KorAP: Find »[drukola/base=nemișcat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...77 78 79 ...154 >

3,831 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249

picioare, să le adun sub mine. Și mai zice că, dacă mi-i frig, să intru la căldură. Eu mă alint un pic, așa se face când te invită domnișoarele la ele, În căldură - apoi intru-n. O vreme stăm nemișcați, nevorbiți, ne-nimica; lungi, alături, pe spate și lipiți. Atunci e cel mai bine de pe lumea asta, cu domnișoara: Îți zici că, dacă vrei, poți face cu domnișoara ce vrei - numai să vrei; și-ți mai zici că și ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
ca o măciulie; ca o măciucă - ca o ghioagă. Și eu Îl văzusem - și aveam să-l văd mereu. Băietanii care mă călăuzeau prin stuhării, sălciiș, răchitnă, mlaștini - ca să mi-l arate, ei mie, pe Cazimir, cel care face pluta, nemișcat și mișcă strașnic din pulă - jurau că abia ieri Îl văzuseră pentru ultima oară. Dacă nu se jurau ei - mai uită omul, nu? - atunci mă juram eu pe ce-aveam mai sfânt: că-i văzusem pula ciomăgoasă bătând văzduhul de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622

nu fac parte din lumea asta și deci e normal ca uneori să se detașeze. Sampath deschise un ochi, ca o bufniță, ca să poată păstra distanța, în timp ce se alătura discuției aceleia interesante despre separarea care tocmai se derula: — Dacă ții nemișcată apa murdară pe care o torni, mizeria se va așeza curând pe fund. Dacă strecori laptele, smântâna se va ridica la suprafață. Chibzuiește la natura a ceea ce se află înlăuntrul tău și comportă-te ca atare. Putem să facem o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
să-i mai dea vreodată drumul. În cele din urmă, bărbatul fusese alugat de proprietarul gheretei de ceai, care ieșise și aruncase cu pietre după el. Sampath pedalase până departe și se oprise în mijlocul unui câmp să-și revină. La fel de nemișcat ca plantele din jurul lui, absorbind liniștea și verdeața. Oh, dar cu maimuțele era altfel, își zise fără voia lui, privindu-le cum treceau prin bucătăria mamei sale, răsturnând oale și tigăi, dând găleți de-a rostogolul prin livadă, în timp ce zăngănitul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
spre pământ și să se zdruncine la aterizare. În fața ochilor săi se mișca și tremura o ceață amețitoare. — Vino jos, Sampath, strigau cu toții, dar el se ținea strâns de pat. — Dacă n-ai de gând să vii jos, stai absolut nemișcat, urla tatăl său. Nu te mișca. Prins în acest dans de bețivi, cu fețe sălbatice, cozi lungi, sariuri drapate în șuvoaie purpurii și galbene de jur împrejurul lui, fragmente inutile de gânduri treceau pe lângă Sampath, toate mișcându-se prea repede ca să le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
fuseseră lăsați liberi de data asta, astfel ca maimuțele să nu fie deranjate în acestă ultimă noapte a lor în livadă; ca să poată fi în copac, abia trezite, la sosirea celor care urmau să le prindă. Sampath stătea de mult nemișcat. Privise ultimele raze de soare dispărând în seara de dinainte, pe când dealurile se înmuiau și se colorau în albastru ca fumul de lemn și pe când tufișurile, care adunaseră umbrele încă de la sfârșitul după-amiezii, se uneau în aerul din ce în ce mai întunecat. Simțise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
frumos și distant, care se înmuia pe măsură ce zilele treceau, pe măsură ce nopțile treceau; fruct frumos, plin cu o constelație încă nedescoperită de stele tinere. Îl ținu în mână. Era răcoros, inegal la atingere. Orele treceau. Mai multe stele decât cer. Stătea nemișcat în noaptea cea liniștită. În dubiță, băiatul Hungry Hop devenea tot mai nervos în timp ce conducea. Ce-și dorea? Voia să se-ntâlnească cu Pinky, așa cum plănuiseră. Nu. Voia să întoarcă și să se bage înapoi în patul lui confortabil. Apoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231

-și mâinile pe umerii celor doi băieți. Ei vin cu mine. Cu stomacul tresăltându-i din cauza umilinței îndurate și a indignării, Alison s-a uitat la Luca așteptând ca acesta să aibă o reacție. Însă bărbatul a continuat să tacă nemișcat. Singurul gest a fost acela de a ridica din nou din umeri în stilul lui latino. Ăsta era un obicei al lui Luca care lui Alison i se păruse teribil de sexy atunci când se cunoscuseră. Acum devenise copleșitor de enervant

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
în căutarea fiului ei vitreg. Simțea că i se face rău la gândul a ceea ce putea să descopere. Deschizând ușa de la dormitorul băiatului, femeia s-a simțit invadată de fiorul glacial al celei mai profunde stări de frică: băiatul stătea nemișcat, întins pe beanbag, în mijlocul camerei. Avea ochii închiși și brațele răzlețite în lături. Urechile îi erau acoperite de căști, iar Fiona auzea sunetul înfundat care-ți dădea de înțeles că muzica rula în continuare la maximum. —Jake? a întrebat ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
să meargă. Chiar și un idiot ar știi asta, așa că termină cu cretinismele. Ai fost de acord să ai grijă de ea - pentru bani, desigur - așa că tu erai responsabil de ea. Și cu asta am încheiat povestea. Puștiul a rămas nemișcat câteva secunde după ce Fiona a tăcut, apoi s-a aplecat, și-a luat geanta de voiaj de la picioare și-a început să-și îndese hainele în ea. Unde vrei să te duci? —Acasă, i-a răspuns el bosumflat. Asta e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
în jos, lipită de covor, cu părul blond răsfirat de jur împrejur și cu o mână întinsă înspre pătuțul în care fiica lor stătea în picioare, uitându-se pe deasupra balustradei. —Mami. Degețelul grăsuț al lui Milly era întins către trupul nemișcat al lui Caitlin, care zăcea sub ea. —Mami. Fetița avea ochii roșii și inflamați, semn clar că, la un moment dat, plânsese. Acum însă se liniștise. Atenția îi fusese distrasă de funda de la gâtul ursulețului, pe care o înfășura în jurul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
a ocupat centrul ușii. —Stai puțin. Femeia gâfâia din cauza indignării. — Nu încerca să răsucești lucrurile ca să pară că e vina mea. Tu ești cel care a făcut „o oprire“ și s-a lăsat hăcuit de fosta soție. James a rămas nemișcat în fața ei, continuând s-o privească în ochi cu o atitudine sfidătoare, dar renunțând la tentativa de a trece pe lângă ea ca să iasă în hol. —Spune-mi numai atât, i-a dat înainte Julia, de data asta pe un ton

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
mine. Mai curând, cu mine și cu Luca. Așa cum se procedează acum, situația e destul de dificilă. Sofia s-a uitat la Alison impasibilă, după care a ridicat în sus, încet, degetul mijlociu. Stați-ar în gât! Ambele femei au rămas nemișcate câteva clipe, holbându-se una la cealaltă - Sofia cu o privire sfidătoare, ea perplexă. Alison a așteptat să vadă dacă mai urmează și vreun alt răspuns, dar, după câteva secunde jenante, a realizat că era limpede că nu avea să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
cei ai lui Nick. Și dup-aceea? Nu știu, Susan. Tonul îi redevenise ușor iritat. —Ți-am spus c-o să mă gândesc la asta, deci deocamdată lasă lucrurile așa, da? Apoi bărbatul s-a întors cu spatele. Susan a rămas nemișcată în întuneric. Nasul începuse s-o gâdile din cauza lacrimilor care simțea că se adună. Acum mingea era în terenul lui Nick și, din ceea ce-i spusese deja, Susan știa c-avea să treacă mult timp până când mingea să revină în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
ea o apuca frica dacă se gândea la șansele de supraviețuire ale lui Susan. Mergând alături de ea, în ambulanță, Fiona auzise îngrijorarea din vocile personalului medical, văzuse temerea din ochii lor. Nu înțelesese majoritatea termenilor medicali care plutiseră pe deasupra trupului nemișcat al lui Susan. Numai cuvintele „acut“ și „critic“ i se întipăriseră în minte. Acum, după o operație de trei ore, Susan zăcea pe pat, în comă, conectată la mai multe aparate și pungi de perfuzie. Piciorul îi fusese reparat, numai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
să-i ciugulească din palmă. Femeia s-a lipit de el. Mâna stângă îi mângâia leneș părul de pe piept, pentru ca apoi degetele să-i încercuiască un sfârc, apoi pe celălalt. James nu i-a răspuns și a continuat să stea nemișcat, cu chipul împietrit. Apropiindu-și gura de urechea lui stângă, Julia a început să-i ciugulească locul cu mișcări senzuale, în vreme ce mâna îi cobora de-a lungul abdomenului, înspre prohab. Când a ajuns acolo, Julia a zâmbit - în ciuda aparentului refuz

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
și să adune rămășițele serii romantice în care-și pusese atât de multe speranțe. Un efort conștienttc "Un efort conștient" Nick patrula în dreptul ferestrei, uitându-se la mașinile de-afară și-apoi din nou la patul pe care Susan stătea nemișcată, înconjurată de Fiona, Julia și Alison. Fiona și Alison erau în jeanși și în pulovere, în schimb Julia arăta uluitor, ca de obicei, fiind îmbrăcată într-un costum negru mulat și o cămașă albă, apretată. —Au trecut trei zile, a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
nu te-ai obosit să mă întrebi. Apoi bărbatul și-a luat valiza și s-a îndreptat către ușă. — Te sun mai târziu. Ciao. După ce ușa s-a închis cu zgomot, Alison s-a așezat pe pat, unde a rămas nemișcată, privind în gol. După câteva secunde, prima lacrimă i-a alunecat pe nas și i-a căzut pe piciorul gol. Au urmat și altele. Amărăciuna lui Alison se manifesta în liniște, cu toate că venea din inimă. Bubuitul interior al dezamăgirii nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597

lui, departe, ca să-și trăiască viața în singurătate, să respire adânc, să se bucure de liniște. !!!LIPSĂ!!! înțelese că fantomele spaimelor sale deveneau reale când zări la orizont coloana de praf ce se ridica, rămânând multă vreme suspendată pe cer, nemișcată, căci nici un fir de vânt nu adia în amiaza pustiului. Vehiculele, căci vehicule cu motor trebuie că erau, după viteza cu care înaintau, lăsau în urma lor o urmă murdară de fum și pământ în aerul limpede al deșertului. După care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
stăpâne, zise, și dispăru ca și cum n-ar fi existat. Obligă animalul să îngenuncheze, se urcă în spinarea lui și îl lovi ușor pe gât cu călcâiul: — Șiaaa! porunci. Haide! Animalul scoase un muget de nemulțumire, se ridică greoi și rămase nemișcat, pe cele patru picioare, cu fața spre vânt, așteptând. Targuí-ul îl orientă spre nord-vest și-și înfipse din nou călcâiul, cu mai multă forță, ca să pornească la drum. La intrarea în jaima se desenă o umbră mai densă decât celelalte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
le poți lua pe-ale noastre. — Mubarrak o să mă ajute să fac rost de ele. Se îndreptă spre ușă. Cu permisul dumneavoastră, o să vorbesc cu oamenii mei. Răspunse cu un gest la salutul său, închise casa de bani și rămase nemișcat, cu picioarele pe masă, contemplând harta. Surâse abia perceptibil, satisfăcut că acceptase propunerea. Dacă lucrurile ieșeau rău, pierdea șase oameni și o călăuză targuí, pe lângă două vehicule. Dar nimeni nu avea să-l condamne pentru ceva ce până la un punct

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
Nu ajungeau nici la o duzină cei de care putea fi sigur că erau nevinovați. Oricare dintre ceilalți ar fi încercat o imensă plăcere tăindu-i beregata comandantului său. — Mulay! urlă. Un bărbat uriaș și pocit intră imediat și rămase nemișcat, palid, desfigurat și aproape tremurând lângă țâțâna ușii. — Ordonați, dom’ sergent, bâigui, făcând un efort. — Tu erai de gardă, nu-i așa? — Da, dom’sergent. — Și n-ai văzut pe nimeni? Cred c-am ațipit un moment, dom’ sergent, aproape

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-l îngenunchease, deși îl durea sufletul să-l facă să sufere fără să fi meritat, după atâția ani în care îl purtase prin nisipuri și bolovănișuri. își făcu rugăciunile ca prin vis, și ca prin vis lăsă să treacă ceasurile, nemișcat, fără să facă măcar gestul de a îndepărta o muscă, ce nu exista de fapt, pentru că nici muștele nu suportau un asemenea iad. Lupta ca să se transforme în piatră, uitând de trup și de necesitățile lui, conștient că nu mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
nu exista nici cea mai mică speranță ca fugarul să mai fie în viață. — A murit, își repetă încă o dată, furios pe el însuși și pe neputința lui. Nemernicul ăsta ticălos trebuie să fi murit! Dar Gacel Sayah nu murise. Nemișcat, la fel de nemișcat cum stătuse timp de patru zile și aproape patru nopți, privea cum soarele se ascunde în zare, anunțând întunericul urma să sosească aproape brusc, și înțelese că aceea era noaptea în care, în cele din urmă, trebuia să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
nici cea mai mică speranță ca fugarul să mai fie în viață. — A murit, își repetă încă o dată, furios pe el însuși și pe neputința lui. Nemernicul ăsta ticălos trebuie să fi murit! Dar Gacel Sayah nu murise. Nemișcat, la fel de nemișcat cum stătuse timp de patru zile și aproape patru nopți, privea cum soarele se ascunde în zare, anunțând întunericul urma să sosească aproape brusc, și înțelese că aceea era noaptea în care, în cele din urmă, trebuia să acționeze. Mintea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]