10,298 matches
-
ce însoțeau râul. Pe atunci, reluă broscuța, coboram aproape zilnic, pe cărarea de colo, spre râu. Fie cu vitele la adăpat, fie să mă scald, fie să spăl rufe. Locuiam în casa aceea mare dintre salcâmi, în care acum trăiesc nepoții celor ce trăiau atunci. Mai merg uneori, noaptea, să văd curtea, dar nu mă prea trage inima. Mai mult îmi place la voi, e mai frumos, sunt multe flori, mai ales tufănici, care-mi sunt foarte dragi. De aceea am
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
despre scrierile poetului Mihai LEONTE; surprinzător de astă dată, despre gândurile dăruite printr-o supusă cumințenie sfântă și să se mulțumească în liniștea credinței că de a lungul vieții au existat minuni: o meserie grea, o căsnicie cu copii și nepoți - florile vieții sale, cărțile editate în timp. Starea de grație pentru munca de sub pământ ca miner; Ana, fata pe care a cunoscut-o devenindu-i soție și făcând ca traiul lor să fie mai viu decât viața vie - prin cei
RADIOGRAFIA UNEI VIEŢI TRĂITE CU DEMNITATE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349756_a_351085]
-
de familie în localitatea Mădăras, dovedește pionieratul și inovația pedagogică a directorului Liceului Emanuil Gojdu din Oradea (1923-1938) care, pentru prima dată în România a implementat, adaptat și dezvoltat „Teoria de bază a științei examinării și notării elevilor - Docimologia”. Potrivit nepotului care-i poartă numele, prof. Teodor Neș (născut în anul 1947,domiciliat în prezent în casa părintească a familiei, la numărul 266din satul Mădăras, renumit profesor și director de școală în orașul Salonta), „marele om de cultură și pedagog a
PĂRINTELE DOCIMOLOGIEI ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349805_a_351134]
-
demnitar. Prin urmare, în spatele ministrului se mai așezară doi sepepiști ca să nu fie împușcat de vreun lunetist în sediul ministerului și cu primul în față având cartuș pe țeavă porniră către subsol unde erau așteptați de șoferi, mașini și de nepotul Marinel, un băiat foarte educat care spuse frumos săru-mâna nașu’ și-i deschise portiera deși era și el director în minister. Domnul ministru se urcă în mașina de teren prevăzută cu dispozitive speciale de apărare în caz de atac, inclusiv
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
mamă înțelese perfect mesajul. La intrare aștepta însuși patronul care-i conduse la o masă așezată discret dar și strategic, într-un colț deși în restaurant nu mai era nimeni. La masa principală se așezară: domnul Adonel Prună, ministrul și nepotul său Marinel directorul de programe al ministerului. La alte două câte doi sepepiști cu priviri agere, pistoale la brâu și cafele în față. Plus niște plicuri în buzunare dar astea nu se vedeau. Veniră, cu alai, maestrul de ceremonii, chelnerii
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
ținută! - Bă, mai lăsați-mă protocoalili, că noi suntem băieți dăn popor! Băgați ceva dă glojdeală că-mi crapă mațu’ dă foame! Domnul ministru crezând că a făcut o glumă excelentă izbucni în râs și-i făcu, șmecherește, cu ochiul, nepotului. Zâmbetele profesioniste de pe fața personalului pierdură un milimetru din dimensiune. Lingura de la gâtul sommelier-ului clănțăni a panică. Nimeni însă nu observă nimic! - Recomandăm pentru început un platou rece cu pescărie fină și un aperitiv din... - Bă, nu mă duce cu
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
șterse la gură cu un colț al feței de masă și spuse: - Bă, fu bunicică! Parc-ar mai merge un ciocănel dă trăscău, no!? Hai! Meștere, bagă unu’, să te iert! Și această glumă fu savurată în solitudine de excelența sa. Nepotul Marinel părea cam dus pe gânduri și oarecum muncit de o criză hemoroidală. Abia dacă bâigui ceva când unchiul îi puse niște întrebări cam dificile referitoare la unele fonduri din care nu prea sifonase unde trebuie ci mai mult în
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
atât de versat nu putea proveni decât din serviciile rușilor. Gradul de alertă spori! - Hai, că-m’ plăcu ș-aștilea! Daaa’, așa ca pentru mine, ce zici că-mi pregăti bucătaru’? întrebă domnul ministru și-i făcu, din nou, cu ochiul nepotului care mai ridică cu un grad amăreala care-i rodea inima dar nu putea să o rostească. Impozantul maitre făcu un gest, chelnerii dispărură ca un fum iar el zâmbi din nou parcă a complicitate. Domnul ministru sesiză nuanța și
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
care stârni o uimire bine cenzurată. Apoi o mușcă pentru a-i reteza capătul pe care-l scuipă pe mochetă și pocni din degete solicitând un foc. Cei prezenți își reveniră din admirație în timp ce ministrul sufla fericit fumul în ochii nepotului. Acesta, profitând de situație, lăcrimă sincer, dar din alte motive. În timp ce savura havana scuturând scrumul pe unde apuca, povesti câteva aventuri cu femei din lumea bună și mai înghiți câteva pahare de șpriț. Se vedea cât de acolo că era
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
oră. Ministru oftă și spuse cu un glas puțin înmuiat: - Băă, datoiiia-i, datoiiie! Hai, gata cu distaacția, la muncă! Maiineleee, pătește tu, bă, că iote io n-am acu’ porfote...ăă, pormonelu la minăăă... Abia acum se dovedi că tristețea nepotului avea motive întemeiate. Prin urmare, manifestă un moment de rătăcire și, plin de obidă, răspunse: - Ai, bre, nașu’! Tot io, că și data trecută și acu’ două dăți și... Domnul ministru rămase o secundă perplex. Nu se aștepta la atâta
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
doi-trei pași, în depărtări, mi-e dor de ceea ce n-am avut, las umbra, gândul împrumut, ia-l, joacă-l, este el, sărută-l tainic, e mișel, e duhul meu, e peste tot, pe trupul tău, cu tine voi avea nepot. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: De dragoste și alte năbădăi / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1404, Anul IV, 04 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DE DRAGOSTE ȘI ALTE NĂBĂDĂI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349817_a_351146]
-
mea cea tare, Mă străpunge un fior Când spun mamă și mă doare ! Galaxia mi se-nchide, Dacă tu mă lăși cu dor, Nu ceda morții perfide, Fiindcă mamele nu mor! Fă tu, Doamne, o minune, Ca toți fiii și nepoții Lângă ea să se adune Și s-o ia din gheara morții. Pentru faptele ei bune, Să faci, Doamne, din vis floare, Să rămână-n astă lume, O mamă nemuritoare ! Referință Bibliografică: Mamă, univers de dor ! / Virginia Vini Popescu : Confluențe
MAMĂ, UNIVERS DE DOR ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349973_a_351302]
-
petrecere. De altfel, el însuși nu pomenește în corespondență să purtată cu diverși monahi, cum că ar fi petrecut vreo perioadă oarecare în mănăstire. Unul din primele evenimente certe din viața sa este călătoria, în compania patriarhului Teofil, al cărui nepot era, la Constantinopol spre a participa la sinodul de la Stejar (403), unde a fost depus pe Sf. Ioan Hrisostom. Se pare că de la unchiul său, Chiril a moștenit un duh neostoit în ale răzbunării și ranchiunei. Sentimentul de ura față de
PATRIARHII ALEXANDRIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349987_a_351316]
-
cu alb. Ansamblul „Arcanul” din localitatea Fundul Moldoviței a fost reînființat în 1970, a ajuns acum la a treia generație, toate cele trei generații au fost instruite de Dorin Cocârțea, în vârstă de 76 de ani. În orchestă cântă și nepoții lui Ilie Cazacu, rapsod popular din zonă. În repertoriu au dansuri specifice zonei: „Arcanul” reprezentativ pentru localitate, dans bărbătesc de comandă, „Jocul cel mare”, „Polobocul”, „Arcanuța”, „De trei ori pe după masă”, toate dansate foarte iute. Fetele poartă costume alcătuite din
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
recapitulare...și pentru viitoarele fițuici! „Brîîîîîîîîî!”...mă cutremură ideea...” Dar dacă o fi un copil bun și eu îl suspectez...știindu-mi elevii nărăvași!?” “Să știi că eu nu copiez ... doar tocesc! O să-mi învăț, cu virgule, răspunsurile!” mă asigură nepotul sărbătorit, ghicindu-mi gândurile ... de dascăl “învechit în zile rele“. Mă fac că nu pricep ... și plec ... până el își adună foile ... ghidându-mă dupa un miros irezistibil de prajitură ... un foietaj, cu untură mare ... proaspătă, de la porcul matinal sacrificat
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
adună foile ... ghidându-mă dupa un miros irezistibil de prajitură ... un foietaj, cu untură mare ... proaspătă, de la porcul matinal sacrificat. Mă ofer să trec prin zahăr vanilat fiecare bucată, că să am și privilegiul de-a gusta din prima tavă. Nepotul cel mare, fratele sărbătoritului, se întoarce de la vânătoare, cu doi amici. Afară, treaba e gata. Din pământ răsar alte fețe, vesele, cu cadouri ... Bunicu, de 92 de ani, vrea ... ”o cafă” (2/3 lapte, 1/3 cafea). Ne așezăm la
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
sora tatălui său, mai mică cu doi ani. Întotdeauna s-au ajutat, când a fost nevoie, așa că și acum îl va ajuta, chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana, sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilăriseră cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-au făcut când erau codane, unuia Răducanu, tânăr preceptor, venit în comună de nu se știe de unde
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
copilăria și “frații” lui Iisus Hristos Fericitul Ieronim, care era un lingvist fin și un bun cunoscător al limbii ebraice, a remarcat că, în limba vechilor evrei cuvântul frate (’ah) putea însemna, atât frate de sânge, cât și frate vitreg, nepot sau văr. „Au nu este Acesta teslarul, fiul Mariei și fratele lui Iacov și al lui Iosi și al lui Iuda și al lui Simon? Și nu sunt, oare, surorile Lui aici la noi?” (Marcu 6,3). Această nedumerire era
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
Vechiul Testament Pentru a-și apăra opinia, Fericitul Ieronim, care era un lingvist fin și un bun cunoscător al limbii ebraice, a remarcat că, în limba vechilor evrei cuvântul frate (’ah) putea însemna, atât frate de sânge, cât și frate vitreg, nepot sau văr. La trecerea din ebraică în greacă, susținea Fericitul Ieronim, traducerea Septuagintei a redat în mod constant ’ah prin adelphos, ceea ce înseamnă, fără îndoială, frate. Astfel s-a ajuns să se considere ca în Noul Testament „verii” lui Iisus să
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
desemnați ca „frații” Săi. Este adevărat că, în cadrul aceleași familii, atât limba ebraică, cât și aramaica veche nu distingeau în mod evident gradele de rudenie. Ebraica folosește, în general, cuvântul ’ah care în mod extins poate avea sensul de „unchi, nepot, văr”. Această carență poate fi explicată prin faptul că la vechii evrei, ca și la alte popoare, termenul „frate” se referă la membrii familiei extinse sau la comunitate. Acesta este motivul pentru care, în Biblia ebraică, rudele sunt adesea menționate
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
Astfel, Lot este prezentat ca „fratele” lui Avraam în Facerea 13,8: „Atunci a zis Avram către Lot: «Să nu fie sfadă între mine și tine, între păstorii mei și păstorii tăi, căci suntem frați»”. De fapt este vorba de nepotul lui Avraam (cf. Facerea 12,5; 14,12). În Facerea 31,46: „Apoi a zis Iacov către frații săi: «Adunați pietre»”, aici este vorba de fapt nu de frații lui Iacov, ci de unchii săi. În episodul în care fetele
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
luat de soții fiii lui Chiș, verii [’ahim în textul ebraic] lor” (1 Cronici 23,22). Iar în cartea Iosua, este imposibil să știm dacă Otniel „fiul lui Chenaz, fratele lui Caleb” (Iosua 15,17) este de fapt fratele sau nepotul acestuia din urmă. Bineînțeles lista cu astfel de exemple ar putea continua. În toate cazurile Septuaginta traduce în mod mecanic ebraicul ’ah cu grecescul adelphos, fără a căuta să clarifice gradul de rudenie. Spre exemplu, în Facerea 29,12, Iacob
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
6, 3). Coincidența de nume între Salomeea, fiica lui Iosif, și Salomeea, soția lui Zevedeu, a făcut ca cele două persoane să se identifice, de aceea, în unele tradiții, Apostolii Ioan și Iacob sunt înrudiți cu dreptul Iosif, fiind considerați nepoții acestuia. Sfântul Apostol Iacov, ruda Domnului Acesta nu trebuie identificat cu Sfântul Apostol Iacov, fratele Apostolului Ioan și fiul lui Zevedeu. Iacov, ruda Domnului, a fost foarte apropiat de dreptul Iosif, tatăl său, și de Fecioara Maria, unele tradiții spunând
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
panoramei care ți se deschide larg în față: stațiunea Sinaia ghemuită la poalele domoale și împădurite ale munților Baiului. Aș vrea să-i întreb ceva pe sinăieni: „De când nu ați mai fost la Stânca Sfânta Ana? Câți dintre copii sau nepoții dumneavoastră au auzit de ea sau când a avut loc ultima excursie cu copii, organizată de una din școlile din zona în acest loc?” „Ce putem face în timpul liber când venim la Sinaia?”, se întreabă pe de altă parte oaspeții
BELVEDERILE DIN SINAIA (1) – STÂNCA SFÂNTA ANA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344502_a_345831]
-
Carmel, 2011"e tocmai o dovadă a diversității temelor poetice pe care le-am abordat. Ele țin de nostalgia românească, după ce am părăsit România acum 20 de ani împreună cu familia. Aici, în Israel am prins rădăcini puternice, am deja 6 nepoți. Fetele mele au făcut armată grea, s-au căsătorit și deja au devenit competitive în meseria lor. Lucrează în domeniul calculatoarelor. Nu uita că am sosit în țara foarte târziu! Eu la aproape 40 de ani, soțul meu la vârsta
DIALOG ÎNTRE COLEGI DE SERVICIU ŞI DE SCRIS! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344499_a_345828]