4,405 matches
-
la competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată și ale art. 131 referitoare la Rolul Ministerului Public. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că susținerea autorului excepției privind contrarietatea dintre dispozițiile legale atacate și prevederile art. 24 din Constituție sunt nefondate, deoarece procedura de judecare a plângerilor împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, prevăzută de art. 278^1 din Codul de procedură penală, este o procedură contradictorie, în care toate părțile, inclusiv persoana acuzată de comiterea unei fapte
DECIZIE nr. 172 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166898_a_168227]
-
participarea procurorului la judecarea cauzei în calitate de titular al acțiunii publice și exercitarea tuturor atribuțiilor decurgând din această calitate. În ceea ce privește susținerea autorilor excepției referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 23 alin. (1) din Constituție, privind libertatea individuală, Curtea constată că aceasta este nefondată, deoarece dobândirea poziției procesuale de inculpat nu atinge principiul prezumției de nevinovăție, având în vedere că, în cadrul procedurii de soluționare a plângerilor întemeiate pe art. 278^1 din Codul de procedură penală, instanța nu soluționează fondul cauzei, ci se pronunță
DECIZIE nr. 172 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166898_a_168227]
-
de competența exclusivă a legiuitorului de a reglementa termene procedurale și sancțiuni pentru nerespectarea acestora, respectiv decăderea din dreptul de a solicita măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent. Se mai arată că excepția de neconstituționalitate este cu atât mai nefondată cu cat petenta nu pierde posibilitatea de a-și valorifica dreptul de proprietate pe calea unei acțiuni în revendicare, potrivit dreptului comun. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 3 martie 2003, pronunțată în
DECIZIE nr. 344 din 18 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153431_a_154760]
-
cu art. 135 alin. (1) și (6) din Constituție, întrucât, în opinia autorului excepției, prin instituirea acestui termen, statul își încalcă obligația, constituțional asumată, de a ocroti proprietatea care astfel încetează a mai fi inviolabila. O atare critică este evident nefondată în situațiile în care obiectul notificării îl constituie un imobil preluat de stat cu titlu. Așa cum Curtea a statuat în precedent, prin efectul unei atare preluări proprietarul inițial al imobilului a pierdut titlul de proprietate în favoarea statului, care, în această
DECIZIE nr. 344 din 18 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153431_a_154760]
-
proces le este îngrădit dreptul la apărare. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului mai consideră că normele contestate sunt de imediată aplicabilitate și nu conțin dispoziții cu caracter retroactiv. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca nefondată, deoarece textele legale criticate reglementează o procedură specială care nu afectează în nici un fel drepturile procesuale ale părților și nu conțin dispoziții cu caracter retroactiv. Legiuitorul are deplina libertate de a reglementa procedura de judecată, în virtutea căreia poate stabili termene
DECIZIE nr. 323 din 14 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 teza finală, art. 46, 47, art. 48 alin. (3) şi (5) şi ale art. 82 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162376_a_163705]
-
ordonanța de urgență contestată nu aduc atingere dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, deoarece, în opinia Guvernului, criticile vizează aspecte de aplicare în timp a legii și nu de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este nefondată, deoarece dispozițiile legale în cauză stabilesc reguli speciale privind soluționarea litigiilor și executarea silită, reguli care se constituie în ansamblul lor în norme de procedură propriu-zise, care, potrivit art. 725 din Codul de procedură civilă, sunt de imediată aplicare. Determinarea
DECIZIE nr. 323 din 14 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 teza finală, art. 46, 47, art. 48 alin. (3) şi (5) şi ale art. 82 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162376_a_163705]
-
judecător și doi asistenți judiciari este neconstituțională, incalcandu-se art. 123 și 125, raportate la art. 1 alin. (3) și la art. 51 din Constituția României. Tribunalul București - Secția a III-a civilă, exprimându-și opinia, arată ca excepția este nefondată. Tribunalul Gorj - Secția civilă, exprimându-și opinia, arată, de asemenea, ca excepția este nefondată, deoarece completele specializate formate dintr-un judecător și doi asistenți judiciari au fost create "tocmai în vederea înfăptuirii în mai bune condiții a actului de justiție". Potrivit
DECIZIE nr. 12 din 22 ianuarie 2002 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1 - 1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140327_a_141656]
-
la art. 1 alin. (3) și la art. 51 din Constituția României. Tribunalul București - Secția a III-a civilă, exprimându-și opinia, arată ca excepția este nefondată. Tribunalul Gorj - Secția civilă, exprimându-și opinia, arată, de asemenea, ca excepția este nefondată, deoarece completele specializate formate dintr-un judecător și doi asistenți judiciari au fost create "tocmai în vederea înfăptuirii în mai bune condiții a actului de justiție". Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, încheierile de sesizare
DECIZIE nr. 12 din 22 ianuarie 2002 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1 - 1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140327_a_141656]
-
procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Se arată că dispozițiile criticate pentru neconstituționalitate au mai fost examinate de Curte. Prin mai multe decizii, excepția a fost respinsă ca nefondată, iar, în cauză, nu au intervenit elemente noi de natură să modifice această jurisprudență. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 20 iunie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 5.142/2003, Tribunalul București - Secția
DECIZIE nr. 465 din 4 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2002 , cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155235_a_156564]
-
nr. 10/2001 . Legiuitorul a instituit însă dispoziții distincte cu privire la proprietatea statului, care, însă, nu contravin Constituției. Astfel susținerea autorului excepției potrivit căreia beneficiarii vreunui drept stabilit de Legea nr. 10/2001 nu-și mai pot realiza acel drept este nefondată, deoarece Legea nr. 10/2001 prevede, în cazul terenurilor aflate în domeniul public, restituirea prin echivalent, dând astfel posibilitatea acționării pe calea dreptului comun. Cu privire la încălcarea art. 114 alin. (4) din Constituție se arată că adoptarea Ordonanței de urgență a
DECIZIE nr. 413 din 6 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor titlului I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155261_a_156590]
-
punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat și punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului. Guvernul apreciază că excepția ridicată este nefondată, iar textele de lege criticate "nu încalcă nici o prevedere constituțională, întrucât, pe de o parte, prin aceste dispoziții se concretizează obligația statului, prevăzută de art. 43 alin. (1) din Constituție, de a lua măsuri de protecție socială, de natură să
DECIZIE nr. 426 din 13 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168 alin. (1)-(4) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, modificată şi completată prin Ordonan��a de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155388_a_156717]
-
nici una din situațiile expres și limitativ reglementate în această normă legală nu au stat la baza emiterii Ordonanței Guvernului nr. 22/2002 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 288/2002 . Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este nefondată, deoarece "nu se indică în mod concret care din dispozițiile Legii nr. 288/2002 sunt neconstituționale în raport cu prevederile art. 16, art. 41 și art. 49 din Constituția României, astfel că nu se poate face la obiect analiza prevederilor constituționale încălcate
DECIZIE nr. 48 din 12 februarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 288/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155831_a_157160]
-
Prodin" - S.A. solicită respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, deoarece Curtea s-a mai pronunțat asupra acestor reglementări, stabilind constituționalitatea acestora. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca nefondată. Se arată că dispozițiile legale criticate nu încalcă art. 16 și 21 din Constituție. În acest sens, este invocată jurisprudența Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierile din 2 iunie 2003, pronunțate în
DECIZIE nr. 488 din 16 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155009_a_156338]
-
și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. [...]." ... Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului exercitat de Curtea Constituțională. Prin mai multe decizii, Curtea a respins ca nefondate excepțiile de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă (A se vedea, de exemplu, Decizia nr. 150 din 9 mai 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 15
DECIZIE nr. 488 din 16 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155009_a_156338]
-
61/2002 au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. Astfel, prin Decizia nr. 313 din 10 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 8 august 2003, Curtea a respins ca nefondată o excepție de neconstituționalitate având același obiect. Neexistând elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții în această materie, considerentele și soluția acestei decizii rămân valabile și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146
DECIZIE nr. 474 din 9 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 79/2003 şi republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155549_a_156878]
-
unor măsuri ce nu puteau fi amânate fără a prejudicia acest interes. Cu privire la dispozițiile art. 47^1 din Legea nr. 137/2002 , Curtea constată că acestea au mai fost examinate sub aspectul constituționalității, iar criticile respective au fost respinse ca nefondate, prin Decizia nr. 370 din 2 octombrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 10 noiembrie 2003. Prin această decizie Curtea a statuat că dispozițiile legale controlate nu încalcă principiul ocrotirii egale a proprietății private
DECIZIE nr. 475 din 9 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 208/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării şi a dispoziţiilor art. 47^1 din Legea nr. 137/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155592_a_156921]
-
statutului de refugiat are următoarele drepturi și obligații: ... a) dreptul de ședere în România, până la expirarea unui termen de 15 zile de la momentul în care hotărârea de respingere pronunțată cu privire la cererea să a devenit executorie, cu excepția cererilor respinse că evident nefondate în urmă soluționării acestora în cadrul procedurilor accelerate, caz în care dreptul de ședere încetează de îndată ce hotărârea a devenit executorie; ... b) dreptul de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a i se asigura, în mod gratuit, un
ORDONANTA nr. 102 din 31 august 2000 - (*actualizata*) privind statutul şi regimul refugiatilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155568_a_156897]
-
al art. 16 a fost modificat de ORDONANȚĂ nr. 43 din 29 ianuarie 2004 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 92 din 31 ianuarie 2004. Secțiunea a 2-a Procedura accelerată Articolul 17 (1) Fac obiectul procedurii accelerate: ... a) cererile evident nefondate; ... b) cererile persoanelor care, prin activitatea ori prin apartenența lor la o anumită grupare, prezintă un pericol pentru siguranța națională ori pentru ordinea publică în România; ... c) cererile persoanelor care provin dintr-o țară unde, în general, nu există risc
ORDONANTA nr. 102 din 31 august 2000 - (*actualizata*) privind statutul şi regimul refugiatilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155568_a_156897]
-
care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 4. ... (3) Cererile de acordare a statutului de refugiat minorilor neînsoțiți nu pot fi soluționate în procedura accelerată. ... Articolul 18 (1) Cererea pentru acordarea statutului de refugiat este considerată evident nefondată dacă se constată: ... a) lipsa de fundament a invocării unei temeri de persecuție în țara de origine, în condițiile art. 2 alin. (1); ... b) inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competențe în materie de refugiați ori recurgerea
ORDONANTA nr. 102 din 31 august 2000 - (*actualizata*) privind statutul şi regimul refugiatilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155568_a_156897]
-
stabilitate. ... (2) Pot fi luate în considerare și alte criterii de evaluare decât cele prevăzute la alin. (1). ... (3) Cererea străinului care provine dintr-o țară în care în general nu există un risc de persecuție este respinsă că evident nefondată, cu excepția cazului în care situația de fapt sau dovezile prezentate de solicitant arată existența unei temeri bine întemeiate de persecuție în sensul art. 2 alin. (1); în acest caz solicitantul primește accesul la procedura prevăzută la art. 7-16. ... Articolul 20
ORDONANTA nr. 102 din 31 august 2000 - (*actualizata*) privind statutul şi regimul refugiatilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155568_a_156897]
-
alin. (2), după efectuarea interviului și analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat, se pronunța în termen de 3 zile de la primirea cererii. (2) În cazul în care a fost pronunțată o hotărâre de respingere a cererii că evident nefondată sau în temeiul art. 4, termenul de depunere a plângerii este de 2 zile de la comunicare. ... (3) Plângerea este de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura competența a Oficiului Național pentru Refugiați care a emis hotărârea
ORDONANTA nr. 102 din 31 august 2000 - (*actualizata*) privind statutul şi regimul refugiatilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155568_a_156897]
-
și de a avea acces la procedura ordinară de soluționare a cererii sale de acordare a statutului de refugiat, dacă cererea să nu poate fi respinsă pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 18 alin. (1); ... c) respingerea cererii ca nefondată. ... (3) Împotriva hotărârii de respingere a cererii străinul poate depune o plângere în termen de două zile de la comunicare. ... (4) Plângerea se depune la structura Oficiului Național pentru Refugiați care a emis hotărârea, care o înaintează de îndată judecătoriei în
ORDONANTA nr. 102 din 31 august 2000 - (*actualizata*) privind statutul şi regimul refugiatilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155568_a_156897]
-
Avocatură Corina Dodoiu în Dosarul nr. 2.093/2003 al Judecătoriei Sectorului 5 București. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca nefondată, deoarece prevederile legale criticate nu înfrâng dispozițiile constituționale invocate. Instituirea unei proceduri administrative jurisdicționale nu înlătură posibilitatea părții interesate de a se adresa instanței de judecată în mod direct. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin
DECIZIE nr. 34 din 29 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 şi ale art. 63 lit. i) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155619_a_156948]
-
Codul de procedură civilă, aplicabil numai activității instanțelor judecătorești. În opinia autorului, se îngrădește accesul liber la justiție, deoarece textele criticate consacră caracterul definitiv al hotărârilor luate de organele profesiei. Judecătoria Sectorului 5 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată, întrucât reglementarea de către legiuitor, în mod expres, doar a căilor de atac în cadrul jurisdicției specifice profesiei de avocat nu poate avea în nici un caz semnificația excluderii celor interesați de la liberul acces la justiție, deoarece într-o asemenea ipoteză își va
DECIZIE nr. 34 din 29 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 şi ale art. 63 lit. i) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155619_a_156948]
-
ale magistraților. Criticile privitoare la încălcarea condițiilor în care se poate dispune restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți sunt, în opinia Avocatului Poporului, nerelevante pentru soluționarea prezentei excepții, iar cele referitoare la încălcarea principiului egalității în drepturi sunt nefondate, întrucât textul contestat nu face nici o discriminare între titularii căii de atac. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern
DECIZIE nr. 23 din 27 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155622_a_156951]