4,367 matches
-
în direct, lumii întregi, la TVRL, ale cărei uși se zguduiau sub presiunea mulțimii, de către medicul Ioan Sita și actorul Vlad Rădescu (ziar apărut când cuplul dictatorial încă nu fusese arestat). Gestul nostru gazetăresc de atunci, singuri în noapte, sub ninsoarea pură, martor ce ne răcorea frunțile ieșind din tipografia în care ne făcusem datoria, este pare-se revendicat acum de alții - atunci ascunși după perdea. Mai mult - nu știu dacă e adevărat (voi verifica!), se pare că, în baza acestei
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341502_a_342831]
-
în direct, lumii întregi, la TVRL, ale cărei uși se zguduiau sub presiunea mulțimii, de către medicul Ioan Sita și actorul Vlad Rădescu (ziar apărut când cuplul dictatorial încă nu fusese arestat). Gestul nostru gazetăresc de atunci, singuri în noapte, sub ninsoarea pură, martor ce ne răcorea frunțile ieșind din tipografia în care ne făcusem datoria, este pare-se revendicat acum de alții - atunci ascunși după perdea. Mai mult - nu știu dacă e adevărat (voi verifica!), se pare că, în baza acestei
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341501_a_342830]
-
degerați ce-au înflorit pe zgure, Voind din ei să îți înalți cetate... Și-o alta-n care ierburile-nvie Cu maci nuntiți pe ruguri de candoare Cu râuri limpezi, revărsând sub ie Nesăgetate lacrime de floare. Simt răsuflarea fulgilor, ninsoare, Logodnă-n solilocviile-andante Cu unduiri de gând aromitoare Când ninge între noi cu diamante. SĂ CREZI? Să crezi în învieri de vise oarbe Neumbra primenindu-ți-o-n zorele Când răni de fum se sting timid în narbe - Reci stalactite-n lujerii de
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
lujerii de stele? Să crezi în născociri lovind fereastra Cu săgetări de așteptări perene Dosite-n sânul lunii, când măiastra Sfințește lutul viu cu sânziene? Sau să te-ascunzi în roiul alb de fluturi Robită-n voal de floare și ninsoare Sculptând în neaua din colind săruturi Iar timpul să îl vindeci cu uitare? De ești un prag de crâng - șoptește dorul, Iubește! Și în mândra tremurare Cu pumni de frezii aromind fiorul Zălog să-l ții în brațele avare. Iar
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
ani, Când păsări nevăzute, și cu zborul jos, Eram un singur cântec, îngânat frumos... Eu n-am știut nimic să-ți spun, doar să te cânt, Să pun - din taina ta - un cântec în pământ, Ca mâine, sub mereu grăbitele ninsori, Parfumul lui să zămislească alte flori... Și azi, iubito, încă ți-l mai cânt, Cât suntem, tainic, încă, păsări de pământ, Cât, încă, ne desparte, în comun, un drum, E mai frumos parfumul lui curat, de-acum... 5 noiembrie 2013
CÂNTECUL FLORARULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342070_a_343399]
-
asociere, armonizare: „Epistola din Efes întru dezdurerare și alean”, „Calul roșu. Silabele de foc ucid splendoarea. De stricăciune Poezia fuge”, „Primul vai ! Lăcustele nimicitoare sau rostul Poeziei e-n pericol”, „Mihai și Lucifer. Lupta din cer. Lumina se ascunde în ninsoare ... ”, „Seceriș și cules de vie (II). Cosorul minții plinul înzeiește”, „Însemnul rătăcirii în neant. Pe cerul din Balaci e chipul meu ... ”, „A patra cupă. Smerește-te, iubire, în spada ta mă-ncred!” sunt numai câteva exemple care evidențiază tensiunea ce
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
reperele universului liric, inepuizabile ca substanță și sens. Într-un alt spațiu și timp configurația Poetului se amplifică, dobândind noi și noi valențe: „Grijania splendorii bea-vom toți,/ pedeapsa vom primi-n contumacie,/ ascunde-te, Poete, ascunde-te de poți:/ ninsoarea niciodată n-o să știe...”, „Veni-va Judecata într-un ceas,/ Magul-Poet pornit-a de cu seară,/ la marginea Câmpiei, în secară,/ stau dropiile - flămânzit popas ... ”, „Vai, vai, cetatea cea mare,/ din a cărei sclipire am orbit cu toții, nu mai e
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
-și ia la revedere de la iarnă, până prin decembrie viitor. Institutul Meteorologic, prin mesageri ca Romica Jurcă sau Busu, ori ceilalți prezentatori ai știrilor meteo de la celelalte televiziuni, menținea trează vigilența locuitorilor capitalei, anunțând că vor mai urma câteva zile cu ninsori și înghețuri, până vor îmboboci brândușele și vor înflori migdalii. În cancelarie totul decurgea monoton, după un program zilnic, mereu același. Niciun eveniment mai deosebit nu tulbura această rutină generatoare de plictiseală generală. Doar unele televiziuni private făceau discordanță în
SEISM POLITIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342118_a_343447]
-
frate Pruneo / și, și sufletul acel / de câmp lung cu mușchi pe el... («Odă la vadul națiunii noastre» - AmNS, 315). Penultimul poem din acest ciclu, scris de Nichita Stănescu la 11 decembrie 1983, în Drobeta-Turnu Severin, se centrează pe metafora-simbol, ninsoarea cu miei, elogiu christianic al purității și jertfei: Să ningă peste noi cu miei doar astăzi / Să ningă inima din noi / Noi niciodată nu am fost noroi / O spun și mieii care ning pe noi / O, dulce, mult prea dulce
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > NINSORI ALBASTRE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 323 din 19 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene Ninsori albastre Cerne colinde cerul peste casă Ziua alunecă pe sănii spre apus Dintr-o clipă de lumină
NINSORI ALBASTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341766_a_343095]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > NINSORI ALBASTRE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 323 din 19 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene Ninsori albastre Cerne colinde cerul peste casă Ziua alunecă pe sănii spre apus Dintr-o clipă de lumină în noi rămasă Se naște în suflete,la fiecare,Iisus. Bate visul cu degetul în ferestre Vântul cioplește fluiere în alun, Când timpul
NINSORI ALBASTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341766_a_343095]
-
luceafăr ne vin șoapte Că umblă cu daruri Crăciun. Aripi de lumină îmi intră în odaie Halebarda lunii nu știu unde s-a dus Căci în clipa ,aceasta,de văpaie, Dintr-o minune s-a născut Iisus. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Ninsori albastre / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 323, Anul I, 19 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
NINSORI ALBASTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341766_a_343095]
-
că îmi presară depărtări în mine și frunze-ngălbenite pe alei. Și din fântânile ce se adapă-n frunză Mai curge lacrima tristeții fără leac. și sunt doar acuarelă de pe-o pânză că de iubire astăzi sunt sărac. În depărtări ninsoarea stă să-mi vină, aud cum clocotește peste zări Tu mi-ai luat și ziua mea senină ca să o scalzi în praful de uitări. Mi-ei toamnă și mi-e iarnă și mi-e teamă și călărețul negru stă ascuns
TU N-AI SĂ ŞTII de LEONID IACOB în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341835_a_343164]
-
Cu stinsele lumini. Tot înțeleg că m-ai chemat / Dincolo de mormânt”. Există și plânsul (suspendat) metafizic, ca ardere mistică a privirii în Eros, amplificând efectul sacru al pneumei: (I-94) “Privirea-mi arde, sufletul îmi crește”. Plânsul Naturii (Fire) este ninsoarea de foc, cu flori de tei - în dimensiunile orfismului sacru al codrului, creându-se viziunea cercurilor-unde, suprapuse (pe verticală), concentrice (orizontală), cercuri care comprimă-orientează, regresiv (prin somn-visare), către originar (ca și în Luceafărul: “Iar ceru-ncepe a roti / În locul piere
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
Impulsul de moment l-am avut mereu. Acea *sclipire* pe care presupun că o au toți oamenii în momente de cumpănă mai mult sau mai puțin dificilă. Însă întotdeauna am cedat gândurilor pe care rațiunea mi le cernea ca o ninsoare densă pe creier. Firește că acel impuls, ascultat, ar fi adus o modificare benefică sinuozității drumului meu. De ce trebuie să fim atât de raționali? De ce nu ascultăm îndemnul interior atunci când luăm decizii? Așa e și cu dragostea! O simțim, o
GÂNDURI DE SEARĂ... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341967_a_343296]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > EREZIE PERPENDICULARĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1144 din 17 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Unde-s Doamne Cavalerii Ninsorilor de Altădată Ultima păpușă de zăpadă-i activată de proximul țurțure de gheață Identitatea anotimpului pare pier dută pentru totdeauna Ecoul viitorului nu mai trezeș te pe nimeni Și eu am buzunarele burdușite de mor minte Când iată soarele apune
EREZIE PERPENDICULARĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342006_a_343335]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > COLIBRI Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1144 din 17 februarie 2014 Toate Articolele Autorului zbor în zig-zag prin anotimpuri impare din care cad ninsori de gând nerostit până când mă vei striga cu soarele să mă întorc cu liniștea pe aripi în zarea certitudinii că exiști și-ți scuturi pașii viselor pe cerul meu îndoit pe curcubeul încrederii Referință Bibliografică: Colibri / Aura Popa : Confluențe Literare
COLIBRI de AURA POPA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342009_a_343338]
-
i-s prieteni sau martori înghețați Ce însoțesc cărarea către dealul vieții? Zăpadă pură, alb-albastră O-nvăluie-n lumină de hermină Și calea din pădure prinde viață, Scăldată-n frumusețe și candoare. Din rouă târzie și raze de soare E plămădită albastra ninsoare, Pădurea în sine, întreagă-i o floare Și-n inima ei, Sybilla, petală- splendoare Referință Bibliografică: Sybilla Dacica / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 754, Anul III, 23 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Floarea Cărbune : Toate
SYBILLA DACICA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342318_a_343647]
-
Al.Florin Țene Inefabila întâlnire Luna și soarele în oglinzile universului la ceas galactic se întâlnesc deasupra mea, gândind prelungirea umbrelor în lentile paralele ochii cerului, fixându-mă în spații. Tridimensional mă decuplez cu o lamă când val după val ninsoarea de sateliți vânează eclipsa, agneee așteaptă o întâlnire la vârf pe Calea Lactee. Vântul galactic risipește imaginea în mii de idei și orele se fac de august zei al unui atom rătăcit în întâlnirea dintre Lună și soare ce întunecă lumea
INEFABILA ÎNTÂLNIRE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342364_a_343693]
-
să piară orișice necaz. Cel care ai prin hâr divin, mai mult decât ai merită, Pe cel sărac, lipsit și singur, fii bun creștin și nu-l uită! Deschide-a sufletului porți și-aprinde candela iubirii Să nu te-mpiedice ninsori, arată-i calea mânturii! De-n noi domnește Dumnezeu, putem fi toți un Moș Crăciun, Să nu existe oropsiți, nici oameni triști în Sfânt Ajun. E sărbătoare pe pământ, s-aveți un zâmbet luminos, Cu îngeri să cântăm smeriți, colind
DE-AȘ FI MOȘ CRĂCIUN de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342450_a_343779]
-
cadă, Lacrimi din primul sărut - Iernile noastre fac roadă Dansul, de la început - Nu încetează să cadă, Lacrimi din primul sărut - Lupilor timpului, pradă, Nu, amândoi n-am căzut - Cât nu-ncetează să cadă, Lacrimi din primul sărut - Dulce amar, ca ninsoarea Ce n-a căzut nicăieri, Arde în ochii tăi marea Lacrimii noastre de ieri - Cât de frumoși, preaiubito, Suntem, de-atunci, amândoi - Lacrima ce n-am simțit-o Este chiar iarna din noi ... 10 noiembrie 2011 Referință Bibliografică: PASTEL DE
PASTEL DE IARNĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342532_a_343861]
-
hărtănită, sprijinită de zidul Bisericii, cuminte, moșul și-a adus aminte de cadoul de anul trecut. Darul vechi, și-a spus moșul, a fost atât de bine folosit, încât abia se mai ținea în sârmă. Avea iar un ochi umezit. Ninsoarea asta sărată, măruntă... Anul acesta, nici bătrânica, nici femeia, nici fetița, nu mai erau de față. Întârziaseră. Totuși, cu o seară înainte, cineva, femeia, fetița, măturase lună toată curtea. Și lăsase mătura rezemată de zidul bisericii. „Adu-ne, moșule, o
MĂTURA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342537_a_343866]
-
asta, știi, nu mult, ca să deranjeze, dar, măcar oleacă de gunoi, să ne merităm pâinea pe viața asta, și gunoiul pe lumea de apoi. Te rugăm mult, moșule ... ”. Moș Nicolae a plecat la serviciul lui, unde avea calculator, și aceeași ninsoare sărată în ochi. Avea pentru toți copiii cuminți din lumea toată cadourile pe care le-au visat. O mătură, însă, într-un an de zile, la trei femei, la trei vârste, era greu de dat. Moșul vedea șirul acesta de
MĂTURA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342537_a_343866]
-
prezenta și ne gândeam că mai bine am fi întâmpinat zăpadă decât să ne învăluie atâtea valuri de ape cenușii. Până la urmă, dorința ne-a fost îndeplinită. Așezați în fața șemineului, am privit pe ferestrele mari, aproape cât doi pereți frumusețea ninsorii. Am uitat că ne declarasem sătui de atâta iarnă cu nămeții de zăpadă în unele locuri mai mari decât un stat de om. Am mâncat cu poftă și am băut și un păhăruț de coniac și m-a cuprins o
GÂNDURI ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342551_a_343880]
-
E în mine, sunt opiniile mele și nu mi le împărtășesc decât rareori... Oricum, nimeni nu aplică.. toți doar apucă a teoretiza, însă nu pictează și nu simt... ceva. Precum viața s-a stins pe ramuri premature venind furtuna, apoi ninsoarea... prevestind un nou reînceput, Renașterea! Aceste ierni, și ele sugerează puritatea, sau regăsirea ei...! Pentru mai multe detalii: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=859791800700407&set=a.195988413747419.52935.100000087847972&type=1&theater Referință Bibliografică: La expoziția de pictură
ION PANDURU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342569_a_343898]