5,297 matches
-
etc. - au fost situați cu totul în afara sistemului de distribuție a prosperității. Tranziția spontană a comunismului a corectat parțial această regulă a sistemului. Un exemplu în această privință îl reprezintă țăranii necooperativizați, proprietari de pământ din zona submontană. Excluși de la normalitate, excepționalitatea socială a acestora consta în participarea lor la o piață nereglementată care a funcționat cu succes în comunism și care putea asigura un nivel de venituri și un grad de bunăstare materială superioare, în unele cazuri, celor produse în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a acestora consta în participarea lor la o piață nereglementată care a funcționat cu succes în comunism și care putea asigura un nivel de venituri și un grad de bunăstare materială superioare, în unele cazuri, celor produse în sistemul de normalitate socială. În cazul acestora - ca și în cazul corespondenților lor din mediul urban -, lipsa de prosperitate nu consta în venituri mai scăzute, ci în statutul social inferior, în vulnerabilitatea lor sporită în raport cu instituțiile statului și în interzicerea accesului la puterea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
orfanilor etc. - deprivarea a luat, la rândul ei, forme excepționale. Tranziția postcomunistă a reprodus o bună parte a caracteristicilor tranziției comuniste, chiar dacă nu a fost o „contrarevoluție” la revoluția comunistă. Asemenea comunismului, tranziția postcomunistă a definit o nouă formă de normalitate socială care, măcar la început, nu putea cuprinde decât o minoritate a populației. Ca orice societate nouă, societatea postcomunistă a creat două sisteme noi de distribuție în societate, unul dominant și unul secundar. Sistemul dominant consta dintr-o combinație de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o serie de industrii cu tratament preferențial, precum industria bancară, și o parte a noii clase de întreprinzători în ascensiune. Fostul sistem comunist, cel al distribuției directe de către stat, a devenit secundar, dar a definit și o structură socială de normalitate: cea a grupurilor sociale subvenționate direct de către stat, în materie de venituri, prestigiu și acces la putere. Dacă analizăm cele două sisteme normale de distribuție din societatea postcomunistă, vom observa particularitatea că elementul - deopotrivă comun și esențial - este relația cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Dacă analizăm cele două sisteme normale de distribuție din societatea postcomunistă, vom observa particularitatea că elementul - deopotrivă comun și esențial - este relația cu statul, adică cu clasa politică. Statul (clasa politică) intervine în sistemele de distribuție - și în structura de normalitate socială - fie direct, ca în cazul subvenționării directe a unor categorii socio-ocupaționale (funcționarii de stat, polițiștii, ofițerii etc.) sau politico-sociale („revoluționarii”, intelectualitatea culturală, foștii proprietari etc.), fie indirect, prin influențarea semnificativă a pieței, care poate merge de la subvenționarea prețurilor de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fie indirect, prin influențarea semnificativă a pieței, care poate merge de la subvenționarea prețurilor de cost și acceptarea arieratelor ca mijloc de finanțare a producției și reeșalonarea preferențială a datoriilor clientelei politice și până la privatizările preferențiale. Semnificativ în noul sistem de normalitate socială al societății postcomuniste este tocmai faptul că marea majoritatea a populației - cele mai mari grupuri sociale - rămâne în afara structurii sociale fundamentale. Țăranii, proletariatul industrial și pensionarii (o altă formă a proletariatului industrial) sunt împinși către excepționalitate socială. Cu atât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a populației - cele mai mari grupuri sociale - rămâne în afara structurii sociale fundamentale. Țăranii, proletariatul industrial și pensionarii (o altă formă a proletariatului industrial) sunt împinși către excepționalitate socială. Cu atât mai mult devin excepționali social grupurile sociale situate oricum în afara normalității, aproape indiferent de tipul de normalitate utilizat: femeile singure și orfanii, bolnavii psihic, deținuții, familiile monoparentale, persoanele fără proprietate, minoritățile sexuale și minoritățile politice etc. Or, tocmai acest tip de distribuție a prosperității în societate este radical respins de societatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sociale - rămâne în afara structurii sociale fundamentale. Țăranii, proletariatul industrial și pensionarii (o altă formă a proletariatului industrial) sunt împinși către excepționalitate socială. Cu atât mai mult devin excepționali social grupurile sociale situate oricum în afara normalității, aproape indiferent de tipul de normalitate utilizat: femeile singure și orfanii, bolnavii psihic, deținuții, familiile monoparentale, persoanele fără proprietate, minoritățile sexuale și minoritățile politice etc. Or, tocmai acest tip de distribuție a prosperității în societate este radical respins de societatea occidentală, al cărei principiu de organizare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fără proprietate, minoritățile sexuale și minoritățile politice etc. Or, tocmai acest tip de distribuție a prosperității în societate este radical respins de societatea occidentală, al cărei principiu de organizare este tocmai acela de a reduce diferențele de prosperitate dintre grupurile normalității sociale și cele ale excepționalității sociale. Dezvoltarea, după al doilea război mondial, într-un ritm excepțional a sistemelor de asigurări sociale, de asistență socială și de inserție socială bazate pe acceptarea diferențelor sociale, culturale, religioase și de aproape orice altă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mult încă, în economia socială a celor două tipuri de societăți, populația de vârsta a treia îndeplinește funcții esențial diferite. În societatea de tip occidental, populația de vârsta a treia reprezintă o componentă a structurii sociale care face parte din normalitatea socială. Ramuri întregi ale economiei societăților dezvoltate - precum serviciile comunale, sistemul de sănătate, sistemul de asigurări sociale, turismul etc. - depind de prosperitatea asigurată acestei categorii. Exact invers, populația de vârsta a treia ocupă în societatea postcomunistă o poziție de excepționalitate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
toate direcțiile, unica notă de culoare o procură amintirea trenului misterios care - la ora trei și șapte minute în fiecare noapte - trecea ca o nălucă prin gara (cu o oarecare importanță) de unde șeful a fost cândva exilat. Tot eșafodajul de normalitate cotidiană a personajelor se sfărâmă în țăndări în momentul în care trenul-fantomă își face intempestiv apariția la acest capăt de lume, ademenind pe unul dintre cei doi protagoniști (acarul) în lumea „de dincolo”. La fel ca în prozele lui Mircea
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
înclinațiile de patolog și de terapeut social ale scriitorului. Alternativa Hyperion este ilustrată de cei care se răzvrătesc contra mistificării și a urâtului, trăind frumos fără a evada din cetate, punându-și fapta, nu doar verbul, în slujba reintrării în normalitate. Integrarea europeană (1997) este, cum ar fi spus Nichita Stănescu, „o carte de recitire”. Cuprinzând în mod preponderent versuri, ea epitomizează opțiunile fundamentale ale operei lui H., traducându-le într-un registru nou (autorul mai are câteva recidive în domeniul
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
curge normal, fără a fi nevoie de prea multe discuții, negocieri, compromisuri. Să subliniem cu tărie însă că nu toate aceste stadii sunt obligatorii în consolidarea familiilor reconstituite, tot așa după cum multe dintre familii nu ajung niciodată la starea de „normalitate”, un procent considerabil eșuând total, de fapt sau de drept. Am văzut că în parcurgerea în totalitate a stadiilor expuse sau a unora dintre ele, în viața familiilor vitrege, în general, problemele pe care le întâmpină părinții sunt sensibil diferite
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o suficientă flexibilitate pentru a permite interacțiunea și dezvoltarea membrilor săi vor avea probleme (și vor deveni clienți) doar în cazul unor situații de hazard, cum ar fi accidente, moarte prematură, boli severe. În timp ce în familiile unde păstrarea unei conformități („normalități”) „de fațadă” este impusă membrilor săi și orice abatere este sancționată (interacțiune rigidă) se dezvoltă cu mai mare probabilitate boli mentale, în special psihoze. Am putea spune că, în asemenea împrejurări, în familiile respective sunt probleme de ordinul întâi (violența
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Murray Bowen (1978). Conceptele și ideile de bază sunt: - M. Bowen dezvoltă o întreagă filosofie a conceptului de diferențiere, care ar desemna o caracteristică a protoplasmaticului în general. Oricum, pentru ființa umană, diferențierea - identitatea psihospirituală proprie - este condiția necesară a normalității; - conceptul cel mai larg ce descrie familia este sistemul emoțional familial, care înglobează și comunicarea și raporturile de putere, dar și emoțiile, gândurile, sentimentele și alte caracteristici ale membrilor familiei, precum și simbolurile și trecutul ei; - în cadrul sistemului emoțional al familiei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
supremația între revistele de cultură. Mișcarea din jurul noii publicații a generat un conflict între Eugen Barbu și o parte a scriitorilor de valoare, ceea ce a dus la îndepărtarea acestuia de la conducerea revistei. Anii 1968 și 1974 delimitează o perioadă de normalitate, în care periodicul se menține pe o linie de echilibru valoric. Odată cu venirea la conducere a lui Nicolae Dragoș, descins din presa de partid, apoi a lui Nicolae Dan Fruntelată, activist al Uniunii Tineretului Comunist, L. se transformă treptat într-
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
diferențiați de aceștia printr-o mai pronunțată introvertire, exprimată prin detașare de sine. Personajele trăiesc apatic un fel de drame mute, fără să se autocompătimească, fără sentimentul damnării; le suportă privindu-le cumva din afară, considerându-le parcă elemente ale normalității. În Mâine va fi luni, de pildă, un tânăr scriitor se înapoiază de undeva, cu trenul, într-o duminică, ros de plictiseală și mai ales împuns de gândul că a doua zi va fi luni, pentru el cea mai cenușie
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
Îndrăzneț, curajos, modern în comparație cu producția autorilor atenți la comanda socială și jucați intens în anii ’50 ai secolului trecut, teatrul fostului „cerchist” pare palid, învechit în raport cu opera de prim rang a dramaturgilor veritabili, afirmați într-un moment istoric de relativă normalitate. Există însă cel puțin două piese (Pragul albastru și Arca bunei speranțe) care îl legitimează ca un dramaturg original și rafinat, pe deplin familiarizat cu secretele meseriei și cu trucurile trompe l’oeil ale modernității - conturat totuși, din voință proprie
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
ușurință obiectele, sunt fascinați de obiecte mecanice. Mișcările schizofrenilor sunt neîndemânatice, rău controlate, au dificultăți În manevrarea obiectelor. Autiștii sunt dezinteresați și detașați, schizofrenii sunt confuzi și anxioși. Dezvoltarea autiștilor e oprită pe când a schizofrenilor a cunoscut o perioadă de normalitate, urmată de regresie. Mai târziu apar și tulburări de identitate. În autism nu sunt prezente halucinațiile și maniile. Foarte rar poate apărea sindromul autist și mai târziu, Între 5-6 ani sau 12-13 ani. La aceștia, manifestările specifice apar sub aspectul
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
Din perspectiva psihologilor, devianța, reprezintă o abatere variabilă, de la normalitatea psihică și valorico-normativă, adesea etichetată și sancționată. În concepția lui Emil Verza, „comportamentul reprezintă expresia relației dintre dezvoltarea psihică, a personalității și mediul ambiant, În care trăiește individul”. Comportamentul uman se caracterizează prin coeficientul cel mai Înalt de complexitate atât
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
curent acordat specialiștilor - aici sunt aproape inexistente, ori numai sumar speculate. Pe de altă parte, reticența românului în a merge la psihoterapeut provine dintr-o refulare când individuală, când și colectivă, cea dintâi menținând o aparență tot mai crispată de normalitate, cealaltă persiflând și blocând prin anumite cutume sociale - după care, în esență, a avea ceva de împărțit cu psihoterapeutul tău înseamnă să-ți semnezi singur certificatul de nebun. Desigur, lucrurile s-au nuanțat mult în ultimii ani și românul nevrotic
Psihoterapia, un lux românesc by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15015_a_16340]
-
a capitolului. 2) Întoarcerea Unsului lui Dumnezeu, după 62 de săptămâni (434 de ani). A doua perioadă începe cu anul 605, data profeției lui Ieremia, și durează până la răscoala Macabeilor (171). Este vorba de o perioadă de refacere și de normalitate care se încheie cu uciderea Unsului, adică a preotului legitim, Onias al III‑lea, din ordinul Marelui Preot uzurpator, Menelas. Evenimentul marchează începutul persecuțiilor care vor dura „o săptămână” de ani. 3) Alianța lui Antiochos al IV‑lea cu evreii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Situațiile vieții, dintre cele mai neobișnuite, irepetabile, reclamă din partea persoanei anumite atitudini, reacții, acțiuni, modele de comportament. A te adapta În conformitate cu situațiile vieții este condiția unui răspuns concordant al persoanei dat lumii externe, Înseamnă „a-fi-conform-cu” sau „a-te-adapta-la”. Aceasta este condiția normalității, considerată o modalitate optimă de adaptare plastică a individului, rezultat al cunoașterii de sine și al autocontrolului propriei sale persoane. Răspunsurile, atitudinile, acțiunile și conduitele noastre sunt Însă complexe și diferențiate. Ele au Întotdeauna mai multe aspecte: o modalitate externă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se unească cu sfera spirituală. Orice individ simte și acționează, anticipează și răspunde În relațiile sale cu ceilalți tocmai datorită naturii sale bipolare, psiho-morale. În orice acțiune, mobilurile sunt psihologice, pe când motivele sunt morale. Ele sunt inseparabile În starea de normalitate, iar disocierea lor, sau anularea dimensiunii morale, creează condițiile unei activități aberante În relațiile interumane, atitudini ipocrite și perverse sau chiar de factură pur patologică. Admițând existența mai multor niveluri de organizare structurală ale persoanei umane, subliniem prin aceasta natura
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
separație, ca pe o desprindere. În acest moment gândirea clară poate contempla propria sa ființă În mod „distanțat”. Este oare aceasta o ruptură a Eului de propria sa persoană? O disociere? Nu. Persoana este una și indivizibilă, În stare de normalitate psihică. Nu trebuie să considerăm faptul că actul de autoreflectare mă desprinde, separându-mă de mine Însumi. Departe de a fi așa ceva, actul de autoreflectare este o eliberare interioară și nu o alienare a Eului În raport cu persoana pe care o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]