3,698 matches
-
convenții. Se fragmentează, de asemenea, textul într-un discurs sincopat care se vrea o reflectare a fluxului inconștientului: Strada va mânca trecătorul la oră fixă și el din pedale pe care le are sub frunte va scoate sunete pline de nasturi de sticlă (...)/ și statuia/ cu sângele pieptănat frumos pe picioare/va culege perdelele crescute în arbori/din sunetul lor va face o nouă statuie care/ cu sângele răvășit pe mînă va/ aluneca", Vasco da Gama). De altfel, așa cum constată și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
joc al analogiilor. Personificarea spațiului citadin conduce la o desfășurare ciudată de secvențe în care obiectele împrumută ceva din automatismul oamenilor, " Răsucind toracele acoperit cu afișe/ copacul se înclina, spunea: "Îndurare" -/ pudic acoperit cu afișe, parcă de vânt descheiat/ răspândea nasturi cu scuturări rare". Sentimentele umane sunt transpuse asupra universului perceput în mod obișnuit ca inanimat. Nu e aici doar o figură de stil, ci o modalitate de a contrui universul poetic, alternativă preferată reducționismului uman și pierderii în clișee. Absurdul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mari prezintă și el o lume ciudată, reflectând ca într-un fel de mise en abîme structura de adâncime a poeziei: "Răsucind toracele acoperit cu afișe/ copacul se-nclina, spunea: "Îndurare" -/ pudic acoperit cu afișe, parcă de vânt descheiat/ răspândea nasturi cu scuturări rare". Modernismul, observa Mircea Cărtărescu, cultivase și el ironia, dar, în postmodernism, ea se generalizează, devenind chiar un "principiu constructiv" al textului poetic. "Iluzoriul postmodern, tocmai în calitatea lui de irealitate, este ironic, implicând strategii ludice mergând de la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
-lea, Iona se află În gura ultimului „pește spintecat”. La inceput i se vede numai „barba lui lungă și ascuțită... care fâlfâie afară”. Eroul respiră alt aer, „aer de-al nostru - dens”, nu mai vede marea, ci nisipul ca pe „nasturii valurilor”, dar nu este fericit, pentru că „fericirea nu vine niciodată atunci când trebuie”. Singur În pustietatea imensă, dar dornic de comunicare și de a se face auzit, Iona Își striga semenii: „Hei, oameni buni!”. Apar cei doi pescari cu barele În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
soi de cult religios cu surori-călugărițe. Salonul e foarte mare, înalt, asemănător celor de la Spitalul Sfântul Spiridon. Se pun transfuzii. Mi se cere să mă așez culcat pe un pat de la fereastră. Sunt îmbrăcat, o soră-călugăriță îmi desface cureaua și nasturii de la blugi, mă ceartă că nu sunt spălat ca lumea. Nu sunt singur, e și o femeie cu mine... I se reproșează ei neglijența mea. Mai vine o soră-călugăriță, seamănă cu o asistentă medicală cunoscută de pe când eram internat la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
publicului o piesă nouă. CTB vă așteaptă la teatru, cu piesa nouă, în luna noiembrie ! (octombrie 19, 2010) La spectacol cu CTB O nouă premieră sub egida Companiei Teatrale Bucovina, un nou spectacol de succes aseară, 23 februarie a.c.: Fermoare, Nasturi și Capse la Dom Polski Suceava. Un text de mare actualitate ce aparține scriitorului dramaturg și universitar, tânarul Mihai Ignat, o regie îndrăzneață dar, în același timp, adaptată cu vădită grijă așteptărilor publicului sucevean, realizată de la fel de tânărul Claudiu
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
CRISTEA-ENACHE În anii copilăriei mele, producătorii români de jocuri și jucării s-au gândit să contracareze influența nesănătoasă a anglo-saxonului Monopoly. Jocul acesta capitalist ne fascinase pe toți, cel puțin în aceeași măsură cu fotbalul de stradă și fotbalul cu nasturi. Era ceva de vis. Dădeai cu zarul și ajungeai pe o anumită stradă, pe care o puteai cumpăra. Aveai banii tăi, te mai împrumuta (cu dobândă) Banca, făceai achiziții, investiții, schimburi profitabile. Treptat, cu nițel noroc și cu multă perseverență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
din Ucraina; în Cluj și Timișoara, cei din Moldova; în Budapesta, cei din Transilvania. Într-o oarecare măsură, în Dublin și eu trăiesc cu senzația unui spațiu cultural european la fel cum o fac cei din București, percepând forma unui nasture după aceleași criterii est-vest. Tocmai de aceea, cultura materială a "est-vestului" este fractală. Poți să vezi imaginea mare sau să te uiți la un detaliu al ei, iar prin aceasta poți reproduce idei precum "Estul", "Vestul", "român" și "irlandez". Eu
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
mai jucat. A doua păpușă de care îmi amintesc (și pe care o am și astăziă era din cârpă: tatăl meu mi-o adusese de la Milano, iar numele ei era/este Giuseppina. Avea părul tuns scurt (din ațeă, ochi din nasturi, gura brodată, și era umplută cu câlți. Mâinile și picioarele îi erau bufante, așa că se putea, la o adică, dormi pe Giuseppina. Păpușa adusă de la Milano era urâțică, dar foarte simpatică și veseloasă, drept care am iubit-o întotdeauna. Totuși, „păpușa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
lui Milan Kundera care se spânzură de grindă, în mijlocul casei, ținând în mână un bilet pe care scrie „Mamă, vezi că te-a căutat vecina“ sau al lordului englez care își explică sinuciderea printr-un scurt șicuprinzător bilețel: „Prea mulți nasturi de încheiat și de descheiat“. Însă la nivelul vieții obișnuite, e stupid ca un om cât de cât liber să nu-și găsească un bun motiv, simplu, de a trăi. Vorba bătrânului dintr-un film al regizorului iranian Abbas Kiarostami
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
turlă, nimic. Îmi pare rău? Nu, Praga e pentru altă dată. Cred că, după vipia de la București, cel mai mult mă bucur că mi-e frig. Umblu cu haina de blugi pe mine, câteodată mai plouă și atunci închei toți nasturii. Se face repede frumos, apoi iar plouă. Când e soare, e cald, dar norii trec foarte repede și iar se face răcoare. E plin de tineri. Stau pe jos prin Hotelul Thermal (care seamănă cu unul dintre hotelurile comuniste de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
niște bune tratate de istorie naturală.; fauna și flora tropicelor sunt studiate savant. El a botezat cu numele de Neuwiedia o orhidiacee pe care a descoperit-o. O pânză în înfățișează în mijlocul pădurii virgine, cu gâtul descoperit, redingotă încheiată la nasturi, pălărie înaltă cu pană, ținându-și într-o mână pușca, iar în cealaltă un vultur pe care-l doborâse. Lângă el, un negru pe jumătate gol căruia-i salvase viața poartă o suliță. Plante de aloe și curmali încadrează decorul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-i simt mâinile pe mine mai mult timp. Mai întâi îmi va desface centura, apoi îmi va cuprinde mijlocul cu mâinile și-mi va spune: Ce talie frumoasă ai, cum se unduiește, cât e de zveltă! Apoi îmi va desface nasturii bluzei foarte încet și îi voi simți mâinile descheindu-mi fiecare nasture și atingându-mi ușor sânii, până când se vor iți din bluză și atunci mi-i va iubi și-mi va suge sfârcurile ca un copil, zgâriindu-mă un
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
desface centura, apoi îmi va cuprinde mijlocul cu mâinile și-mi va spune: Ce talie frumoasă ai, cum se unduiește, cât e de zveltă! Apoi îmi va desface nasturii bluzei foarte încet și îi voi simți mâinile descheindu-mi fiecare nasture și atingându-mi ușor sânii, până când se vor iți din bluză și atunci mi-i va iubi și-mi va suge sfârcurile ca un copil, zgâriindu-mă un pic cu dinții, iar eu voi simți fiorul ăsta strecurându-mi-se
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
colecția Points, Paris, 1996, p. II. Ne putem face o idee despre subversiunea operată de E. Jelinek din acest extras în care "directorul", întruchipare caricaturală a puterii masculine, se aruncă asupra unei femei în baie. Dar bărbatul îi face deja nasturii să plesnească. Tras de pe ea, capotul i se înfășoară în jurul urechilor. În vintre răsună un zgomot de fiare captive care încearcă să scape izbind cu picioarele. Cămașa de noapte din batist, lumânare luminoasă și alburie, e îndesată în gura femeii
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
a plictis... Nu fac nimic, răsfoiesc cărți, le aduc pe pat, mănânc mere tăiate cu cuțitul, sorb cu poftă iaurturi degresate (0,1% grăsimiă, mă simt pierdut, fără continent de bază, fără părinți, fără prieteni, fără iubită, fără ibric, fără nasturi la prohab, somnolent în pijama, undeva, în provincie. Într-un orășel viclean și vicios, acolo, la răsărit de Eden, vorba lui Steinbeck, adormit de vraja vechilor lecturi reamintite de-un abur subțire, trecător, de luciditate matinală... În colțul ocrotit de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
de stână, cofe de lemn, scăcițe pentru pisat usturoiul, chersâne, fuse și furci de tors, icoane vechi pictate pe lemn, o cămașă femeiască înflorată cu fluturași, o cămașă bărbătească cu gulerul de mărgele și flori la betițe, brâul ciobănesc cu nasturi galbeni, ouă închistrite, prosoape de tort cu diferite modele, un bariz de in cu păr din lână de oaie și alte obiecte gospodărești ce dovedesc iscusința oamenilor și preocupările lor pentru a-și face viața mai frumoasă, mai bună și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nu-l posedau decât cei cu putere economică mai ridicată. Cămașa de in sau din combinații tort și in sau tort și bumbac avea motive florale cu negru și roșu și uneori și cu albastru. La gât era încheiată cu nasturi mici din sticlă. Ițarii erau lungi și strâmți și de aceea făceau foarte mulți creți. Erau încinși cu același brâu roșu. Pentru colorat se foloseau culori vegetale și, mai târziu culori chimice cumpărate de la Darabani sau de la Dorohoi. Hainele din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
suman erau purtate și-n zilele de lucru și-n cele de sărbătoare. Erau cusute la evreii din Darabani sau și la unii croitori din sate. Costumul femeilor se compunea dintr-o cămașă de in înflorată, încheiată la gât cu nasturi. Fustele erau lungi și largi din material cumpărat. La marginea de jos a fustei se vedea poala cămășii care uneori avea și dantelă lucrată de cele mai multe ori manual. în picioare se purtau opinci sau ghete. Pe cap, femeile purtau în funcție de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
străin în cavitatea bucală. Acesta poate ajunge acolo accidental sau voluntar. În funcție de structura corpului străin, tabloul clinic va fi mai mult sau mai puțin sever. Astfel, se descriu corpi străini : anorganici: ace, monede, diverse obiecte metalice, din material plastic etc., nasturi piese sau mici fragmente provenite de la jucării (jocuri Lego, puzzle, domino), fragmente de proteze dentare (v. Fig.16) etc. organici: dinți, particule provenite din vegetații adenoidiene, membrane hidatice, corpi de natură vegetală (boabe de fasole, porumb), sau animală. Din această
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
verbală (sexuală sau religioasă), raderea bărbii și a părului, scuiparea deținuților, lovirea bine gîndită și proporționată, perchezițiile fulger, interzicerea unor alimente sau produse (Coca Cola, radioul, șahul etc.), scoaterea deținuților pe platou în ținută sumară în timpul iernii, ruperea hainelor, a nasturilor, interzicerea podoabelor etc. În procesul de înrăire, cadrele sînt învățate să fie prudente, să amenințe doar atît cît le stă în putere să înfăptuiască, să judece la rece, să pedepsească fără să lase urme, să se adapteze schimbărilor politice, sociale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și să-l pot scoate afară din casa sufletului tău. Stai să văd. Aici, în piept? Sau aici, sub fruntea asta plină de griji? Aici. Da, aici în piept simt ceva. Deschide-ți puțin bluza, sora mea. Doar puțin. Un nasture. Doi. Mda. Doi. Hai, concentrează-te puțin, sora mea. Concentrează te și ajută mă să scot răul. Respiră. Aaaașa. Respiră adânc. Ei, nu așa adânc, că după aia leșini. Respiră. Caaalm. Calm. Calm. E liniște. E pace. E bine. Uite
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
cu un instrument de inox într-un recipient metalic. Mâna mea dreaptă pleacă singură spre buzunar și scoate portofelul în timp ce ochii mei se opresc pe decolteul femeii. Îi văd sânii. S-a aplecat prea mult. Sau poate are prea mulți nasturi deschiși la cămașă. Îi întrezăresc sfârcurile. Brusc, volumul lor se dublează. Chiar sub ochii mei. Probabil că de vină e valul de frig din vitrină. Sfârcurile femeii seamănă cu două boabe de zmeură. Două boabe imense de zmeură. Nici nu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
greu pe celalalt și ... cu coatele pe trotuar ... printr-un "hei rup" ajung afară cu jumătate de corp. Când să zic că greul a trecut ... începe tragedia. Cuiul de prindere a foraibărului mi-a agățat pantalonul de pijama în zona nasturelui de închidere din față. Să cobor nu mai puteam ... să continui ieșirea ... rămâneam cu jumătatea inferioară gol-goluță. O dilemă groaznică ... dar ... fie ce-o fi ... și iată-mă în plin trotuar juma-juma și înghețat bocnă. Nu era nimeni pe trotuarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb. Nu zăpada, ci omăt, Nu livadă, ci pomăt. - Zi-mi bunică dacă poți ce-s eu? - Tu? Un ghilimoț Dar român, cum suntem toți! Despre tănsăni și satul lor Din hrisoavele de pe vremea lui Ștefan cel Mare se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]