2,353 matches
-
e, altceva nu va fi, chiar dacă altădată a fost ceva. Ei bine, acum nu mai e, și orice explicații ar fi lipsite de sens. Ne aflam chiar la intrarea Universității, pe trotuarul larg, pereche tăcută pe lângă care foiau veseli și nepăsători, într-un du-te-vino neîncetat, studenții și studentele. Atunci am văzut norii pe cer și mi-am ridicat fruntea. "Da, mi-am spus senin, nu mă mai iubește, foarte bine." Și n-am mai observat cine s-a îndepărtat cel dintâi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
arăta mai departe supusă, avea pași șovăielnici, pașii ei de-atunci, când o găsisem plimbîndu-se prin fața casei mele. Cum ea nu spunea nimic și nici eu n-aveam de gând să spun ceva, o lungă tăcere se așternu între noi, nepăsătoare la mine, îngrijorată, se pare, la ea. În cele din urmă ea mă întrebă deodată cu un glas care infirma ceea ce mi se păruse mie că e supunere: gândire sigură pe ea, judecată fără apel: De ce te-ai purtat așa
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
foarte grav, mă vei lipsi pe mine de posibilitatea de a te apăra când vei fi tu însuti amenințat." "De ce ași fi eu însumi amenințat? spusei deodată sumbru. Dacă vor dori să nu mai fie cultură, continuai indignat și deodată nepăsător de soarta mea, mă voi duce să predau copiilor abecedarul, unde cred că nu voi fi silit să le vorbesc despre cele două lagăre (oribile cuvinte, cu puțin efort, de gândire se putea evita apropierea aceasta de lagărele de concentrare
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
desbinării lor și cât de fatale sânt aceste legi și pentru cine." "Ioane, îi spusei, e remarcabil optimismul tău și credința că forțele divine nu ne vor condamna înainte de termen. Pe mine însă mă interesează termenul renew, deși nu sânt nepăsător față de cel al omenirii. Eu vreau, adică, simt chemarea spre filozofie. Or, Hegel spune, și nu poate să te lase indiferent în forul tău interior argumentarea lui, că filozofia nu poate să existe fără libertate, adică gândirea filozofică nu e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mama a trei copii, se dusese într-o noapte la miliție și declarase că fusese violată de doi indivizi care o prinseseră în acea noapte pe stradă, opriseră un taxi, o împinseseră cu sila în el și, deși ea țipase, nepăsător, șoferul întrebase de adresă, în timp ce unul din răpitori îi dădea douăzeci și cinci de lei bacșiș. O duseseră undeva într-un bloc și o violaseră. Răpitorii fură aduși la miliție, dar ei se mirară, n-o luase nimeni cu forța, petrecuseră împreună
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
moarte. Le trimitea doar bani. Îl iubeam pe acest francez pasionat și dur din a cărui natură ieșiseră și copii slăbănogi, unul chiar înnebunise (ăsta trebuie să fi semănat cu frigida de maică-sa), dar și furtunosul Victor, puternic geniu nepăsător la trădarea soției, căci și el nimerise peste una ca maică-sa, cu oroare pentru îmbrățișarea și iubirea care țâșnesc direct și pasionat, sensibilă doar la asiduitățile ipocrite, mărunțele, delicate și plăpânde ale unui Sainte-Beuve, cu care își dăduse multă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o ironie de care nu-i era teamă că va jigni (avea în față pe cineva rezistent, superior jignirilor): "Doamnă, zise, știți, ostrețele... N-aveam încotro!"' Și numai râsul sincer, spontan și într-adevăr fără urme de resentiment, puternic și nepăsător al Matildei, mai salvă această despărțire care ar fi putut deveni penibilă... IX " Crezi că nu se observă că îți place bleaga aia?" zise Matilda după ce rămaserăm singuri. "Văd, zisei că nu vrei să infirmi ce se spune, că abia
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Gynt rătăcitor și se mărita cu primul imbecil care li se pare mai acătării. Timpuri grele pentru iubire în acest secol! Cine spune că psihologia și mentalitatea asta o au numai femeile se înșeală grosolan. Faptul că bărbatul e mai nepăsător și mai sigur pe sine nu înseamnă că nu are aceeași soartă: singurătatea, care atrage viciile, beția, petrecerile și curvăsăriile ruinătoare ale voinței, gustul bizar al ratării, filozofia adecvată și ranchiuna nedomolită împotriva celor care realizează ceva. În acest sens
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care nu se jenează la gândul că vreo studentă s-o fi gândit cu nostalgie la ceea ce ar putea să iasă pe-acolo pentru ea." Rostită sec, această vulgaritate, cu armonie totuși, disprețuitoare și rece. Alteori însă cu o grijă nepăsătoare: Lucrezi prea mult, ai slăbit, o să zică lumea că te țin nemîncat." Sau, impenetrabilă, simulând o gelozie care nu spunea nimic: "Ce mai face doamna Clara (eu îi spusesem astfel odată), de ce nu te duci la ea să te consoleze
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să-l îndemne, zilnic îl îndemna, el mi-a povestit, divorțează, desparte-te, îți ratezi viata, tu ești poet, te împiedică să scrii. Venea la noi în casă și se uita la mine crunt, distant, rece, stăpân pe el, indiferent, nepăsător. Recunosc și față de el, bărbatu-meu de-atunci parcă era încă în scutece. Asta bărbat, mi-am zis, și mi-a sucit capul așa de tare că am început să fac numai ce-mi spunea el, îmi scria scrisori din
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îți spun eu, se făcea foc când venea pe la tanti Tasia și cineva spunea așa vreo vorbă despre tine," .. Bine, bine, îi spusei, noapte bună!" "Tasia, strigă Matilda, stai că vin și eu uite-acum îmi iau fetița și vin... Rămăsei nepăsător la acest strigăt, la această chemare. Petea trecu pe lângă mine cu urâciunea de nevastă-sa fără să-mi spună nimic, iar șeful clanului se opri. Făcu un gest energic în aer, semn de cruce: "Ai înțeles? zise foarte tare, asta
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mai inteligent decât ceilalți și s-ar putea ca, auzindu-te, să înțeleagă și să fie ultimul interogatoriu care ți se mai ia. Într-o zi însă am încetat să mai vorbesc, nici nu mai auzeam întrebările, devenisem apatic, absent, nepăsător. Faceți ce credeți, spuneam, condamnați-mă, împușcați-mă, dar nu mai am nimic de declarat. Nu era o tactică, ci cu adevărat cel mai adânc instinct al meu intrase în alarmă: dacă mai continuam să le răspund puteam muri cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și eram tânăr, nu ca el, dar acea vrană, acel cep din care țâșneau înainte din ființa mea, ca dintr-un butoi cu vin, bucuriile, ori fuseseră astupate, ori butoiul era gol. Ar fi trebuit atunci să fiu insensibil și nepăsător, dar nu eram. Dimineața mă sculam cu o senzație de chin fără nume, care stârnea în mine o furie dureroasă, aproape insuportabilă (mă culcam târziu, să-mi țin cât mai mult spiritul treaz, să evit aceste rele dimineți). Cum deschideam
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
melancolie cu stările ei agresive care îmi sfâșiau mațele. Cărțile pe care le iubisem nu mă mai atrăgeau. Abia aveam puterea să nu-i învinuiesc pe cei care le scriseseră de insignifianța spiritului și a filozofiei în fața istoriei brutale și nepăsătoare a oamenilor. O nostalgie ascuțită după adâncurile din care mă întorsesem începu să revie în amintirile mele din mină. Acolo spiritul meu nu fusese chinuit decât o dată, de acel gardian, acum, în libertate, simțeam acest chin zilnic și, ce era
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să plâng, eliberîndu-mi sufletul de tandrețea umană, ca să pot desigur, să-mi apăr apoi viața cu sânge rece. Acum inima mi-era înghețată. Într-o zi Matilda se întoarse acasă târziu, pe la ora cinci, și cu un chip întunecat. Rămăsei nepăsător, mă așteptam să se întîmple curând și acest lucru. La masă îmi spuse fără cruțare: "Tu de ce stai toată ziua și nu faci nimic? Ce e cu postul tău de bibliotecar?" Tăcui. Cu postul de bibliotecar nu făcusem nimic. Din
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
filozofăm în mod naiv că ceea ce ni se întîmplă nouă nu s-a mai întîmplat niciodată." " Da, cred acest lucru, zise Micu neclintit, fiindcă nimeni nu murea până acum simțind în conștiința lui care se stingea o ridicare din umeri, nepăsătoare, a neantului. Așa-zisa vrăjitoare pe care Inchiziția o ardea pe rug îl avea totuși pe Dumnezeu în gând în timp ce o învăluiau flăcările..." "Sau pe Diavol", zise Clara. "E același lucru, zise Ion Micu, Dumnezeu și Diavolul sânt în eternitate
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
aibă? gândisem. Doar dacă i-a făcut la douăzeci de ani." Da, gândii acum, iată secrete ale celor de aceeași vârstă. Mircea ăsta trebuie să aibă patruzeci, patruzeci și cinci de ani, mai aproape de Matilda decât mine, mai protector decât nepăsătoarea mea tinerețe. Iar copiii lui, dacă există, nu mai au mamă, trebuie să fi murit și nu pot avea mai mult de cincisprezece ani. Se îndrăgostise deci de Matilda cu toată puterea vârstei lui mature, sentiment care, amplificat și de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
centralistei îmi repetă numărul. "Da", zisei. "Vorbiți cu Mangalia!" "Alo, domnul Petrini?" auzii din mari depărtări vocea parcă pe cale să se stingă a unei femei. "Da." "Vă urez la mulți ani!" Dar cine e acolo?" zisei, nici mirat, dar nici nepăsător. (Îmi amintii în clipa aceea că azi era ziua mea de naștere, pesemne vreo rudă, vreo mătușă sau verișoară, se gândise la mine să-mi ureze la mulți ani, deși niciodată...) "...Știți, continuă vocea, am reușit să obțin o repartiție
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
era aceeași Tasia, plină de atenție față de mine și ținîndu-mi partea. Cum mi-era foame, mă hotărâi să mănânc și devenii curios să aflu și ce avea cu mine. Mi s-a părut că v-am deranjat", zisei simulând o nepăsătoare absență. "De deranjat ne-ai deranjat, îmi răspunse punîndu-mi în farfurie niște cârnați și o strachină cu varză murată, dar ce să facem, vă primim, măria-voastră, că ați ajuns mare și poate puneți și pentru noi, undeva, o vorbă bună
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
unui om culpabil, care consideră lumea coruptibilă în eternitate, cu justiția, procurorii și judecătorii ei (aceștia se apără mai bine). Petrini credea în reaua soartă, atotputernică chiar și peste un avocat lucid și bine înarmat și o instanța clementă, dar nepăsătoare ca și destinul. O clipă de neatenție, ca o fulgurație misterioasă a forțelor malefice, și un detaliu neînsemnat apasă inexorabil balanța... "Ascultă, Ciceo, murmură cu un glas foarte turbure. Nu mă predau! Nu-l cunosc pe acest individ, nu l-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
noptierei. Ecranul care acoperea peretele opus dispăru în plafon și văzu din nou exteriorul. Elementele stației erau acum constelate cu puncte luminoase și ea descoperi, dincolo, fața nocturnă a Pământului. Câțiva nori zdrențuiți ascundeau luminile orașelor îndepărtate, populate de oameni nepăsători, care nu aveau habar de indiferența absolută a cosmosului față de ei. Ceva sări și căzu în pat lângă ea. dar de data asta ea nu tresări. Ripley recunoscuse forma familiară pe care o strânse la piept neluând în seamă miorlăiturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
ca și câteva hărți detaliate ale locurilor. Sunt convins că o să vă intereseze. Îi cedă locul lui Gorman, care vorbi energic, ca un șef, chiar dacă nu prea arăta a șef. ― Mulțumesc, domnule Burke, doamnă Ripley. (Trecu cu privirea peste fețele nepăsătoare ale membrilor escadrei.) Întrebări? (O mână se ridică din spatele grupului, iar el oftă resemnat.) Da, Hudson? ― Cum dracu' fac să ies de colea? Gorman se întunecă și ținu în el primul gând cărei trecu prin cap. Îi mulțumi din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Probabil că la fel de important pentru viitorul acestor curteni, orice s-ar fi întâmplat, ar fi existat un alt moștenitor, care mai târziu avea să-i aprecieze pe cei loiali. După care obișnuiții turnători ar da buzna să raporteze despre cei nepăsători. Pentru Gosseyn, care avea problemele sale personale,' detaliile reacțiilor diferiților indivizi nu aveau nici o importanță. Avu puternica senzație că propriul său viitor ar fi mult mai sigur dacă băiatul ar fi' încă în viață. Așa că urmă o regulă simplă: predecesorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
contur și lumina se revarsă ca mișcarea potolită a valurilor sub podurile Amsterdamului (sau doar în cloaca Dâmboviței), mă simțeam stăpânul absolut al corpurilor și-obiectelor. Nimeni nu mă putea controla. Decupam detaliile chirurgical, pompam fragmente întregi din viețile altora, nepăsător la sensul și menirea lor. Pe vremea lui Ceaușescu, aș fi fost un bun informator, gata oricând să alcătuiască milioane de fișe mentale despre tot ce se întâmpla în jur. Astăzi, într-o lume din care dictatorul dispăruse, dar frica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
muscă? Tata, astăzi, la masă. Cu palma goală, fără silă. Nu mai are nimic de pierdut. Victima rămâne lipită, pielea aspră târăște după ea insecta pe jumătate vie, o duce la ceafă sau spre tacâmul ce trebuie apucat. Mișcare reflexă, nepăsătoare. Ce mă interesa pe mine ce și cum se mânca în familie? Lucrurile astea le puteam afla dintr-o carte de bucate. Paul trișa, nu spunea tot ce-avea pe suflet. Adevăratele spaime și nostalgii, cele din care curgea pasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]