2,751 matches
-
sociale din Europa secolului al XVIII-lea.....................................................277 Creșterea populației europene............................................278 Revoluția agricolă..............................................................279 Dezvoltarea marelui comerț maritim.................................282 Revoluția industrială din Anglia........................................284 Răspîndirea revoluției industriale în Franța.......................289 Noul rol al burgheziei în Europa occidentală .................. 291 Eterogenitatea nobilimii europene.....................................293 Clasele populare.................................................................295 Capitolul 14 Contrastele din Europa Luminilor (1715-1789).................................................299 Triumful spiritului științific...............................................300 Mișcarea filosofică.............................................................304 Filosofia, germene revoluționar.........................................307 Epoca "sufletelor sensibile"...............................................311 "Noul gust"........................................................................312 Europa franceză și reacțiile naționale................................315 Europa engleză în
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pe Toma Cantacuzino, logofăt al lui Constantin Brâncoveanu, dar și văr al soției principelui moldav. Dintre toate păsările bestiarelor medievale, șoimul se bucura de probabil cea mai fermă reputație, grație folosirii sale în vânarea păsărilor, una dintre ocupațiile predilecte ale nobilimii occidentale (cu toate că, aflăm dintr-un dicționar de simboluri, meșteșugul provine din Orient 1). Și, pentru că tot m-am apucat să citez din dicționare, recurg la un altul, care sintetizează rolul și locul acestei păsări de pradă în cutumele epocii medievale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe o piesă scrisă de Voltaire care nu s-a bucurat nici ea de prea mult succes la vremea respectivă. Piesă utilizează un incident real petrecut în secolul 16 în Peru pe timpul cuceririi spaniole și constituia o critică la adresa moralității nobilimii vis-à-vis de valorile creștine. Într-o scrisoare datând din 28 Februarie 1845 Verdi scria: ”Sunt acuzat adesea că iubesc zgomotul și maltratez vocile. Nu dați atenție la așa ceva: eu doar pun pasiune în ceeace compun și veți vedea că o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a fost niciodata pirat așa cum apare prezentat în libretul operei. Fratele său, Egidio, a fost singurul pirat din familie. Boccanegra a demisionat după cinci ani de la urcarea în scaunul dogal din cauza opoziției puternice și ostilității fățișe a unei părți a nobilimii feudale și a negustorimii bogate. În 1356 el a fost rechemat din izolarea în care se retrăsese la Pisa pentru a-și relua încă o dată atribuțiile de Doge. Din păcate el a întâmpinat din nou aceleași obstacole că și în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
fiica, Leonora de Vargas, pentru a-i ură: Noapte Bună! El nu știe că Leonora abia așteaptă plecarea lui pentru a fugi cu omul iubit, Don Alvaro, un peruvian care din cauza sângelui sau pe jumătate incas era exclus din rândul nobilimii spaniole. În sfârșit Marchizul pleacă. Leonora îi mărturisește servitoarei sale, Curra că are remușcări pentru că este pe cale să rupă legătură cu familia ei (Me, pellegrina ed orfana). Aceasta este starea de spirit în care o găsește Don Alvaro pe Leonora
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Molnar Piuariu, Damaschin Bojincă, Radu Tempea, în Transilvania; Gh. Lazăr, I. Heliade-Rădulescu, Gh. Asachi, Eufrosin Poteca ș.a., în Țările Române - au fost sprijinite, la sud de Carpați, de boieri - frații Golescu, Iancu Văcărescu ș.a. Proveniți din țărănime, unii din mica nobilime rurală, iluminiștii ardeleni năzuiau la ridicarea neamului exclusiv prin cultură, fără un program de transformări sociale adânci. Ei concep schimbarea în bine a soartei țărănimii și a păturilor de mijloc pe căi pașnice, legale. De aceea au dezaprobat răscoala lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
șoc sortit să scoată poporul din apatia sa, creînd un act irevocabil. Cu toții au, de asemenea, nostalgia narodnost-ului, o dorință de apropiere de "adevăratul popor rus", cu țăranii și cu tradițiile sale. Tot acest tineret care filosofează, avîndu-și originea în nobilime, păstrează de acolo dragostea pentru sfînta Rusie. Un istoric rus, Pogodin, a afirmat că "Occidentul este putred", scriind chiar o povestire redactată pentru moștenitorul tronului, viitorul Alexandru al II-lea: "Europa panslavistă trebuie să se întindă de la Pacific și pînă
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
materialului cotidian, noneroic, apare oa nouăa poeticăa urbană, cu un nou potențial. Din punct de vedere al filozofiei istoriei, odată cu trecerea la modernitate, s-a trecut de la spațiu la timp, de la substanțialitate la fluiditate, de la seria tradiție, pământ, cetate, castel, nobilime, absolutism monarhic, renta funciară, proprietate imobiliară la seria mare, monarhie parlamentară, oraș, burghezie, comerț, bani, proprietate mobilă [v.Patapievici, p.154]. Orașul este un spațiu care are ca vocație distribuirea și transferul de sensuri și de valori grație unui schimb
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
opoziții care ar permite delimitarea femeii pariziene de altele. Dificultatea definirii femeii pariziene este de înțeles, având în vedere că însumează o extraordinară diversitate. Femeile pariziene prezintă un grup destul de eterogen și diversificat, care aderă la valorile de casta ale nobilimii și vor să fie acceptate în cercurile ei închise. Titlul Parizienei este unul de noblețe și ține de femeia mondenă din societatea înaltă. Mulțimea variantelor în care ne apare tipul Parizienei poate fi înzestrata plenar sau parțial cu atributele tipului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
din armată. Pornind de la studiul de caz al școlilor de partid est-germane, utilizând Însă și exemple sovietice, românești și bulgare, Îmi propusesem să studiez În primul rând rolul ce revenea școlilor de partid În calitate de școli ale puterii În pregătirea unei „nobilimi de stat” socialiste prin pregătirea cadrelor conducătoare din fostele țări socialiste. Aceste școli permiseseră să se stabilească echivalente specifice Între capitalul cultural și cel politic, studiile cadrelor conducătoare permițând trecerea de la etapa revoluționară a „luptei de clasă” la violență simbolică
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
partid”). Analizând condițiile de profesionalizare a meseriei de politician (Politik als Beruf), Max Weber deosebea condițiile de apariție a „oamenilor politici de profesie”, care obțin puterea În cadrul unei democrații, cu pluripartidism și piața electorală, de sistemele bazate pe violență, precum nobilimea din Evul Mediu, fie de partidele revoluționare, observând contradicția fundamentală căreia acestea Îi erau prizoniere. În analogia să cu partidele din orașele medievale, cel al Ghelfilor și cel al Ghibelinilor, a căror organizare militară se sprijinea pe o armată de
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
care-l primeau și pe care-l considerau nesatisfăcător. Ajutorul statului li se părea de la sine Înțeles. Nu Înțelegeau de ce nu puteau găsi de lucru, de ce diplomele, doctoratele nu le erau recunoscute de fapt (formal, erau recunoscute). Asemănarea cu fosta nobilime rusă exilata după Revoluția din 1917 era frapanta. Generația următoare de reprezentanți ai elitei socialiste avea Între 40 și 50 de ani si diferea de cea a „bătrânilor”. Era foarte greu să-i faci să participe la dezbateri, fără Îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Jens Reich (1992, p. 24), fost președinte al Akademie der Künste (Academia Artelor) din Berlin: „Contradicția dintre intelighenția și birocrația politică este În realitate cea dintre clasa dominantă și ordinea hegemonica. Ea este analoga contradicției dintre curtea absolutista și mică nobilime sârmana” (Der Widerspruch zwischen Intelligenz und Politbürokratie war în Wahrheit der zwischen der herrschenden Klasse und ihrem hegemonialen Stând. Er ist analog dem Widerspruch zwischen absolutistischem Hof und dem armen Kleinadel). Tradus prin „Meseria și vocația de politician” pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
serveau în masa lor moșierilor și capitaliștilor. Intelectualii noștri sovietici sunt niște intelectuali cu desăvârșire noi, legați prin toate rădăcinile lor cu clasa muncitoare și cu țărănimea. S-a schimbat mai întâi compoziția socială a intelectualilor. Elementele ieșite din sânul nobilimii și al burgheziei alcătuiesc un procent mic în rândurile intelectualilor noștri sovietici. Într-un procent de 80-90% din intelectualii sovietici sunt elemente ieșite din clasa muncitoare, din țărănime și din celelalte pături ale celor ce muncesc. Înainte vreme ei trebuiau
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
clasă”. Dar În timpul anchetei, invers față de omologii lor polonezi, economicul a rămas Încă secundar În discursul și obsesiile lor, care sunt În mod clar răzbunătoare. Ei ar ataca, fără să se teamă de ridicol, Biserica „ce Își ia bunurile Înapoi”, nobilimea „care nici măcar nu vorbește ceha”, pe nemți „care au vrut Împărțirea Cehoslovaciei și care vor să revină În forță”, dreapta „gata să renunțe la Sudeți”... Ungaria: social-democrați Este uneori dificil să distingem fosta nomenklatură maghiară de cea poloneză. Am subliniat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
de caz școlile de partid din fosta Republică Democrată Germană, studiu susținut pe alocuri cu exemple sovietice, bulgare și mai ales românești, urmărind să pună În evidență „rolul ce revine școlilor de partid În calitate de școli ale puterii În formarea unei «nobilimi de stat» socialiste prin pregătirea cadrelor conducătoare” (p. 16). Aceste școli au asigurat „dobândirea unui capital școlar foarte specific, echivalentul unui soi rar și foarte rentabil de capital politic” (p. 15). Prin cercetarea Întreprinsă, M. D. Gheorghiu urmărește să pună
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
de plante, cele mai multe dintre ele fiind încadrate în categoria plantelor medicinale. Evul mediu nu a adus multe acumulări, în schimb Renașterea a provocat un interes greu de imaginat în ceea ce privește cunoașterea lumii vii. Acest interes a fost dovedit atât de reprezentanții nobilimii cât și a oamenilor de rând, mai bine spus a intelectualilor. În 1583 Andreas Caesalpinus realizează un herbar cu peste 1500 de specii de plante, clasificate în funcție de structura florilor și a semințelor. Joseph Pitton de Tournefort îl depășește în mod
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Dinastia Shang, din seminția Qiang, a domnit în perioada 1600-1046 î.e.n. În timpul acesta, s-a format prima organizare statală politică și cultural definită, în care regele deținea funcțiile militare, politice, administrative, economice și religioase supreme și își exercita puterea prin intermediul nobilimii de clan; epoca acestei dinastii a fost de mare importanță în istoria Chinei, marcând o perioadă de înflorire a epocii bronzului, o epocă de prosperitate, datorată unei agriculturi dezvoltate. Epoca clasică a civilizației chineze, în care dinastia Zhou (1122-1249 î.e.n.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Edo, numită mai târziu Tokio; shogunatele Togunawa au durat până la sfârșitul perioadei feudale, în secolul XIX-lea, următoarele două secole au reprezentat o perioadă de stagnare și consolidare a feudalismului. Bushido, codul războinicilor feudali, a devenit norma de conduită pentru nobilime și războinicii profesioniști, samuraii. În anul 1720, a fost eliminată interdicția asupra cărților europene. Imperiul japonez a desfășurat o politică externă din ce în ce mai agresivă: în anul 1879, Japonia a cerut Insulele Ryukyu, protectorat japonez din anul 1609; obținerea controlului asupra Coreei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
nume colectiv care implica faptul că se înconjurau de mister. De fapt, bărbatul, femeia sau chiar copilul care îi surprindea la lucru era ucis imediat. Fiind vorba despre niște societăți puternic ierarhizate, poziția de artist se transmitea pe cale ereditară în cadrul nobilimii, dar erau acceptați în categoria artiștilor și oameni de rînd ale căror aptitudini fuseseră remarcate. Întot deauna, candidații erau supuși unor rituri de inițiere lungi și severe. Trebuia ca un predecesor să-și proiecteze puterea supranaturală în corpul celui menit
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
nici toate categoriile, nici pe toți indivizii" (...). Fără îndoială că feudalitatea atacată de criză aleargă la soluția cea mai ușoară a claselor dominante amenințate războiul. Exemplul cel mai sugestiv este războiul de 100 de ani, voit în mod instinctiv de nobilimea engleză și franceză ca o soluție la dificultățile lor. Războiul provoacă însă apariția unei economii și societăți noi. Criza din secolul al XIV-lea se soldează cu o remaniere a hărții economice și sociale a creștinătății"543. Criza despre care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
toate rezultatul sesizării pe de o parte a contradicțiilor de clasă care domnesc în societatea modernă între avuți și neavuți, între muncitori salariați și burghezi, iar pe de altă parte a anarhiei care domnește în producție"(...). "Dar pe lângă contradicția dintre nobilimea feudală și burghezie există și contradicția generală dintre exploatatori și exploatați, dintre trântorii bogați și sărăcimea muncitoare"1141. Plecând de la această linie de demarcație, în toată istoria sa socialismul a cultivat cu grijă, în mod instituțional adversitatea dintre oameni de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
-lea, În vremea lui Matei Basarab și Vasile Lupu. 1600 este momentul-vedetă al istoriei românești. La 1599, Mihai Viteazul cucerește Transilvania și, un an mai târziu, Moldova. Pentru scurt timp, stăpânește peste cele trei țări. Triumf urmat repede de dezastru. Nobilimea transilvăneană se răscoală, polonezii invadează Moldova și țara Românească, turcii trec Dunărea. Mihai ia drumul exilului, ajungând la Praga, la Împăratul Rudolf, al cărui locotenent În Transilvania se considera. Revine cu ajutor habsburgic și Înfrânge armata nobililor transilvăneni, dar câteva zile
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
-A. a avut parte de un "loc de onoare" când i s-a decernat lui Churchill premiul Nobel. Un bunic al lui B.-A., guvernator al insulei Gotland, a fost "francmaseur" și n-a vrut să se înscrie în registrul nobilimii. Mă invită acasă la Södertälje unde are o colecție de amintiri de familie, în special fotografii vechi. Guvernatorul Blenheim-Ahlskog ar fi trebuit să pună să fotografieze o mulțime de biserici, de mare valoare cultural istorică (Înainte de restaurare!). Stăm de vorbă
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
se specifică : „Pentru ca să nu necinstească veșmântul creștinilor, nici să nu se folosească de vreun semn necuviincios, [evreilor] li se Îngăduie portul [lor]” <endnote id="(5, p. 90)"/>. Ceea ce „li se Îngăduie” evreilor, de fapt, li se impune. În 1650, Dieta nobilimii maghiare hotărăște la Alba Iulia, În numele principelui Gheorghe Rákóczi al II-lea, obligativitatea ca evreii și grecii stabiliți În Transilvania să poarte „haine potrivit stării lor”, pentru a nu se confunda cu ungurii și, mai ales, cu militarii unguri : „Evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]