1,996 matches
-
situației chiar înainte de a începe comunicarea verbală, structurează interacțiunea, servește la proiectarea self-ului, la formarea impresiei, la exprimarea și la controlul emoțiilor, precum și la managementul relațiilor interpersonale și al impresiei” (p. 40). În procesul de cercetare socială, analiza mesajelor nonverbale ale subiecților investigați poate trage semnale de alarmă în legătură cu informațiile oferite de către aceștia. Personal, nu am cunoștință despre lucrări științifice din domeniul sociologiei bazate pe metoda anchetei sociologice care să ia în calcul, în analiza informațiilor furnizate de către subiecții de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
poate trage semnale de alarmă în legătură cu informațiile oferite de către aceștia. Personal, nu am cunoștință despre lucrări științifice din domeniul sociologiei bazate pe metoda anchetei sociologice care să ia în calcul, în analiza informațiilor furnizate de către subiecții de anchetă, și aspectele nonverbale transmise de către aceștia. De asemenea, cartea este utilă pentru practicieni. Există multe firme private, companii care oferă angajaților programe de instruire în cadrul cărora stăpânirea mesajelor nonverbale ocupă un loc important. Specialiștii au în Comunicarea nonverbală: gesturile și postura un sprijin
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să ia în calcul, în analiza informațiilor furnizate de către subiecții de anchetă, și aspectele nonverbale transmise de către aceștia. De asemenea, cartea este utilă pentru practicieni. Există multe firme private, companii care oferă angajaților programe de instruire în cadrul cărora stăpânirea mesajelor nonverbale ocupă un loc important. Specialiștii au în Comunicarea nonverbală: gesturile și postura un sprijin important pentru derularea acestor activități. Lucrarea este o noutate în literatura românească de specialitate prin tipul de analiză, prin stil și prin bibliografia de specialitate utilizată
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
subiecții de anchetă, și aspectele nonverbale transmise de către aceștia. De asemenea, cartea este utilă pentru practicieni. Există multe firme private, companii care oferă angajaților programe de instruire în cadrul cărora stăpânirea mesajelor nonverbale ocupă un loc important. Specialiștii au în Comunicarea nonverbală: gesturile și postura un sprijin important pentru derularea acestor activități. Lucrarea este o noutate în literatura românească de specialitate prin tipul de analiză, prin stil și prin bibliografia de specialitate utilizată. Desigur, mai există lucrări traduse în limba română care
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
limba română care tratează acest subiect, însă cele mai multe dintre ele constituie mai ales lucrări de popularizare a științei. Această carte are un caracter științific, fiind axată mai ales pe analiza critică a rezultatelor unor experimente în legătură cu diversele tipuri de comunicare nonverbală. Majoritatea lucrărilor de popularizare a științei își asumă cu o prea mare siguranță explicații ortodoxe privind interpretarea și gestionarea comportamentelor nonverbale. Scepticismului caracteristic oamenilor de știință îi face pe autori să problematizeze permanent, insistând, acolo unde este cazul, pe aspectele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un caracter științific, fiind axată mai ales pe analiza critică a rezultatelor unor experimente în legătură cu diversele tipuri de comunicare nonverbală. Majoritatea lucrărilor de popularizare a științei își asumă cu o prea mare siguranță explicații ortodoxe privind interpretarea și gestionarea comportamentelor nonverbale. Scepticismului caracteristic oamenilor de știință îi face pe autori să problematizeze permanent, insistând, acolo unde este cazul, pe aspectele controversate legate de interpretarea comportamentelor nonverbale. Cartea are un stil didactic și în același timp cultural. Sunt definite și prezentate conceptele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
științei își asumă cu o prea mare siguranță explicații ortodoxe privind interpretarea și gestionarea comportamentelor nonverbale. Scepticismului caracteristic oamenilor de știință îi face pe autori să problematizeze permanent, insistând, acolo unde este cazul, pe aspectele controversate legate de interpretarea comportamentelor nonverbale. Cartea are un stil didactic și în același timp cultural. Sunt definite și prezentate conceptele principale în analiza comportamentelor nonverbale. Astfel, în capitolul de început Septimiu, Chelcea prezintă un „istoric, structura, formele și funcțiile/disfuncțiile comunicării nonverbale” . De asemenea, în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
știință îi face pe autori să problematizeze permanent, insistând, acolo unde este cazul, pe aspectele controversate legate de interpretarea comportamentelor nonverbale. Cartea are un stil didactic și în același timp cultural. Sunt definite și prezentate conceptele principale în analiza comportamentelor nonverbale. Astfel, în capitolul de început Septimiu, Chelcea prezintă un „istoric, structura, formele și funcțiile/disfuncțiile comunicării nonverbale” . De asemenea, în capitolul doi, autorul aduce o clarificare conceptuală a „semnelor, semnalelor, codurilor și canalelor” prin care se transmit informațiile nonverbale. În
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de interpretarea comportamentelor nonverbale. Cartea are un stil didactic și în același timp cultural. Sunt definite și prezentate conceptele principale în analiza comportamentelor nonverbale. Astfel, în capitolul de început Septimiu, Chelcea prezintă un „istoric, structura, formele și funcțiile/disfuncțiile comunicării nonverbale” . De asemenea, în capitolul doi, autorul aduce o clarificare conceptuală a „semnelor, semnalelor, codurilor și canalelor” prin care se transmit informațiile nonverbale. În capitolele trei (Septimiu Chelcea și Adina Chelcea) și patru (Septimiu Chelcea și Loredana Ivan) sunt analizate „mesajele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comportamentelor nonverbale. Astfel, în capitolul de început Septimiu, Chelcea prezintă un „istoric, structura, formele și funcțiile/disfuncțiile comunicării nonverbale” . De asemenea, în capitolul doi, autorul aduce o clarificare conceptuală a „semnelor, semnalelor, codurilor și canalelor” prin care se transmit informațiile nonverbale. În capitolele trei (Septimiu Chelcea și Adina Chelcea) și patru (Septimiu Chelcea și Loredana Ivan) sunt analizate „mesajele corpului uman”, „gesturile, postura și mersul”, definițiile acestor concepte fiind însoțite de analiza unor rezultate experimentale și de comentarii privind semnificațiile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
trei (Septimiu Chelcea și Adina Chelcea) și patru (Septimiu Chelcea și Loredana Ivan) sunt analizate „mesajele corpului uman”, „gesturile, postura și mersul”, definițiile acestor concepte fiind însoțite de analiza unor rezultate experimentale și de comentarii privind semnificațiile sociale ale comportamentelor nonverbale. Ultima parte a lucrării, ce cuprinde capitolele cinci (Septimiu Chelcea, Adina Chelcea și Loredana Ivan) și șase (Loredana Ivan, Adina Chelcea și Septimiu Chelcea), este axată pe prezentarea implicațiilor practice ale analizei mesajelor nonverbale. Sunt analizate implicațiile acestui tip de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comentarii privind semnificațiile sociale ale comportamentelor nonverbale. Ultima parte a lucrării, ce cuprinde capitolele cinci (Septimiu Chelcea, Adina Chelcea și Loredana Ivan) și șase (Loredana Ivan, Adina Chelcea și Septimiu Chelcea), este axată pe prezentarea implicațiilor practice ale analizei mesajelor nonverbale. Sunt analizate implicațiile acestui tip de comunicare în viața de zi cu zi, în cadrul cuplului marital, în școală, în organizații sau în viața politică. Lucrarea se încheie cu problematizarea efectelor pe care le poate avea, în practică, dezvoltarea unor competențe
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comunicare în viața de zi cu zi, în cadrul cuplului marital, în școală, în organizații sau în viața politică. Lucrarea se încheie cu problematizarea efectelor pe care le poate avea, în practică, dezvoltarea unor competențe sociale în ceea ce privește interpretarea și utilizarea mesajelor nonverbale. De asemenea, această lucrare este în sine și un „act cultural”. Fideli principiului metodologic conform căruia un lucru observat de tine în mod sigur a mai fost observat și de altcineva (E. Noelle-Neumann, Spirala tăcerii, 1977/2004), autorii caută argumente
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
principiului metodologic conform căruia un lucru observat de tine în mod sigur a mai fost observat și de altcineva (E. Noelle-Neumann, Spirala tăcerii, 1977/2004), autorii caută argumente culturale pentru expunerea ideilor, selectând din istorie sedimente de cunoaștere a comunicării nonverbale, fapt ce conferă lucrării o dimensiune culturală. De asemenea, multe argumente sunt preluate din înțelepciunea populară sau din viața de zi cu zi, dând lucrării o savoare aparte. Stilul de analiză a aspectelor prezentate îmbină abordarea Școlii Annales-lor cu luciditatea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la date istorice și, pe alocuri, analizele de natură interpretativistă reflectă nevoia autorilor de unificare a paradigmelor și de evitare a „dogmatismului științific”. Aceste aspecte sunt reflectate încă de la început, în prefața lucrării Septimiu Chelcea formulând cinci axiome ale comunicării nonverbale: 1. „comunicarea nonverbală este filogenetic și ontogenetic primordială”; 2. „în relațiile interpersoanale directe este imposibil să nu comunicăm nonverbal”; 3. „comunicarea nonverbală reprezintă un element în sistemul comunicării umane și trebuie analizată ca atare, nu independent de comunicarea verbală”; 4
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și, pe alocuri, analizele de natură interpretativistă reflectă nevoia autorilor de unificare a paradigmelor și de evitare a „dogmatismului științific”. Aceste aspecte sunt reflectate încă de la început, în prefața lucrării Septimiu Chelcea formulând cinci axiome ale comunicării nonverbale: 1. „comunicarea nonverbală este filogenetic și ontogenetic primordială”; 2. „în relațiile interpersoanale directe este imposibil să nu comunicăm nonverbal”; 3. „comunicarea nonverbală reprezintă un element în sistemul comunicării umane și trebuie analizată ca atare, nu independent de comunicarea verbală”; 4. „comunicarea nonverbală se
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
evitare a „dogmatismului științific”. Aceste aspecte sunt reflectate încă de la început, în prefața lucrării Septimiu Chelcea formulând cinci axiome ale comunicării nonverbale: 1. „comunicarea nonverbală este filogenetic și ontogenetic primordială”; 2. „în relațiile interpersoanale directe este imposibil să nu comunicăm nonverbal”; 3. „comunicarea nonverbală reprezintă un element în sistemul comunicării umane și trebuie analizată ca atare, nu independent de comunicarea verbală”; 4. „comunicarea nonverbală se realizează printr-un sistem de semne și semnale (discrete și analogice), de coduri și canale de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
științific”. Aceste aspecte sunt reflectate încă de la început, în prefața lucrării Septimiu Chelcea formulând cinci axiome ale comunicării nonverbale: 1. „comunicarea nonverbală este filogenetic și ontogenetic primordială”; 2. „în relațiile interpersoanale directe este imposibil să nu comunicăm nonverbal”; 3. „comunicarea nonverbală reprezintă un element în sistemul comunicării umane și trebuie analizată ca atare, nu independent de comunicarea verbală”; 4. „comunicarea nonverbală se realizează printr-un sistem de semne și semnale (discrete și analogice), de coduri și canale de transmitere a informației
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comunicarea nonverbală este filogenetic și ontogenetic primordială”; 2. „în relațiile interpersoanale directe este imposibil să nu comunicăm nonverbal”; 3. „comunicarea nonverbală reprezintă un element în sistemul comunicării umane și trebuie analizată ca atare, nu independent de comunicarea verbală”; 4. „comunicarea nonverbală se realizează printr-un sistem de semne și semnale (discrete și analogice), de coduri și canale de transmitere a informației și trebuie analizată integral, nu ca element separat”; 5. „în comunicarea nonverbală, semnificația semnelor transmise prin multiple canale trebuie stabilită
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
atare, nu independent de comunicarea verbală”; 4. „comunicarea nonverbală se realizează printr-un sistem de semne și semnale (discrete și analogice), de coduri și canale de transmitere a informației și trebuie analizată integral, nu ca element separat”; 5. „în comunicarea nonverbală, semnificația semnelor transmise prin multiple canale trebuie stabilită în termenii probabilității și în funcție de contextul sociocultural concret”. Lucrarea are funcția unui principiu organizator, în condițiile în care literatura românească de specialitate este presarată cu lucrări de polularizare, fiind în ultimă instanță
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în condițiile în care literatura românească de specialitate este presarată cu lucrări de polularizare, fiind în ultimă instanță un semn al maturității științifice în domeniul psihosociologiei din România. Chiar dacă autorul - după o expunere anecdotică în care analizează rolul transmiterii semnalelor nonverbale de natură sexuală în cuplu - afirmă cu umor, într-o paranteză, că „rândurile acestea nu ar trebui citite de copiii sub 16 ani decât cu acordul părinților... Păcat că s-a instituit o bulină numai pentru filme, nu și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
publică cuprinde acele exerciții și efecte de comunicare ce se desfășoară în procesele economice, sociale și politice. În subcapitolul „Comunicarea publică și cultura politică maghiară”, sunt enumerate mai multe caracteristici ale comunicării maghiarilor: atitudine compătimitoare, lipsa empatiei, haosul în comunicările nonverbale (de atingere). Este comparată situația comunicării politice înainte și după 1989 și se pune accentul pe următoarea expresie, care prezintă în modul cel mai relevant situația comunicării politice în Ungaria, după 1989: „Politica comunică, societatea nu înțelege”. Acest fenomen devine
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
încerca să înțeleagă cum funcționează comunicarea interculturală și a oferit câteva concepte care încercau să elucideze natura problematică a Comunicării interculturale în cartea sa, The Silent Language. Cărțile sale, The Silent Language și The Hidden Dimension, unde explorează temele comunicării nonverbale și ale proximității. Hall a identificat două dimensiuni ale culturii: culturi de context ridicat sau culturi de context scăzut, aceste concepte intersectându-se cu modul în care informația este transmisă, adică comunicată.Conceptele sale despre orientarea temporală policronică sau monocronă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
interpretat în diverse moduri, depinzând de alegerea definiției de cultură și comunicare"22. Proster (1978) încearcă o definire a domeniului prin identificarea problemelor și conceptelor ce apar în studiul Comunicării interculturale. Proster studiază componentele comunicării: mesajul, participanții, codurile lingvistice și nonverbale, canalul de transmitere și componentele culturale (ca de ex.: dezvoltarea culturală, funcționalitatea, istoria și ecologia culturală). Saral (1979) subliniază importanța înțelegerii aspectelor interculturale în educație, înclinația occidentală a cercetării Comunicării interculturale și introduce conceptul de etică. Criza de identitate a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Comunicării interculturale și introduce conceptul de etică. Criza de identitate a fost accentuată de Smith (1982) și Rochlin (1988), care se îndoiau de importanța studierii Comunicării interculturale. Smith prevedea o îndepărtare a domeniului prin accentuarea diferențelor relațiilor interpersonale și comunicării nonverbale. El accentuează importanța problemelor internaționale, sărăcia, războiul, dezechilibrul informațiilor internaționale fiind mai importante. Rochlin este conștient de importanța problemelor internaționale pe care Smith le evocă, dar accentuează rolul relațiilor interpersonale în domeniul interculturalității. Rochlin admite lipsa unui consens teoretic și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]