribuit decisiv la limpezirea concepțiilor naționale, atât pentru Grecia cât și pentru țările Române: Constantin Mavrocordat, domn alternativ în Moldova și țara Românească vreme de nouăsprezece ani, cel ce avea să desființeze iobăgia (la 1746 "rumânia" în țara Românească și la 1748 "vecinia" în Moldova), să introducă în
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
A lucrat la început ca producător al serialului BBC intitulat " Piese pentru zilele noastre"(Play for Today), apoi ca dramaturg al vestitei Royal Shakespeare Company. A devenit ulterior director al Teatrului Scarabeu (Scarab Theatre) și profesor de scenaristică la Școala Națională de Film din Londra. În această ultimă calitate a fost invitat în câteva rânduri și în Statele Unite, la New York sau San Diego. Autor de scenarii de film, piese radiofonice, librete (între care o adaptare după opereta lui Offenbach, Orfeu în
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
a devenit țara asta o țară de escroci, ați cerut scriitorilor suedezi să se mobilizeze pentru a scrie despre cultura crimei economice care a prins rădăcini în Suedia. În România, nu știu dacă știți, corupția este un soi de sport național pe care guvernul "social-democrat" l-a ridicat pe culmile măiestriei. Nu credeți că orice exemplu de corupție european (în speță corupția din blonda Suedie) devine un alibi pentru corupția autohtonă? Se poate stabili o "ierarhie a corupției"? - Ce-am vrut
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
Andrei Oișteanu Românii nu au fost mari dueliști. Dimpotrivă. Ceva din structura psihică a românului l-a ținut departe de practica duelului. Fără să facem abuz de psihologii naționale și de stereotipuri etnice, trebuie să admitem că despre român se spune că ar fi "iute la mînie", că ar avea un caracter impulsiv. Dar pe cît de repede se mînie, pe atît de repede îi trece supărarea, nefiind resentimentar
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
vitejesc al tinerilor boieri munteni în primele decenii ale secolului al XIX-lea, Ion Ghica conchidea: "Numai venirea muscalilor la 1828 a pus capăt acestei vieți zvăpăiate a tinerilor cuconași. La 1831 cei mai mulți au încins sabia, scriindu-se în miliția națională".17 Aparent paradoxal, intrarea în rîndurile armatei i-ar fi liniștit pe fiii de boieri. De fapt, gîlcevile cu arma în mînă n-au încetat, ci s-au "disciplinat". Spiritul cazon și mai ales influența ofițerilor ruși a dat duelului
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
criticată printr-un personaj episodic: hanul care comentează că englezii au o reputație de colecționari de țări. Filmul oferă, în cuvintele regizoarei, o explorare a unui mit nostalgic pe care britanicii îl cultivă cu obstinație și îl dau drept istorie națională. Istoria pe care o substituie filmul celei oficiale e una nu progresivă, ci circulară. Acest fapt e demonstrat și de unele personaje recurente. Cântărețul Jimmy Sommerville, cunoscut și pentru militantismul său în favoarea drepturilor homosexualilor, cântă falsetto în epoca elisabetană și
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
literară, de educație și de folosire a limbii la diverse niveluri, dovedind un interes deosebit pentru îmbinarea formelor tradiționale și moderne de studiu a limbii spaniole și pentru promovarea acesteia în lume. A coordonat și a participat la multe proiecte naționale și internaționale de aplicare a tehnologiei informației în domeniul lexical. Contribuțiile sale la numeroase congrese au abordat domenii precum fonetica, fonologie și sonografie, lexic și limba spaniolă cu aplicații practice și ocupându-se chiar de neurolingvistica, de morfologie, retorica sau
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
președinție a fost încredințată lui José Manuel Blecua - cu menirea de a trasa liniile directoare stabilite anterior și de a rezolva probleme curente, cum au fost cele legate de logotipul oficial, analiza și evaluarea proiectelor prezentate sau coordonarea Programului Oficial, național și internațional, la care să poată participa orice fel de organisme care desfășoară activități legate de acest al IV-lea Centenar Don Quijote. Don Quijote de la Mancha este, înainte de toate, un mare român, un român minunat, bogat în inovații tehnice narative, primul
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
discuție lungă, cu argumente din Ion Itu și Mihail Diaconescu (Ion Buzași îl invocă numai pe primul). Altă problemă, ulterioară: Andrei Mureșanu, subiect preferențial de cercetare al autorului antologiei, e prezent cu trei poeme, din care două (inclusiv actualul imn național) sunt în mod clar politice. Interesant este că lipsește, în mod justificat, V. Alecsandri, aproape deloc preocupat de tema religioasă (Fl. Popescu reținuse un poem convențional, Cristos a înviat). Din opera lui Eminescu sunt reproduse șase poeme, însoțite de comentarii
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
Traian. Ei, ultima falangă, cea care "ține" amprentele, la degetul mic al unei foarte încîlcite istorii, vin să facă ordine într-o lume care numai de-asta n-are nevoie. Dispăruții lor, los desaparecidos, părinți, bunici, glorii din fotbal, eroi naționali, simple cunoștințe sînt, pentru ei cinci, de cînd "se aflau încă în stadiul de degete de sine stătătoare și nu bănuiau că, împreună, vor forma, cîndva, o mînă", o boală fără leac. Printre poftele de tot felul, fie bizare, ca
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
Fabrizia între "granițele" aceleiași relatări ușor narcisiace din Abel și Abel. Finalul, prea mult jucat, rupe de-a binelea vraja irealului "împielițat" într-un ciné-verité: "Doresc să facă parte din textul cărții mulțumirile mele pentru criticul Alexandru Condeescu, Directorul Muzeului Național al Literaturii Române." La sfîrșit, după lungi ocoluri ostenite, melițînd poetice singurătăți, înapoi, pe pămînt... Iolanda Malamen, Scrisoarea lui Lavoisier, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2003. 144 pag.
Roman de mistere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11812_a_13137]
-
dovadă a deplinei sale asimilări în cultura canariană. în fine, după aproape treizeci de ani, în 1989, a sosit și momentul reîntâlnirii cu țara natală, participând cu dansatorii săi la spectacole date la Timișoara și la București, montând la Opera Națională din București și invitând Baletul ei în Gran Canaria. A urmat apoi reîntâlnirea și cu Academia de Dans "Vaganova" și cu o parte dintre foștii lui profesori și colegi, precum și o serie de înalte distincții acordate atât de țara natală
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
Mihail Gălățanu, emulul d-sale, Ioan Es. Pop, face figura unui însingurat, a unui circumspect. Filonul rural al naturii poetului îi dictează configurarea unui spațiu închis, al unei ficțiuni delimitate, inhibante, proiecție sempiternă a mediului ancestral. La antipodul revărsării mapamondice, naționale sau numai metropolitane, acest liric îndărătnic, puțin comunicativ se înfășoară, precum viermele de mătase protejat de coconul său, în evocarea satului monadic, blagian. Din acest topos empatic, precum dintr-un destin, nu se poate evada: "la ieudul fără ieșire și
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
rezolvă "odată pentru totdeauna această obsesie interpretativă", concentrată asupra unui teritoriu incontrolabil și cu totul irelevant pentru cunoașterea și înțelegerea operei). Cercetători danezi temeinici și pasionați, precum Elias Bredsdorff, Erik Dal, Niels Ingwersen, Johan de Mylius, insistă ca poetul lor național să fie cunoscut și recunoscut ca geniu și de către ne-danezi. Campania de promovare a unui Andersen total este amplă, ingenios proiectată și ferm suținută. Somptuos și convingător prezentat lumii drept spirit proteic, autor mai mult decît onorabil de romane
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
clădit efortul provine nu numai din sutele, miile de pagini ale bibliotecilor, ci și de pe Internet. În tot acest deceniu de tăcută trudă benedictină, nefârtați de-ai noștri mult mai descurcăreți au jucat leapșa pe furate, au devalizat o economie națională și și-au clădit averile din fraude. Cunoașterea perfectă și foarte nuanțată a limbii române se aliază în cazul său cu îndrăzneli aproape fără precedent, din care unele se vor impune, altele nu. De fiecare dată, însă, traducătorul își explică
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
ei) prea multă știință de carte, aparate de radio sau televizoare (unii nici măcar curent electric), deși au plătit un timp abonamentele î caz unic în lume, măsură aplicată de dl ministru Dan Nica sub formă de filigran pe prospera pauperitate națională î au aflat mai târziu, tot de la tv, că situația e nițeluș mai complicată. Astfel, experți în inginerie genetică, au concluzionat că noul sistem socio-politic și administrativ din patria noastră, a schimbat structura genei generatoare de români-poeți dacă nu cumva
Româncele nu mai nasc poeți... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12897_a_14222]
-
PSD îi pregătește o retragere onorabilă în eventualitatea unui eșec al negocierilor României pentru intrarea în Uniunea Europeană. Nici această ipoteză nu stă în picioare, fiindcă Geoană n-ar mai scăpa în veci de reproșul că a lăsat de izbeliște interesul național pentru a se lua la trîntă cu Traian Băsescu. De ce n-am accepta însă că Mircea Geoană chiar vrea să-și măsoare puterile cu Traian Băsescu. Și de ce n-am lua în calcul faptul că Geoană nu vrea să fie
Ecuația Geoana by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12865_a_14190]
-
de influența elementelor alogene perturbatoare. Așadar, totul este o chestiune de accent care, în acest caz, cade pe "noi conservatorii", pe stat. |n concluzie, alături de folclor, de istorie, credința este și ea o modalitate autentică de a articula o identitate națională, cel puțin asta ne lasă Eminescu să credem.
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
mai limpede identitatea și aspirațiile pesedistului-standard. Uitate sunt vremile "comunistului de omenie" și ale "oamenilor de bine" gata să sară în ajutorul lui Ion Ilici Iliescu. Astăzi, partidul fuge ca dracul de tămâie de acele sintagme ce gâdilau orgoliul bizonului național. Pesedeii calcă în picioare tot ce susținuseră, instaurând în mod oficial domnia "obraznicilor" și-a "miticilor". De fapt, marele Octav e puțin în urma istoriei: tipul uman pe care-l promovează e de mult majoritar în PSD. Să admirăm, însă, acuratețea
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
și acoliții lor din subteranele poliției secrete. Lovitura aplicată de pesedei e mai gravă: potrivit noilor prevederi, publicarea datelor de identitate ale securiștilor care-au făcut poliție politică se poate face doar cu avizul instituțiilor „cu atribuții în domeniul siguranței naționale”. În termeni simpli, aceasta înseamnă subordonarea definitivă a unui organism al statului unor echipe ale guvernului! Cum șefii serviciilor secrete sunt numiți pe criterii politice, ne putem imagina ce-ar însemna acest lucru: deschiderea unui nesfârșit drum abuzurilor, presiunilor și
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]
-
Ion Simuț Viitorul edițiilor critice Odată cu privatizarea Editurii Minerva, la sfârșitul anului 1999, soarta edițiilor critice era amenințată. Programul de editare academică a clasicilor a fost întrerupt până s-a găsit soluția înființării unei noi instituții, Fundația Națională pentru Știință și Artă, care să preia această misiune dificilă, dar esențială pentru buna gestionare a patrimoniului literar. Mi-am propus să discut această situație cu dl Tiberiu Avramescu, coordonatorul colectivului de redactori din instituția nou creată în 2001. - Stimate
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
Programul de ediții critice a fost întrerupt prin privatizarea Editurii Minerva, dar e, totuși, bine că a fost reluat sub alte auspicii. Cum să înțelegem dinafară colaborarea dintre trei instituții pentru realizarea programului de editare științifică a clasicilor: Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. De fapt, trebuie să o adăugăm și pe a patra, Ministerul Culturii, care contribuie la finanțarea proiectelor. Cum se petrece această colaborare? - În teribila (pentru noi) vară a
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
coordona microcolectivul), precum și un tehnoredactor (Vasile Ciucă) și o secretară de redacție (Georgeta Cîrstea, care în august 2001 părăsea ultima corabia care se scufunda a Editurii Minerva), au fost încadrați la amintitul Institut, cărțile elaborate urmând să apară în cadrul Fundației Naționale pentru Știință și Artă, care ne-a oferit și sediul, fundație non-profit aflată tot sub egida Academiei Române, salvându-se astfel tot ce se mai putea salva din zestrea profesională a Editurii Minerva. Au putut așadar continua edițiile critice începute, fiind
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]