60,569 matches
-
de marele Cutreierător al Cărții Oltului, mă dusesem și eu în Valea Jiului să văd, să mă conving... Oricît de puțin s-ar crede, după ce dădusem mai întîi o raita prin preajmă minelor, începusem să-i admir pe indivizii "cu mutre negre" și cu mersul lor legănat de marinari ai marilor geologice de dedesubt. În prima zi, după amiază, văzusem o pereche, un bărbat și-o femeie, soț și soție, așezați într-o poiana cu iarba înnegrita. Bărbatul, un om matur, dormea
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
a unei femei acare îi semăna că o soră.ă I-am zis că-l găsesc a fi ain formă. El mi-a mulțumit cu un surîs de satisfacție profundă. Vorbindu-mi mă fixă cu ochii săi mici, de reptilă, negri și strălucitori. Nu cunosc pe lume alți ochi mai asemănători ochilor unui șarpe, decît pe cei ai lui Mihai Antonescu. Pe biroul lui, într-o vaza de cristal, înflorea un buchet de trandafiri. ăîmi plac mult trandafirii - mi-a mărturisit
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
de teatru extraordinară în ^45, ^46, în capitală. Multe trupe, cei mai buni actori, cei mai buni regizori, noutăți, cele mai bune piese. Piese americane, franțuzești, filmele care începuseră să vină. A durat pînă în ^48 cînd a căzut capacul negru peste noi și s-a întîmplat ce stim. Începusem să am gust și discernămînt pentru teatru. Amuzata într-un fel, și în secret, am vrut să văd cum este la o școală de teatru. Și m-am dus la una
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
mai ales cînd vorbea; ...el îmi propusese, nici mai mult nici mai putin, ca patriot ce era, să mă prezint la vamă și să declar, chiar și acum, după ce trecuse atît timp, - trabucele interzise. El tocmai trăgea dintr-un trabuc negru infect, un Honduras, care putea a catran și care se și umezise mult lăsînd să se prelingă o zeama neagră, pestilențiala. I-am spus să nu mai fumeze Hondurasul ăla împuțit, și i-am oferit o havana, atît de jinduita
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
la vamă și să declar, chiar și acum, după ce trecuse atît timp, - trabucele interzise. El tocmai trăgea dintr-un trabuc negru infect, un Honduras, care putea a catran și care se și umezise mult lăsînd să se prelingă o zeama neagră, pestilențiala. I-am spus să nu mai fumeze Hondurasul ăla împuțit, și i-am oferit o havana, atît de jinduita de toți, în ciuda interdicției naționale, ori tocmai de aceea... M-a refuzat. Pe urma Peter s-a aplecat la urechea
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
văd pe Iepurașul. Încercasem de vreo două ori treaba asta și cu Moș Crăciun, dar nu mi-a mers. Răspîndește un fel de somn cînd vine, ca cerbul lui Harap Alb, n-ai cum să-l pîndești. Era o noapte neagră și plină de scîrțiituri. Trecuseră o grămadă de ore și, deodată, am auzit ușa de la intrare. A simțit-o și mami, pentru că s-a ridicat, și-a tras halatul și a ieșit. Știu asta, pentru că aveam pătuțul în dormitorul lor
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
că din argint... Numai cît am spus pînă aici și tot era cea mai nemaipomenită din tot ce exista!... Dar sabia! Sabia era din aur curat, galbenă și îndoita, cum avea Regele Mihai. Și tăia, ca la turci! Un mîner negru, nu știu din ce și o apărătoare lata, peste toată mîna, tot de argint, cu modele. Extraordinar! - Cum se spune? A urmat chestia care se întîmplă totdeauna, cînd primești ceva, dar n-am stat la discuții. M-am încins cu
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
Gheorghe Grigurcu O maree neagră s-a revărsat adesea, în ultimele decenii, pește plajele poeziei românești. Imaginile devalorizării și descompunerii, ale grotescului și monstruosului, ale urîtului întețit printr-o ingeniozitate asociativa, printr-o verva infernala, și-au făcut loc de la expresioniștii saizecisti precum Ioan Alexandru
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
Drăghici și alții. Evident, putem vorbi, la noi, de o tradiție a esteticii urîtului, culminînd cu Arghezi și trecînd prin feeric-demonicul Ion Caraion, însă avem impresia că poeții mai recenți au o altă motivație a propensiunii lor negative, ca bilă neagră ce-o emit din abundetă provine dintr-un rău epocal. Chiar dacă nu putem vorbi de o finalitate polemică explicită, aceasta există în orientarea imanenta a imaginarului. E o reacție a negativului la negativ. O reacție debordanta, patetica, la adresa unei lumi
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
amar, firește un "rîs galben") în fața homunculilor simbolici de ea modelați: "într-o incinta austera, cufundata în studiu/ și aplicație, modelez corpuri umane/ grotești. am o pofta grozavă de rîs/ de o comedie cu moravuri ușoare" (ibidem). După cum vedem, magia neagră, alchimia, si comedia se îmbină în fluidul aceluiași discurs vîscos, în care încap "reverii vinovate". Spre a consolida această comedie a materiei dereglate, anarhice, care acoperă întreg orizontul, Gabriela Cretan propune, în sînul ei, relații insolite, mijlocește contracte perfide între
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
maculare, de delabrare, de anihilare, un antidot, totuși, al spaimei? Desigur, autoarea se neagă inclusiv sub aspectul seriozității posturii lirice, prin poze riscant clovnești (Satire și calomnii), insistînd pe ideea de veselie, de comicărie a întreprinderii d-sale: "veselia e neagră că vărsatul de vînt/ veselie cu bombardoane, cu tiribombe, cu plesnitori" (Lupta cu îngerul). Sau: "să joci în comedie cu poale suflecate/ crăpînd de rîs" (Cabale de cafenea). Sau: "noi sîntem ocnașii muncind în comedie" (Oameni cu lămpi sIesireat ). Dar
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
care se vede noaptea, din depărtare: "Pe geamul de la baie/ un ochi uriaș de guguștiuc./ Stau prostit, în pijama, lama de ras în mînă:/ o pasare cu un ochi atît de mare/ trebuie să fi strivit orașul" (Geamlîc). Sau: "E neagră de curățenie noaptea" (Aer). Rareori se ivește cîte o mai susținută speculație "poetica", precum e acest pasaj închinat întunericului labirintic, mică insulă pe o mare de proza voita: "Întunericul nu are uși. Ieșire e peste tot, ca și cum n-ar fi
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
are grijă să amintească aici ce era șvarțul, pe care atîta îl consumau scriitorii și ziariștii. Ar fi fost nu cafeaua clasică de azi, ci un preparat de cafea importat din Europa Centrală, de la nemți și austrieci. Era o cafea neagră (fără lapte) curățata de zaț prin strecurare. Se prepară, încantitate mare, odată pe zi, dimineața, într-un vas de zece-cincisprezece litri, în care se punea cafea măcinata mare (că la filtru) și - cine ar crede? - cicoare în cantitate egală. Strecurata
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
Lucian Blaga. La 19.VII.1959 e consemnata cu indignare ticăloșia lui Beniuc din Pe muche de cuțit (cu trei zile înainte apăruse în "Gazeta literară" capitolul despre Blaga) și, la 29.IV.1960, capitularea lui Blaga: "Dureroasă bombă, zi neagră în calendarul spiritualității românești. În ăContemporanulă cu data de mai sus e tipărită scrisoarea de capitulare a lui L. Blaga/.../ Durerea e atît de mare, încît lumea nu e nici macar revoltata: e numai întristata, profund întristata. Faptul apare, în parte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
în partea intitulată "Lira meditativa") îl dezleagă pe poet de sentimentalism, pune elipsa mai presus de confesiuni și descrieri, dar, reapare, paradoxal, explozia de fructe, flori, păsări și culori. Se schimbă însă tonul, devine elegiac ("Aici sfîrșește elegia: în pămîntul negru/ sub albastrul iluziei"). "Îngîna lira/lîngă crucea galbenă/ a iasomiei/ dorul sfîșietor/Curată sufletul de mîluri/ și în lințoliul de matase/ galbenă al iasomiei/ învăluie melancolia" ("Lira meditativa"). Melancolia "și moartea incomensurabila/ povară mai grea decît toate/ te fac să
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
cu zilnică pâine cu impozante procente, nu se va acorda plebei indexări. Ea va trebui să facă economii, incepand cu săpunul și cu becul din tavan. Niște mii - ba nu, zeci de mii de miliarde - supte într-o misterioasă gaură neagră vor fi rupte de la gură săracului. Biblic, celui care nu are i se va lua și ceea ce are. Poate unde, spre deosebire de cel bogat, care n-are niciodată un ban asupră-i, săracul dispune. Iar dacă mâine va avea de plătit
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
sufletească, măcar așa cum și-o găsea pe vremuri un țăran, integrat armonios în colectivitatea lui săteasca. În era telecomunicațiilor, ființa omenească nu mai reușește să comunice aproape deloc cu semenii săi: "Dacă vreau să fiu singur mă opresc, scot cretă neagră din buzunar și trag un cerc în jurul meu. În interiorul cercului sunt la adăpost. Cand sunt în cerc, nimeni nu poate și nici nu are dreptul să mi se adreseze.s...ț Potrivit unor sondaje recente, locuitorii orașului își petrec mai
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
prin procedura de selecție. Dreptul de a fi în mod automat pe afișul ăZilelor cinematografice ale Solothurnă-ului nu mai există sub această formă." De ce a fost nevoie să se recurgă la această măsură, "antipatica" pentru refuzați? Tot dl. Kummer explică negru pe alb: În cursul celor 34 de ani scurși s-a constituit un ăpoolă (rezervor, cartel) de cineaști care, pe baza faptului că lucrează în cinema în mod constant și profesionist, revendică dreptul de a avea un loc din oficiu
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
de la Clermont-Ferrand; voi reveni asupra lui în cronică viitoare.) Deloc cuminți, tinerii regizori elvețieni au pornit și ei la demolarea clișeelor vehiculate de "cinematograful bătrînilor". De la Zuppa Tartaruga de Karen Gemperle (30 de ani) - film de animație/pastișa la "Zece negri mititei", cu zece țestoase a caror decimare, dublată de comentarii "cu cheie", stîrnea invariabil hohotele elvețienilor - și pînă la The Pig^s Family de Martin Guggisberg (proaspăt absolvent) - parodie grotesca - savuroasa la dramoletele cu bătrîni, cu ceva din verva coloristica
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
perioadă de maximă criză, să facem rocadă între ireproșabilul căpitan de cursă lungă și întru totul reproșabilul finanțist de răsuflare scurtă! Poate în felul acesta vom vedea și noi cum "banii dumneavoastră" au, de fapt, una și aceeași destinație: găurile negre din conștiința oamenilor politici actuali.) În ce priveste mult-comentata declarație a președintelui Constantinescu privind murdăria și mizerabilitatea vieții politice românești, mi-e greu să nu văd în ea o serioasă componentă autobiografica (mai ales că ea a fost făcută în
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
cu necuvîntătoarele, asimilate moralmente grație unei descripții somptuoase, efectuate cu condeiul celui care declara că, "tînăr, pe Francisc l-am cîntat": "Ne întîlnim înainte de cină, în pervazul bucătăriei,/ punctuala și timidă de fiece dată, ea, ăporumbita/ pudica, sau ăturturica biblică, neagră/ că o mireasă a Libanului din văzduh.// Gesturile-mi șunt blînde și cumpătate, altfel fuge ușor,/ ea - firimiturile bucății mele de pîine, eu - bucată mai mare,/ dac-am putea ne-am lasă unul altuia ce-i mai bun,/ ne asteptam
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
de nostalgie. Materialitatea poetica e un factor ce testează misticismul de bază, prin contradictoria-i compoziție resignata, avînd ca fundal resurecția: "Prin scuarurile din Marais și în Jardin du Luxembourg/ mierle surori celor de-acasă și totuși un pic altfel/ negre de la Facere toate și cu/ aurul regal în ciocul demn,/ dar cu o nuanță cenusiu-lucioasă (să fie de la hornurile/ hoffmanesti, de la smog?) acestea de pe Sena și din Tuileries,/ unde un maghrebin, acum douăzeci de ani, încerca să-mi vîndă/ pasărea
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
se va găsi leac până să ajungă la ei. Altul este mobilul ștergerii memoriei încercate de către "dictatură proletariatului" și anume eliberarea cugetului pentru a fi în stare să primească noul trecut, fabricat de ideologi. (Nu cântă comuniștii: "sfârșiți o dată cu trecutul negru..."?) Proces comparabil cu cel ce guvernează ideea creștină că e "fericit cel sărac cu duhul", adică acela care a izgonit din cugetul sau totul, golindu-l pentru a lăsa loc lui Dumnezeu. Dar între Dumnezeu și surogatul sau comunist, ce
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
cu prezentul scontat, visat: câștigul, marfă, vandabila desigur, iar nu "produsă pe stoc" (fără k), aceasta din urmă nici fiind propriu-zis altceva decât un surogat al mărfii, o iluzie a ei, trecutul înlocuitor, de fapt prezentul, cândva înlocuitor al "trecutului negru". În felul acesta se șterge trecutul, dar numai în mințile celor care nu-l au încă. Noi, ceilalți, vom rămâne până la capăt nu chiar robii lui, dar, oricum, legați cu fire mătăsoase, catifelate, de el. De proletcultism, de realism socialist
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
scriitor-ideolog, pentru elaborarea unor texte literare, astfel încât să existe garanția că scriitorul nu se va abate de la "linia partidului". Cezar Petrescu a scris "scenariul literar" Nepoții gornistului în colaborare cu Mihai Novicov, Aurel Baranga a compus piesă de teatru Anii negri în tandem cu Nicolae Moraru ș.a.m.d. Din convorbirea cu Radu Boureanu reținem un insolit portret al lui A. Toma, surprins în ipostaza de profesor de limbă română. Un profesor megaloman și abuziv, care-i obligă pe elevi să
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]