5,412 matches
-
nepoetice, vizibile atât în ceea ce privește lexicul (ca în recuzita suprarealistă), cât și sintaxa, iar asocierile sunt surprinzătoare. „Textul” și „cuvântul” sunt laitmotivele poetului, acesta mărturisind: „umil alchimist în / textul vieții/ unde plaga materiei/ e indescifrabilă/ prin porii culorilor/ am zărit/ forma nocturnă a cuvântului”. Pentru S. „toate drumurile au prins rădăcini/ în păienjenișul peniței” (Fila de aer), în timp ce versul ia naștere pe „câmpia regală a cuvântului”. Citadin bântuit de nostalgii ce îi stimulează fantezia, poetul cultivă imaginea unui eros cu „trup de
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
reiau, într-o nouă sinteză, preocupări mai vechi (Problematica specificității esteticului în istoria esteticii românești). Versurile lui S., adunate în volumele Pelerinaj (1974) și Ceremoniile umbrelor (1996), sunt meditații lirice ale unei sensibilități interogative și evocări ale stărilor vesperale și nocturne, prielnice reveriei, avidă să capteze ritmurile inefabile ale firii și pe cele ale umanității naturale și ritualice. La rândul său, romanul Grădina înclinată (1974), narațiune de proiecție autobiografică, reia analiza și interpretarea contactului reconfortant cu natura și cu arhaicul. SCRIERI
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
volum al lui Ovid Densusianu, Limanuri albe, sunt considerate exemplare pentru înțelegerea ideii de „imperialism în artă”, autorul fiind „cel dintâi care a vorbit la noi de cultul energiei în literatură și artă”. Printre poeții prezenți se află Ion Minulescu (Nocturnă, Spre soare, Va fi), Dragoș Protopopescu (Pe coardă de rebeb, Ditirambă, Finis), Eugeniu Sperantia, D. Karnabatt, Barbu Solacolu, Alexandru Colorian, Mihail Cruceanu ș.a. Cu toții sunt socotiți de Mihail Cruceanu poeți simboliști, creatori ai „adevăratului vers liber”, în articolul dedicat volumului
SARBATOAREA EROILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289491_a_290820]
-
limbaj. Plan Educațional de Intervenție Individualizată (exemplu) Informații generale: Numele elevului: B.P. Data nașterii: 1997 Psihodiagnostic: deficiență mintală moderată, tulburări de dezvoltare psihomotrică, imaturitate afectivă accentuată, stări de disonanță afectiv - relațională Starea de sănătate: precară (răceli frecvente), fatigabilitate accentuată, enurezis nocturn, Recomandarea Comisiei pentru Protecția Copilului: integrare în școala de masă cu servicii educaționale de sprijin și plan educațional de intervenție individualizată; terapie logopedică și consiliere educațională. Intervenția: va fi realizată în echipa de caz (învățător, profesor de sprijin, consilier școlar
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
ale sinelui: „memoria întoarsă din apele tulburi/ Ca un crin de mare purulent”, „Părul tău e lampa acestei spelunci”, „Ca o colonie de corali zac creierii prin încăpere”, „Câteva sute de femei putrede excitante și clare/ în argonautul lor exhibiționism nocturn”, „Să pot privi cum îți deschizi pulpele și cum ai vrea să fii linsă de lupii din aer”, „seara de grație în care numele tău de jasmin/ și-a tăiat carotida”, „sânul ca o pasăre moartă căzută în iarbă/ la
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
Revista română”, „România literară”, „Steaua”, „Timpul”, „Viața studențească”, „Tomis”, „Tribuna”, „Evenimentul” (Iași), „Monitorul” („Ziarul de Iași”) ș.a. Prima carte, Punctul de sprijin, apărută în 1971, va fi premiată la Festivalul Național de Poezie „G. Bacovia”. Au urmat volumele de versuri Nocturne (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), Pentru cine exist (1979), Poezie deschisă (1984), Ascunsa rană (1996), toate vădind un efort continuu, coerent, de esențializare lirică și modernitate. Antologia de autor Poezii din secolul trecut (2002) conține materia cărților anterioare și
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
cu discreția și melancolia ce îi sunt caracteristice. Se evită astfel inerția oricărei retorici, scepticismul autoironiei lasă gândului poetic o zonă stăpânită de posibil, aluzie, indirect și de vag: ceva, ca „un contur/ al lucrurilor ce mor spre dimineață.” Ciclul Nocturne închipuie „situații poetice” remarcabile tocmai pentru că sunt „banale și extraordinare” (Ștefan Aug. Doinaș), ceea ce le conferă aura trăitului și, prin deschidere simbolică, profunzime, o latură de mister. Nocturne, a doua carte, exploatează mai intens artificiul spațiului croit din repere simbolice
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
vag: ceva, ca „un contur/ al lucrurilor ce mor spre dimineață.” Ciclul Nocturne închipuie „situații poetice” remarcabile tocmai pentru că sunt „banale și extraordinare” (Ștefan Aug. Doinaș), ceea ce le conferă aura trăitului și, prin deschidere simbolică, profunzime, o latură de mister. Nocturne, a doua carte, exploatează mai intens artificiul spațiului croit din repere simbolice, în care gesturi coregrafice insinuează sensul poetic, determinând, textualist, motive mitice străvechi (Făgăduința). Poezia este o zidire, o jertfire de sine, în chiar sensul „îngropării” în textura versului
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
gestul demascator și răceala distanței, dar și amintirea emoționată, căldura prieteniei, duioșia ascunsă, cum se poate observa în portretele celor evocați în Mătrăguna dulce. SCRIERI: Punctul de sprijin, Iași, 1971; Iași - cetatea culturii (în colaborare cu C. Slătinaru), Iași, 1971; Nocturne, Iași, 1975; Pentru cine exist, Iași, 1979; Poezie deschisă, postfață Liviu Leonte, Iași, 1984; Ascunsa rană, Timișoara, 1996; Cuvinte încrucișate, Iași, 1996; Mătrăguna dulce, Iași, 2001; Poezii din secolul trecut, Iași, 2002. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Jocul de-a
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
9; Constantin Ciopraga, „Punctul de sprijin”, CRC, 1971, 27; Dana Dumitriu, „Ca într-un vechi romanț”, RL, 1975, 12; Dorin Tudoran, Jocul filtrelor, LCF, 1975, 13; Daniel Dimitriu, Provincii și imperii, CL, 1975, 3; Piru, Poezia, II, 483-486; Al. Călinescu, „Nocturne”, CRC, 1976, 20; Popa, Dicț. lit. (1977), 581; Liviu Leonte, Ironie și gravitate, CRC, 1979, 12; Daniel Dimitriu, „Pentru cine exist”, CL, 1979, 4; Adrian Popescu, Ipostaze lirice, ST, 1979, 6; Grigurcu, Poeți, 403-405; Radu G. Țeposu, „Pentru cine exist
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
între 1 iunie și noiembrie 1920, cu subtitlul „Revistă literară, socială și științifică”. Redactor: Eugen Relgis. Colaborează cu poezie Ion Barbu (Dezrobire, În ceață, Toiagul), Tudor Arghezi (Prințul, localizată și datată Văcărești, 1919), Al. A. Philippide (Desen murdar), Ion Vinea (Nocturnă, Iarnă, subintitulată Sat rusesc în Basarabia și datată 1917), F. Aderca (Remușcări, Mea culpa..., Stegarii, Ruga de seară a unui revoluționar), Tudor Vianu (Închinare, Lemn, Pe stânci), Enric Furtună, A. Dominic, Marcel Romanescu, Mihail Celarianu, G. Spina, Virgiliu Moscovici (Virgiliu
UMANITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
pare o insulă uitată, „o arcă înțepenită în oceane nordice”. Alcoolul și desfrâul pun stăpânire pe oameni. Evenimente nu prea se produc, iar cronica orală înregistrează, de regulă, doar întâmplări minore. Ceva grav se petrece, totuși, o dată, la o petrecere nocturnă. Două rusoaice, surori ale unui terorist trecut la „bolșevici”, ademenesc un locotenent, într-o luntre, pe Liman, unde e împușcat de fratele lor, în confruntarea cu grănicerii români pierzându-și viața și una din fete. Dar și atunci când nu se
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
asupra calităților epice. Dar V. revine la modalitățile de expresie ale poeziei, precum și la unele dintre temele sale favorite cu Fiul omului (1986), care reia obsesia vieții prenatale, dezvoltată cu vigoare într-o arborescență de imagini și întregită cu fața nocturnă a vieții, pentru a putea fi împinsă spre obsesia complementară a morții. Lirica abandonează însă zona experiențelor abisale și redevine ludică în Verile după Conachi (1990; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași). Multiplicând exercițiile de stil pe marginea încercării de a
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
ultima carte e pe cât de atractivă, tot pe atât de instructivă, cu derularea de peisaje naturale și imagini ale unor orașe, cu informații privind flora și fauna, cu frecvente comentarii de natură etnografică și sociologică (momentul central e un ceremonial nocturn de magie desfășurat într-o pădure braziliană), cu incursiuni istorice. SCRIERI: Pe căi de miazăzi, București, 1947; Fără frac și joben, București, 1952; Perfecții diplomați, București, 1962; Domnul Daltaban de Seraschier, București, 1965; Macumba-Carioca, București, 1968. Traduceri: Mihail Sadoveanu, Le
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
metamofoze coloristice datorate alternanței anotimpurilor - contemplate estet, în compania „licorii vechi, aurii și vii” a coniacului Hennessy, într-o încăpere decorată parcă „după estampe sau descrieri” din casa lui cu aspect de „cetățuie maură”, situată în Dealul Spirii -, escapadele amoroase nocturne și luxoasa cafenea Esplanade, unde, după orele de trândăvie matinală, își face apariția în ipostaza de arbiter elegantiae. Lipsit de viață interioară propriu-zisă - consecință a ororii de psihologism a autorului -, Lucu Silion se lasă „traversat” de trăirile și efluviile pasionale
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Enurezisul primar este caracteristic copilului mic care nu a căpătat controlul eliminărilor urinare, iar cel secundar apare după o perioadă în care copilul a avut control sfincterian. În raport de momentul în care apar pierderile de urină enurezisul poate fi nocturn, diurn sau mixt. În funcție de frecvența pierderilor urinare acestea por fi permanente (zilnice) sau intermitente (la anumite intervale de timp). Pentru a preveni apariția unor complicații este necesară abordarea următoarelor măsuri: pacientul va fi învățat să meargă la toaletă pentru a
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
impune folosirea unor ședințe scurte, dar frecvente de așezare pe W.C.; reducerea consumului de lichide este generatoare de deshidratare deci nu este o opțiune viabilă; ea se poate pune în practică doar seara înainte de culcare pentru a reduce eliminările urinare nocturne; urinarea este mai ușoară în poziție așezat sau verticală: persoanele de sex feminin urinează mai ușor în poziție așezat pe bazinet sau pe oală, iar cele de sex masculin urinează mai ușor în poziție așezat cu plosca plasată între picioare
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
J. Cabane). Vitamina A se găsește sub formă de retinol în produsele alimentare de origine animală și sub formă de caroteni în cele de origine vegetală. Vitamina intră în structura rodopsinei din celulele cu conuri ale retinei contribuind la vederea nocturnă. De asemenea ea participă la menținerea integrității tegumentelor și mucoaselor, la nivelul membranelor celulare joacă un rol antioxidant puternic îndepărtând radicalii liberi de oxigen, are acțiune antiinfecțioasă favorizând proliferarea limfocitelor T și acționează asupra celulelor canceroase din colon, plămân și
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
osteogeneză. Ea are rol și în troficitatea epiteliului genital, în condiții de deficiență poate apare moartea embrionului, avortarea lui sau nașterea unor feți cu malformații congenitale. În deficiența de vitamină apare creșterea lentă, scăderea rezistenței la infecții și pierderea vederii nocturne. Fiind o vitamina liposolubilă organismul face depozite astfel că poate apare și hipervitaminoza. Principala sursă de vitamina A este reprezentată de ficat, lapte gras, gălbenuș de ou și pește. Carotenii se găsesc în produsele de origine vegetală: morcovi, spanac, urzici
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
în portul Constanța./ Car saci de ciment,/ Duc lăzi cu geamuri/ Și mănânc ce găsesc”), „caută pâinea în taverne, în șanțuri,/ Ca un lup rătăcit”, „vântură străzile orașelor” și își „aruncă [...] anii tineri în azilurile de noapte”, dar, sub regimul nocturn, devine „geniu”. Noaptea îl restituie patriei lui eterne, incoruptibile, lumii visului: „Țara mea e în vis așezată”. În „cetățile albe” ale visului, ca în folclor, ca în poezia lui Lucian Blaga ori ca în Cântecul mut al lui Tudor Arghezi
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
cenușă. Pod năruit. Hăcuire de aripi” (Ziua VIII), existența se desfășoară într-o veșnică precaritate: „Trăiesc soarta / împăraților fără tron: N-am destule cârje pentru / ziua de mâine. Nici amăgiri nu mai am / Cum aveam” (Ziua XI), predilecte fiind acum nocturnul, locurile umbroase, implicate într-un joc al gravității și deriziunii. SCRIERI: E toamnă printre femei și în lume, pref. Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 1993; Singur, pref. Ion Pop, Sibiu, 1996; Plus, Cluj-Napoca, 1997; Nopți și zile, Târgu Mureș, 1999; Just Poems
SUCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290011_a_291340]
-
autoerotismul În preadolescență și după subiecții au fost victime ale cruzimii afective din partea unuia sau a mai multor membrii ai familiei. adolescența le-a fost dominată de o izolare, de ,,tranziția la act”, de fantasme, de minciuni perpetue, de enurezis nocturn și coșmaruri. aproximativ toți subiecții au consumat alcool de la vârste fragede 40% din subiecți afirmă plăcerea este obținută prin suferința celuilalt Analizând această reprezentare grafică a QI-ului se observă că valorile QI-ului pentru lotul martor sunt mai mari
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
s-a testat ipoteza că aceste onirodrame sunt dependente de nivelul de substituție nicotinică (raportul Între cotininuria sub țigarete Înainte de sevraj și cotininuria sub timbre transdermice după sevraj). Au fost incluși 73 fumători. După oprirea tabacului sub administrarea diurnă și nocturnă de nicotină, 29 (40%) dintre fumători au prezentat onirodrame. Nu a fost regăsită legătura Între prezența unei onirodrame și nivelul substituției nicotinice. Însă, fumătorii care au prezentat o onirodramă, aveau sindrom de sevraj semnificativ mai important decât fumătorii fără onirodramă
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
particular a fost prezentă o iritabilitate, o agitație și o anxietate semnificativ crescute. Pentru a interpreta aceste rezultate s-a propus ipoteza unei sensibilizări a receptorilor nicotinici În regiunea pontică În cursul sevrajului tabacic, care ar antrena În cursul administrării nocturne de nicotină, o stimulare exacerbată a receptorilor. A rezultat o activitate ponto-geniculo-occipitală intensă, la originea unei activități onirice importante. Într-un al doilea studiu polisomnografic, s-a emis ipoteza că sub administrarea noctură de nicotină onirodramele sunt legate de o
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
din 16 subiecți au avut onirodrame. Visătorii au făcut semnificativ mai puțin de patru stadii și au avut tendința de a dormi puțin timp și s-au trezit adesea. La a doua poligrafie trei din șapte subiecții tratați cu nicotină nocturnă și trei din opt tratați cu placebo nocturn au avut o onirodramă. Poligrafiile somnului sunt comparabile Între cele două grupe de tratament. În concluzie: a) efectul administrării nocturne de nicotină asupra activității onirice este rapid epuizat; b) nu s-a
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]