2,039 matches
-
scurt, dar extrem de limpede și în același timp subtil survol al constituirii acestui Nou Nou Roman în cîmpul magnetic al editurii Minuit, sub pana, îndeosebi, a lui Jean Echenoz, Jean-Philippe Toussaint, Patrick Deville, Marie Redonnet, Eric Chevillard. Foarte bine este nuanțată ideea că revenirea în vogă a narațiunii nu înseamnă nicicum redeschiderea unei noi ere balzaciene, ci o reinventare a povestirii, așezată acum în tipare dezinvolte, insolente, inedite, minimaliste, impasibile, în care resorturile psihologice tradiționale sunt ignorate, dacă nu chiar complet
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în cea militantă, râmâne în istoria poeziei românești datorită efortului de a aduce, fie și sub forma juxtapunerii cumulative ori a căutării repetate, intensitate spirituală în meditație și vibrație în versul patriotic. Meritele lui sunt legate și de expresia mai nuanțată a sentimentului în erotică, de orientarea baladei spre sursa unui fantastic folcloric, de contribuția însemnată la rafinarea progresivă a limbii poetice (fluența versului, tiparele metrice). V. a tradus, pentru nevoile teatrului, din autorii dramatici mai cunoscuți ai vremii: August von
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
cantitative” (în sensul că diferența dintre simboluri nu ține de nuanță și de extensia valorică), îi dau acestuia o anumită precizie și univocitate interpretativă, dar, sărăcindu-l de subtilitățile și nuanțele calitative, îl fac să piardă din capacitatea de reprezentare nuanțată, de care avem nevoie în raportarea la o lume complexă și subtilă la rândul ei. Apărând din necesități științifice, limbajele artificiale au eliminat, în primul rând, polisemia cuvintelor din limbajul natural, dușmanul principal al unui limbaj de tip științific. Totuși
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
care o impune este: precizia terminologică, încălcarea principiului fiind sursă de confuzii, ambiguitate și nesiguranță în procesul decodării. Încălcarea acestui principiu este frecventă în limbajul natural, care pe lângă avantajele pe care le prezintă în reflectarea lumii (plasticitate, surprinderea complexă și nuanțată a realității, etc.), suferă de carența relației neunivoce între cuvinte și obiectele pe care le desemnează. În acest sens, întâlnim situații de omonimie (un cuvânt desemnează obiecte diferite și are, deci, înțelesuri diferite: somn-stare fiziologică de repaus și somn-un
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
alcătuirea unei grile proprii de lectură a contextului contemporan, fac obiectul cercetării despre Baudrillard. Acesta a fost ales din motivele pe care tocmai le-am amintit, la care se pot adăuga eclectismul, violența interpretativă, refuzul configurării raționale a lumii, nihilismul nuanțat și, de bună seamă, multe altele care însoțesc un personaj caracterizat prin hiperactivitate, schimbarea continuă a cuiva care, acceptabil sau nu, avea întotdeauna ceva captivant de spus, deși scepticismul în legătură cu posteritatea lui a fost frecvent și sever manifestat. Și-a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în lumea occidentală, criză care se conturează în special în jurul teoriei sfârșitului lumii moderne, un exemplu de discurs "pesimist și apocaliptic" fiind cel oferit de francezul Baudrillard (dar doar din perioada luată în atenție, după care discuțiile sunt mult mai nuanțate). Și după 1980 a continuat această diviziune a discursurilor referitoare la postmodernism, între conservatorii care deplâng noile condiții social-culturale și avangardiștii care le celebrează, uneori exagerându-le importanța. Ceea ce este important de menționat în acest context este diferența dintre întrebuințarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
știința, nici tehnica nu sunt în ele însele moderne, în timp ce efectele lor, da; la fel cum principalele trăsături ale modernității, deși sunt "etichete", repere de identificare ale sale, nu sunt în esență moderne. Aceste precizări sunt importante pentru o înțelegere nuanțată a fenomenului modern și pentru evitarea considerării "în absolut" a caracteristicilor sale, chiar dacă le întâlnim în alte contexte, drept obligatoriu moderne. O problemă amplu discutată în legătură cu modernitatea este aceea a experienței spațiului și a timpului 103. După cum subliniază David Harvey
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care a conturat-o atât în schema modernism versus postmodernism 182 din "Toward a Concept of Postmodernism", cât și în cea care privește rubricile moderne versus rubricile postmoderne din "POSTmodernISM: A Paracritical Bibliography", viziunea sa a fost de multe ori nuanțată, astfel încât nu poate fi încadrată foarte simplu într-o paradigmă de interpretare. Dacă uneori a acceptat teza depășirii și contestării discursului modernist (în acest sens întrebându-se dacă "postmodernismul este doar o tendință artistică sau, de asemenea, un fenomen social
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se salvează conceptele derridariene de la "fatalitatea" de a deveni ele însele concepte "tari", înlocuitoare ale noțiunilor deturnate, este procedeul aplicării lor asupra lor însele. Se preferă logica terțului inclus, a lui "și-și" față de alternativa "nici-nici", acceptându-se astfel ideea nuanțată a identității în diferență. Cu un ton ușor ironic, sarcina deconstrucției, o "strategie spicuită din lecturile cărților lui Heidegger, este de a pune cu insistență întrebări referitoare la propriile noastre texte, precum și ale altora, și de a nega că vreun
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
înscris în "fizionomia" filosofiei încă de la Socrate, este oarecum discreditat în discursul postmodern, care își afirmă preferința pentru incomensurabilitate, diferend, pluralitate și diferență. Dincolo de această privire generală asupra subiectului, care poate conduce spre o concluzie "apocaliptică", lucrurile au fost mult nuanțate chiar de către filosofii postmoderni. Astfel, ocupându-se de problematica metaforei, Derrida, care a atacat dur conceptul de rațiune prin critica logocentrismului, observă similaritatea dintre metaforic și filosofic, ambele având înscrise în ele însele ideea morții lor. Metaforele "stinse", care asigură
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este susținută de către o gândire radicală sau chiar de una de tip paroxistic ce nu este interesată să ofere o configurație rațională lumii ci, dimpotrivă, să întindă o capcană realității, provocând-o să-și dezvăluie caracterul iluzoriu. Profesând un nihilism nuanțat, Baudrillard va construi o grilă proprie de lecturare a contextului contemporan, axându-se pe o serie de termeni-cheie cum ar fi: hiperrealitate, simulacru, strategie fatală, obscenitate, scenă, seducție, moartea socialului etc. Deși opera sa este în centrul multor scene culturale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a sentimenului morții în literatura noastră", Bizu fiind "roman, elegie și testament moral totdeodată" (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. III, ed. cit., p. 434). 15 Laurent Jenny (La Fin de l'intériorité, Paris, PUF, 2001) face o analiză nuanțată a raportului dintre ideea muzicală și forma literară, constatând contradicțiile care au însoțit mitul formei muzicale în literatură (vezi mai ales prima secțiune a cărții, "Symbolisme et expression de la pensée"). 16 În opinia lui Ricœur, Bergson "rămâne filosoful care a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
factori, mediul socio-familial, particularitățile somato psihice, aptitudinile și experiența lingvistică și, nu în ultimul rând, dezvoltarea suficientă (corespunzătoare) a vocabularului oral și motivația pentru comunicare. Spre deosebire de vorbirea preșcolarului, limbajul oral al școlarului mic este mai corect, mai bogat și mai nuanțat. Aceasta nu înseamnă că problemele de comunicare ale elevului au dispărut. Confruntându-se cu materia cuvântului pentru a învăța să-l scrie și să-l citească, copilul trebuie să fie, în primul rând, atent la mai multe lucruri: la cuvântul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
s-a îmbogățit substanțial în cărțile Tăcerile casei aceleia (1970), Elegie pentru Ana-Maria (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), Mama-mare - profesoară de istorie (1988). Nuvele ca Priveghiul mărginașului și Negara, din aceeași familie cu Tăcere, au fost ulterior extinse și nuanțate. Proze de amploare epică și de vizibilă adâncime psihologică și socială, precum Izvodul zilei a patra și Elegie pentru Ana-Maria, dau viață unor scene ingenue din viața satului basarabean, însă purtătoare de semnificații etice, sociale și filosofice. Scrierea cea mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
de barbarie și de sălbăticie". Autorii antici, Diodor din Sicilia și Strabon, nu fac decît să ne transmită o imagine stereotipă a Galiei, adesea reluată și agravată de istorici ai secolului al XIX-lea. Realitatea este mai complexă și mai nuanțată. Galia celtică, în ajunul cuceriri romane, este o țară prosperă, deschisă influențelor exterioare, dar avînd și propria sa originalitate. În absența surselor celtice scrise, acest dinamism al Galiei independente se percepe mai ales prin arheologie și mărturiile artistice. Ne-ar
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
planurilor de cadastru ale nobililor și lasă, odată criza trecută, o populație înarmată și, la nevoie, gata de acțiune. De aceea, la Versailles, mișcarea este luată în seamă. Și, în noaptea de 4 august, se decide abolirea privilegiilor, o abolire nuanțată întrucît sînt suprimate doar drepturile feudale care au caracterul unei servituți personale, celelalte putînd fi doar răscumpărate dar totuși abolire. Societatea celor trei ordine nu mai există. În sfîrșit clerul, această forță morală și politică, pentru că are bunuri, iar statul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și despre tămăduirile celor opt păcate(La cele șapte păcate capitale, Sfântul Ioan Casian mai adaugă și pe al optulea, tristețea.) Așezămintele mănăstirești este o lucrare de eclesiologie, dar și un amplu eseu literar, o dezbatere psihologică cu analize sufletești nuanțate și precise, care demonstrează o mare înălțime spirituală și o largă experiență de viață. Această primă carte a Sfântul Ioan Cassian este și o incitantă dezbatere pe teme etice, morale și practice. Scrierea sa a marcat profund și definitiv organizarea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Doilea Război Mondial și al participării acesteia la alianța împotriva nazismului (Soulet: 1998, 14-16; Crampton: 2002, 241). În condițiile politice și geopolitice existente imediat dupa 1945, comunizarea Europei de Est poate apărea ca inevitabilă. Realitatea a fost însă mult mai nuanțată. Sigur, Stalin urmărea securizarea granițelor sovietice, în special a celor estice. Nefasta experiență pe care o avusese cu Germania nazistă îl convinseseră de această necesitate. Nu trebuie pierdut din vedere nici resortul ideologic al politicii externe sovietice, revoluția mondială, o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu câteva excepții (doc. 3, 30, 36, 80, 99, 104, 161 și 208). Am optat pentru republicarea acestor documente întrucât, în opinia noastră, documentele respective întregesc imaginea de ansamblu a evoluției raporturilor dintre Securitate și Partid, permițând cititorilor o înțelegere nuanțată a acestora. În general, redactarea documentelor a respectat textul original. Am operat tacit acele modificări impuse de normele ortografice actuale. Pentru „parfumul epocii”, în documente au fost păstrate și o serie de inadvertențe gramaticale, marcate cu sic!. Diversele rezoluții și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
biografică și foarte individualizată, fiecare decodificând și asimilând un mesaj într-un mod și un ritm diferite; - circulară: procesele de învățare nu se produc liniar, ci sunt interdependente, interconectate, această circularitate neputând fi controlată; - emoțională: învățarea este un proces puternic nuanțat afectiv, cuplat cu sentimente de plăcere sau aversiune - vorbim despre „logica afectivă” a învățării. Emoțiile sunt „motorul” proceselor cognitive, controlează atenția senzorială,influențează memoria, „organizează” gândirea, alegând conținuturile de procesat; - cu relevanță situațională: nu învățăm reguli abstracte, ci dobândim experiențe
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și constructiv de viață decât de cuceririle eclatante repurtate de medicina ultimului secol. S-a constatat că stilul de viață se individualizează și în funcție de sex; în general, bărbații pot raporta un stres profesional mai accentuat decât femeile. Problema însă trebuie nuanțată, căci, în cazul femeilor cu „dublă carieră”, cea de la serviciu și cea domestică, stresul și suprasolicitarea pot spori considerabil. Într-o societate care fetișizează atractivitatea fizică, îndeosebi la sexul feminin, este firesc ca femeile, comparativ cu bărbații, să manifeste mai
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
viitoare. Pot fi utilizate individual, în grup, scris sau oral, prin folosirea unor grile preelaborate, prin interviuri, apelând la diferite materiale didactice sau nu. Dar pot fi și mai complexe, derulate progresiv pe o perioadă mai lungă, pentru a surprinde nuanțat progresul cursantului în învățare. Pentru coordonatorul seminarului, informațiile primite pe această cale vor constitui un important reper în luarea unor decizii viitoare, respectiv în conceperea situațiilor educaționale ulterioare. În funcție de informațiile pe care dorim să le obținem și de ce dorim să
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în principiu, ca „gen” (comportamente deschise, manifeste) în cazul adulților, se înregistrează pe două subniveluri (Rogers, 2002): - hard skills (abilități de bază), putând fi constatate imediat de evaluator, de natură motrică, senzorial-perceptivă sau cognitiv-elementară/instrumentală; - soft skills (abilități superioare, mai nuanțate), ceva mai greu de sesizat, de natură intimă, cvasiafectiv-motivațională, de relaționare, de autoorganizare, intelectual superioare etc. Nu trebuie însă să se înțeleagă că atenția pentru conduitele terminale este exclusivăși absolută în evaluarea din educația adulților, nefiind neglijate nici conduitele intermediare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
biografică și foarte individualizată, fiecare decodificând și asimilând un mesaj într-un mod și un ritm diferite; - circulară: procesele de învățare nu se produc liniar, ci sunt interdependente, interconectate, această circularitate neputând fi controlată; - emoțională: învățarea este un proces puternic nuanțat afectiv, cuplat cu sentimente de plăcere sau aversiune - vorbim despre „logica afectivă” a învățării. Emoțiile sunt „motorul” proceselor cognitive, controlează atenția senzorială,influențează memoria, „organizează” gândirea, alegând conținuturile de procesat; - cu relevanță situațională: nu învățăm reguli abstracte, ci dobândim experiențe
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și constructiv de viață decât de cuceririle eclatante repurtate de medicina ultimului secol. S-a constatat că stilul de viață se individualizează și în funcție de sex; în general, bărbații pot raporta un stres profesional mai accentuat decât femeile. Problema însă trebuie nuanțată, căci, în cazul femeilor cu „dublă carieră”, cea de la serviciu și cea domestică, stresul și suprasolicitarea pot spori considerabil. Într-o societate care fetișizează atractivitatea fizică, îndeosebi la sexul feminin, este firesc ca femeile, comparativ cu bărbații, să manifeste mai
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]