10,211 matches
-
munca ei, considerându-i pe bărbații din jur doar tovarăși de echipă, fără să-i ajungă vreunul la suflet “. Încă de la început frazele romanului par smulse dintr-o operă perfectă: observația rapidă a gestului esențial, detașare, impetuozitate în relatare.Maturitatea narațiunii nu lasă să se întrevadă nici un semn al tatonării. Schimbările unghiului de vedere sunt, de altfel, foarte frecvente, sugerând, prin aceasta, și o atitudine superioară față de retorica genului. Faptele sunt relatate dintr-o perspectivă omniscientă, acărei premeditare nu poate fi
CELULA VIEŢII CA ILUMINAREA DESTINULUI ÎN ROMANUL DISTANŢE DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343795_a_345124]
-
și aerul realității romanului, la limita dintre relatarea concretă a faptelor și reverie colorată.Textul se construiește pe măsură ce se naște, însoțindu-se de comentariu precum melcul în cochilie, romanul fiind o realitate în oglindă. De la început până la sfârștul fericit al narațiunii, prozatoarea ține ștacheta ridicată, fără nici un tremur al mâinii. Spiritul analitic funcționează ca un bisturiu.Prin tehnici narative destul de rafinate, travestiri naratoriale, descrierea romantică, Dora Alina Romanescu arată un talent cu totul remarcabil în disecarea societății în care trăiește, încât
CELULA VIEŢII CA ILUMINAREA DESTINULUI ÎN ROMANUL DISTANŢE DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343795_a_345124]
-
mari însă ar fi nedrept să nu o amintesc aici și pe minunata Liana Saxon-Horodi cea care a făcut posibilă „întâlnirea” noastră. De altfel, coperțile exterioare ale cărții prezintă, foarte inspirat și în directă legătură cu tema principală a întregii narațiuni, două dintre picturile acestei fermecătoare magiciene a penelului Evident, mi-am pus întrebarea, dacă a discuta despre această carte a cărei autoare este un nume de referință în literatura de limbă română, iar prefațatorul o personalitate a criticii literare, nu
O CARTE CARE AR TREBUI SĂ NE DEA DE GÂNDIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343877_a_345206]
-
puternică, reliefată de un stil autentic, având un tip de scriere care, departe de a fi facil, ridică probleme tulburătoare de o dureroasă actualitate și importanță. Dacă am reduce carte la numai o pagină am vedea, cu surprindere, că, dincolo de narațiunea propriu zisă, am obținut un cutremurător eseu la adresa intolerabilității, a dorinței bolnave de a stăpâni prin ură, prin fanatism și groază, despre nevoia patologică a unor indivizi de a perverti sufletele oamenilor motivând că le salvează de la pierirea în focul
O CARTE CARE AR TREBUI SĂ NE DEA DE GÂNDIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343877_a_345206]
-
Acasă > Literatura > Narațiune > MISTER Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 610 din 01 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Să ne învăluim în mister indiferent de suntem femei sau bărbați. Nu lăsați totul la iveală! Faceți loc semnului de întrebare și cei de lângă
MISTER de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343889_a_345218]
-
inepuizabile ale prozatoarei în exploatarea registrului simbolic, ideile, frazele fiind tăiate brusc (de multe ori), creând o altă realitate, abia perceptibilă pentru cititorul neavizat. Subtilitățile intertextuale dau savoarea și profunzimea întregului volum. Autoarea încearcă o „strategie semiotică”, mânuind cu rafinament narațiunea, întâmplările și raporturile tensionate dintre acestea. Proza d-nei Mirela-Ioana Borchin are, ca fundament, spațiul și timpul. Spațiul-timp își face intrarea pe scena lumii ca un univers -bloc, unde nu există nici loc, nici timp, ci evenimente. Spațiul și timpul sunt
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
profund cunoscător al tehnicilor narative, zugrăvind în tonuri blânde și suave „timpul” când totul era posibil, când visele nu cunoșteau „frângerea” aripilor. Cuvintele calde, sincere care îmbracă întreaga scriere, sensibilizează și emoționează. Titi Drăgan, personajul la care se raportează întreaga narațiune, este un tânăr inteligent, cu vocația analizei. În cuprinsul romanului este „comprimată” întreaga trăire adolescentină, cu naivitățile, visele și speranțele ei. Romanul „Timpul și răstimpul”, ieșit de sub penița autorului Tănase Carașca, are ceva din „Liceenii”, poate și ceva din „Invitație
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
îl simțeau prezent. Era al lor, le dădea în sfârșit o dezlegare, dar...” Nu lipsește din roman nici scena cu descântecul, acest “obicei” practicat de femeile de la țară atunci când cineva era deocheat, așa cum s-a întâmplat cu personajul principal al narațiunii. Cu toate că nu credea în “chestiuni de deochi, vrăji, blesteme”, Titi s-a lăsat pe mâna lui Niky (grecoaica din Izvoreni), care învățase meșteșugul de la mama ei. “Niky a pus cărbunii pe o coală de hârtie, i-a stropit cu câteva
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
cântărească” bine fiecare trăire, astfel ca balanța să-și regăsească echilibrul după ce toate evenimentele nefericite dispar într-un con de umbră. Grație imaginației fecunde și a sensibilității structurale, autorul reușește să aducă în fața cititorilor fragmente încărcate de trăire și rafinament . Narațiunea își păstrează claritatea liniei, stilul fiind unul lejer, dar însoțit totdeauna de estetica frazării, întreaga țesătură căpătând consistență în planul expresivității și sensibilității. „Dragostea este clipa în care devenim atât de ușori... încât ni se pare că aerul ne aleargă
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
του πεπρωμένου”,“Amour criminal” . Despre Cornelia Păun Heinzel au scris : 1. Redactor șef Dr. Marian Ghervan, în “Revista de Literatură română”, 2016: „CORNELIA PĂUN HEINZEL este scriitoarea care cu sensibilitate și realism întregește cu arta să literară spiritualitatea culturală românească.” Narațiunea în proza scriitoarei Cornelia Păun Heinzel este prezentată la persoana a treia, generând obiectivitate și detașare, o aparentă neimplicare, ca aceea a unui reportaj. Modul personajelor de a gândi și a se manifestă, ambianța în care se manifestă, faptele relevante
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
satisfacții eroii lui cedează și încearcă pe cont propriu o evadare ce se dovedește a fi în cele din urmă falimentară, pentru cei mai mulți dintre ei. Nu sunt jocuri și nici șarade indescifrabile încărcate de o simbolistică sofisticată, e doar o narațiune fluentă, concisă, golită de cuvinte de prisos. Creionări riguroase, picturale dau imaginea exactă a persoanei sau a fenomenului. Din tot romanul răzbate tragedia unei generații de sacrificiu, drumul său spre Golgota și distrugerea ei. Paradoxal însă autorul, deși nu mai
ION CATRINA – TĂRÂMUL UMBRELOR – O REEDITARE MAI MULT DECÂT NECESARĂ de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342947_a_344276]
-
acest roman, acest nou exercițiu de cultură romanațean, apetenței literare și opțiunii cititorului, pentru a-l analiza și a-i descoperi noi valori estetice și stilistice și, poate chiar, de a și-l însuși ca pe un bun al său. Narațiunea alertă, purtată pe spații vaste, cu personaje creionate viu, pictural, cu întâmplări neașteptate, determină cititorul să parcurgă romanul cu un interes deosebit și într-un timp record. Romanul se înscrie ca o mare reușită a literaturii românești contemporane, îmbogățind fondul
ION CATRINA – TĂRÂMUL UMBRELOR – O REEDITARE MAI MULT DECÂT NECESARĂ de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342947_a_344276]
-
liric, subtil întrețesute și anevoie măsurabile la «cumpăna sufletului»:și Dacă în primul roman, Saul și ...Pavel, scriitura narativă anticipează oarecum evenimentele epice, în scrierile ulterioare structura și compoziția se complică, iar centrul de interes se mută încet dinspre o narațiune heterodigetică, cu un povestitor extradiegetic, înspre o narațiune homodiegetică. De la focalizare zero la narativitate interioară, intrinsecă, nu e decât un pas. Naratorul devine erou și martor, asumându-și funcțiile comunicării în planul epicului. El își asumă un dublu rol, atât
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
sufletului»:și Dacă în primul roman, Saul și ...Pavel, scriitura narativă anticipează oarecum evenimentele epice, în scrierile ulterioare structura și compoziția se complică, iar centrul de interes se mută încet dinspre o narațiune heterodigetică, cu un povestitor extradiegetic, înspre o narațiune homodiegetică. De la focalizare zero la narativitate interioară, intrinsecă, nu e decât un pas. Naratorul devine erou și martor, asumându-și funcțiile comunicării în planul epicului. El își asumă un dublu rol, atât de eu-actant sau narant cât și de actant
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
soțul Rahilei și tatăl lui Saul, cel care se sinucide când Saul se reîntoarce la Tars și îi confirmă faptul că s-a convertit la creștinism, neputând să înțeleagă cele petrecute cu fiul său. Există însă și pasaje în care narațiunea este lentă iar lectorul neavizat poate pierde firul acțiunii, pe care nu-l mai poate descifra decât cu greutate și cu efortul reluării lecturii, el piezându-se în nesfârșite digresiuni și descrieri cu nuanțe lirice. „Un tânăr este condamnat pentru că, se
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
trăsături, împlicate în alte subiecte. Stilul pe care îl adoptă Georgi Cristu este unul clar, aproape modern, tineresc, păstrând totuși trăsături autohtone românești (vorbim aici de unele expresii uzuale), cu fraze scurte, cu verbe, un stil vioi și concis în narațiune, fără prea multe descrieri stilistice și nici nu se oprește îndelung la portretizarea personajelor. Pe parcursul firului narațiunii, autorul lasă cititorul să intuiască ce fel de personaje sunt, după felul cum le implică în acțiune. Destinele lor, de multe ori, se
DESTINELE ÎN PROZA SCURTĂ A SCRIITORULUI GEORGI CRISTU de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343379_a_344708]
-
tineresc, păstrând totuși trăsături autohtone românești (vorbim aici de unele expresii uzuale), cu fraze scurte, cu verbe, un stil vioi și concis în narațiune, fără prea multe descrieri stilistice și nici nu se oprește îndelung la portretizarea personajelor. Pe parcursul firului narațiunii, autorul lasă cititorul să intuiască ce fel de personaje sunt, după felul cum le implică în acțiune. Destinele lor, de multe ori, se sfârșesc tragic, ca atunci când pierzi la cazinou sume mari de bani, casele sau viața. Doar textele de la
DESTINELE ÎN PROZA SCURTĂ A SCRIITORULUI GEORGI CRISTU de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343379_a_344708]
-
a reda limbajul țăranilor, folosește moldovenisme fonetice, lexicale și morfologice. Pentru discursul boierilor, utilizează un limbaj nobil, pe care - probabil - l-a considerat potrivit pentru a zugrăvi relațiile interumane din acele vremuri. Ca modalități de expunere, pe lângă dialogul care dinamizează narațiunea, autorul utilizează descrierea. Peisajele Moldovei ilustrate în roman sunt surprinse în toate anotimpurile și încântă prin atemporalitatea unui tărâm al străbunilor, dar și al nostru. În schimb, descrierea meseriilor și a vestimentației personajelor fixează un timp ce se pierde în
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
limbă țigănească. Vezi Cărtărăscu,poet Gheorghe Alu Gheorghe, și mulți, foarte mulți alți poeți și prozatori, regizori de film și teatru, Institutul Cultural Român de la New York , pângărit de ideile lui Horia Radu Patapievici, etc.,etc., care înlocuiesc în operele lor narațiunea din viața poporului din care fac parte, cu „pitorescul” unei populații de necivilizat, care sunt, trebuie spus cu mare regret, catalizatorul destrămării României. Sunt încă sceptici în legătură cu acest fenomen, dar timpul îi va aduce acolo încât când vor înțelege, se
VIITORUL RROM-ANIEI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/343451_a_344780]
-
Te simți agresat, te simți murdar, simți mirosul acelui bărbat ce nu se poate numi om, simți până și mirosul de mucegai puternic emanat din fața de pernă. Această realitate simțită de cititor, este însăși puterea autorului de a transmite prin narațiunea sa. După părerea mea, este indicat să lecturezi un astfel de roman, doar așa ai putea empatiza și înțelege în totalitate dramele acestor copile, femei ce trec prin situații similare în viața reală. Oarecum paralel cu clipele de groază prin
DESTINE ÎNTRETĂIATE PE O FRESCĂ DE VIAŢĂ FĂRĂ CULORI. de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343973_a_345302]
-
este dată și de alte două elemente: -atmosfera specifică epocii este creată de mânuirea limbajului cu o autentică virtuozitate, încât cititorul este atras în capcana fermecată a respectivelor vremuri, făcându-l să trăiască și să simtă la fel ca personajele narațiunii; -suita de scrisori, excelent „alcătuite” de autor, au un înalt grad de cvasi-veridicitate, încât cititorul le consideră autentice, fiind ispitit să le verifice prin căutarea lor și în alte surse istorice. Farmecul acestor „documente” constă și în faptul că ele
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
observat că epoca fanariotă nu este caracterizată numai de nefastele domnii ale domnilor greci din renumitul Fanar al Istambulului, ci și de acea pătură (deloc subțire) a nobilimii grecești din principate, la fel de rapace a pământurilor răzășești, ca și nobilimea românească. Narațiunea romanului se axează pe istoria unei familii de nobili greci din țările române, al cărei destin se împletește cu cel al familiei lui Alexandru Moruzi, care a domnit de câteva ori, atât în Moldova, cât și în Țara Românească. Este
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
capcana unei melodrame (tip filmul „Aferim”). Intenția sa este urmărirea destinului familiei postelnicului grec, reprezentativă în descrierea sistemului fanariot din țările române. Povestea lui Iani, tatăl postelnicului, este un fir retro-narativ, rezultat din amintirile acestuia și ale fiului său Dimitrie, narațiune ce se desfășoară paralel cu firul narativ principal. De fapt, toată scriitura se desfășoară pe mai multe planuri, așezate în acel complex mozaicat, pomenit mai sus, într-o îmbinare armonioasă și fluentă. Cu o soție cicălitoare și răutăcioasă, Ruxandra, provenită
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
Am participat cu proză scurtă și am câștigat locul al III-lea, la Concursul de creație, octombrie, 2015, organizat de „Clubul scriitoarelor„ și editura ALL. Am publicat în antologia „Literatura din Călimară„ , 2017 primele texte de proză scurtă . Semnez periodic narațiuni scurte, pamflete, amintiri, pagini de jurnal sau analize , în „Confluențe Literare„. Aici am avut ocazia să cunosc pe mulți dintre autorii contemporani pe care îi apreciez în mod deosebit ! Mulțumesc colectivului de redacție de la „Confluențe„ pentru șansa oferită de a
FLORICA PATAN de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344219_a_345548]
-
cu bunătăți ca să i-l duci bunicii"...Bunica locuia în partea cealaltă a unei păduri, după un deal, într-o căsuță mică... - Halal, m-a apostrofat o doamnă din Organizația pentru Respectarea Vârstnicilor. Ce învață din fragedă copilărie cititorii acestei narațiuni? Ce? Că locul unei bunici e cât mai departe de ginere sau de noră, dacă se poate într-un azil sau într-o căsuță mică, prăpădită, cu igrasie, la dispoziția bandiților, instalatorilor și violatorilor. Și un coș cu bunătăți primea
SCHIŢE UMORISTICE (54) – SCUFIŢA ROŞIE REPOVESTITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343085_a_344414]