4,569 matches
-
de politică, a sprijinit candidații prezidențiali democrați Bill Clinton și Barack Obama. Implicarea sa în proiecte de caritate a fost, de asemenea, considerabilă. WOMEN'S LIBERATION MOVEMENT Mișcarea de eliberare a femeilor este asociată cu activitatea militantelor feministe din așa-numitul al doilea val, ce coincide în bună măsură cu momentele cele mai dramatice ale mișcării contraculturale ale anilor șaizeci și cu mișcarea drepturilor civile. Apariția Organizației naționale a femeilor (National Organization of Women) în 1966, brațul forte al mișcării de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
nu sunt singuri pe acest drum al suferinței, căci Hristos suferă cu fiecare, până la sfârșitul veacurilor, potrivit sufe‑ rinței fiecărui om, precum glăsuiesc gurile sfinte ale Părinților Bisericii. Sfântul Grigorie al Nyssei, fratele marelui Vasile, cel care a organizat sus‑numitul așezământ ce i‑a purtat numele, Într‑una din scrierile sale În care tratează În mod magistral tema iubirii de săraci și facerea de bine, ne Învață ca cel puțin fiecare să poarte de grijă de cei din apropierea lui, acest
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
intră în prima categorie, iar accesul universal la informație - în a doua. În prima accepțiune a termenului, globalizarea presupune existența unei singure economii globale, cu politici macroeconomice globale (Glynn, Sutcliffe, 1992). Evident, o asemenea politică macroeconomică se bazează pe așa-numitul „consens de la Washington”1; globalizarea se identifică cu un set de politici liberale rigide. Acest fundamentalism de piață a fost puternic criticat de Stiglitz (2002), în timp ce Rodrik (2002) a încercat să-l contextualizeze. Așadar globalizarea, într-un înțeles de manual
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de unele condiții suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu practica comercială, nu au legătură cu obiectul acestor contracte. Restricțiile pe verticală între companii care au o cotă de piață cumulată sub 30% sunt exceptate de la aceste articole, prin așa-numitul „Regulament de Exceptare în Bloc”17, dacă respectă următoarele condiții: nu fixează prețul; nu interzic vânzările pasive (nesolicitate); nu limitează grupul de consumatori finali cărora un distribuitor le poate vinde; nu limitează sursele din care un distribuitor se poate aproviziona
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de existența alternativelor între care CTN-urile pot alege. Cred însă că problema nu stă în concurența dintre prea multe state pentru atragerea de ISD-uri, ci în concurența dintre prea multe state slabe. - Capacitatea statelor de a promova așa-numiții „campioni naționali”, în fapt, firme susținute artificial de propriile guverne cu scopul ca acestea să-și asigure o poziție dominantă pe piața națională și să poată lupta, cu șanse egale, împotriva corporațiilor străine, pe piețele internaționale. Această susținere este însă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
unei părți nu conduce în mod inevitabil la pierderi suferite de cealaltă parte. În schimb, Caves (1982) consideră că multitudinea de resurse la discreția corporației și competiția dintre state pentru atragerea investițiilor străine directe înrăutățesc, de fapt, situația amplificând așa-numitul element free rider. Rugman (1996) abordează problema interacțiunii dintre corporație și statul-gazdă descriind-o ca fiind un joc de tipul „dilema prizonierilor”7. Acest tip de joc este unul cu echilibru Nash necooperativ 8, însă Graham (2003) demonstrează că el
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
acordate unui singur investitor. Ele apar de multe ori în timpul negocierilor, o situație frecventă fiind privatizarea societăților de stat prin metoda negocierii directe. IPP-urile specifice pot fi acordate și pentru investițiile pe loc gol. De exemplu, în atragerea așa-numiților „investitori strategici” (un concept des folosit în multe privatizări din Europa Centrală și de Est), IPP-urile specifice sunt regula jocului. Modalitatea de intrare contează în această privință 2. Deși de multe ori se desfășoară ca rezultat al negocierilor, nu
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
sarbede, de pompoase și nule sunt toate arhitecturile filosofice, cât de penibilă și luătoare în râs gândirea exactă și prețioasă”. Schimbarea ironică a îndemnului heliadesc cunoscut, în Faceți greșeli de gramatică (s.n.) spune destul despre interpretarea poeticității limbajului în funcție de așa-numitul, astăzi, écart, - distanțare de norma comună. Privită prin grila programului avangardist, o astfel de lectură indică, evident, momentul negației și al rupturii, în alianță cu afirmarea noului („Mereu inedit” - cere poetul în 75 H.P.), a invenției și spontaneității expresiei. Îndepărtării
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ajuns la o așa torpoare ideologică, încât toți cei care nu sunt "liberali" și postmoderniști "toleranți" (ca dânsul!) nu pot fi decât etichetați cu epitete dintre cele mai înfiorătoare (mai rău ca pe vremea stalinismului). Astfel, conform standardelor postmoderniste ale numitului, Eminescu nu poate fi decât "idiotul național", "primul antisemit, primul antiliberal și primul antimodern vehement", "imoral" până la monstruozitate, încât cel mai moral dintre oamenii pe care i-a dat acest pământ e bănuit a fi "primul scriitor român care face
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Curând dup] aceea, a ap]rut o disput] și o scindare, pornind de la acuzația c] adepții eticii Jaina s-au preocupat prea mult de morală individual] și de viață monastic]. Aceast] situație a generat crearea a dou] secte Jaina, cei numiți Digambaras (neînveșmântați) și cei cunoscuți sub numele de Shvetambaras (învesmântați în alb); cei din urm] s-au orientat mai mult înspre o abordare mai pragmatic] a vietii laice, spre deosebire de primă sect] care a continuat viața auster]. Sursă înv]ț]turilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel de-al doisprezecelea din linia imamilor recunoscuți s-a retras din lume, pentru a reap]rea fizic doar la sfarsitul timpului cu scopul de a reinstaura adev]rata dreptate. În timpul absenței sale, comunitatea este condus] de înțelepți preg]titi, numiți mujtahizi, care au interpretat pentru credincioși binele și r]ul din toate aspectele vieții personale și religioase. În aceast] tradiție, asemenea indivizi, numiți mullahi în vorbirea curent], joac] un rol important ca modele morale și, ca și mai apoi, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a distinge între bine și r]u. Acesta este aspectul care îi motiveaz]. S] analiz]m acum aspectele științifice. Începem cu concepțiile legate de cooperare sau altruism, cum o numesc evoluționiștii din ziua de azi care studiaz] comportamentul social (așa-numiții „socio-biologi”) (Wilson, 1975; Dawkins, 1976). Subliniez faptul c] nu este vorba despre bun]tatea dezinteresat] - adic] despre altruism în sens propriu sau despre altruismul de tip Maica Tereza, ci mai degrab] despre cooperare în scopuri biologice, care se traduce ast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în care reprezint] concepțiile globale asupra anumitor clase sociale dintr-o anumit] epoc] și în care servește interesele acestor clase. Într-o bine-cunoscut] scrisoare c]tre Franz Mehring, Friedrich Engels descrie ideologia că pe „un proces desf]surat de așa-numitul gânditor cu conștiinț], dar cu o conștiinț] fals]. Adev]ratele forțe conduc]toare care îl mișc] îi r]mân necunoscute; altfel nu ar fi un proces ideologic. Astfel, el își închipuie forțe conduc]toare false sau aparente” (MEW 39, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care beau mult sunt mai multe șanse de dispariție a dorinței sexuale, precum și de impotență și sterilitate. Înainte de a trece la alte componente ale alimentației, trebuie să mai spunem câteva cuvinte, pentru a face dreptate vinului și altor produse alcoolice. Numit poetic În China „esența din cupă”, alcoolul este de mii de ani una dintre cele mai mari surse de fascinație ale omenirii. Prin urmare, trebuie să aibă și el niște merite. De fapt, alcoolul nu se prezintă chiar atât de
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
paznici excelenți ai celulelor. În plus, PCO pot Întări venele și capilarele și inhibă distrugerea colagenului, prevenind, astfel, bolile cardiace și Încetinind procesul de Îmbătrânire. Extrem de important este faptul că strugurii sunt o bogată sursă de antioxidanți neobișnuit de puternici, numiți flavonoide, care contribuie la dilatarea vaselor mici de sânge. Aceasta ar putea explica parțial faptul că printre persoanele care consumă În mod regulat struguri și băutorii de vin se Înregistrează mai puține decese provocate de boli cardiace decât printre cei
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
în ansamblul semnelor și semnalelor cel mai frecvent utilizate, reprezentând „vocabularul activ”; 2. o parte complementară ce înmagazinează semne și semnale noi, mai rar folosite, cu anumite dificultăți funcționale (dar care intră treptat în „vocabularul activ”), parte ce reprezintă așa-numitul „vocabular pasiv” al persoanei. Repertoriul de semne al adulților este, evident, mult mai extins și mai consistent decât în cazul tinerilor și, mai ales, al copiilor și cu cele două zone amplu dimensionate și relativ stabile, „osmoza” dinspre „pasiv” spre
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în ansamblul semnelor și semnalelor cel mai frecvent utilizate, reprezentând „vocabularul activ”; 2. o parte complementară ce înmagazinează semne și semnale noi, mai rar folosite, cu anumite dificultăți funcționale (dar care intră treptat în „vocabularul activ”), parte ce reprezintă așa-numitul „vocabular pasiv” al persoanei. Repertoriul de semne al adulților este, evident, mult mai extins și mai consistent decât în cazul tinerilor și, mai ales, al copiilor și cu cele două zone amplu dimensionate și relativ stabile, „osmoza” dinspre „pasiv” spre
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
economică sau financiară a statelor partenere. Oare au fost capabile aceste instituții să creeze și o identitate europeană, asumată În mod colectiv de către locuitorii țărilor respective? La ce a servit Însă această organizație? După al doilea război mondial, după așa-numitul „război civil european de o sută de ani”, care a Însângerat Europa națiunilor cu o barbarie fără seamăn, construcția europeană a reprezentat, mai Întâi, un splendid mijloc de aplanare a conflictelor, de prevenire a războaielor și de creare a armoniei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al generațiilor pașoptistă, junimistă sau sămănătoristă În cultura și politica românească și nici de succesiunea clivajelor care i-au departajat pe academiști, simboliști ori expresioniști În viața artistică pariziană. Generațiile despre care vorbeam au fost alcătuite, de obicei, din așa-numiții „tineri furioși”, „tineri revoltați” sau „tineri oțeliți”, care au contestat Întotdeauna cel puțin o parte din valorile Înaintașilor, În numele solidarității lor de generație. Ajungem astfel la o trăsătură fundamentală a culturii moderne europene, legată de conceptul de generație. Cultura occidentală
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În cadrul relațiilor și al reprezentărilor interetnice. Problema cauzelor prejudecății și ale discriminării conduce la alte aspecte interesante. Un prim set de explicații, inspirat mai ales de psihanaliză, insistă asupra surselor individuale ale celor două fenomene, atribuind stilul atitudinal etnocentric așa-numitului tip de „personalitate autoritară”, teoretizat de Th. Adorno. Conduita etnocentrică s-ar datora conflictelor afective survenite În timpul copilăriei, care vor dezvolta mai apoi un stil cognitiv marcat de folosirea rigidă a categoriilor sau stereotipurilor. Acesta va Împiedica persoana „autoritară” să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
era săracă În resurse, grănicerii beneficiau totuși de o soldă pe timpul serviciului și aveau posibilități superioare de educație și de promovare socială prin intermediul regimentului. Clerul sătesc de aici, aflat În subordonarea unui vicar cu sediul la Năsăud (care administra așa-numitul „Vicariat al Rodnei”), era influențat și el, În mod pozitiv, de contactul cu autoritățile militare, care impunea un plus de rigoare și de responsabilizare socială. Chiar dacă nu avem multe cercetări cu privire la aceste aspecte, putem fi siguri de existența unor puternice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mâini cântând o melodie tristă și melancolică, cel energic al bărbaților, care Își trântesc bețele de pământ și sar peste ele În chiote sălbatice - fără Îndoială, o consemnare a dansului călușarilor. Alte tradiții remarcate și prezentate publicului maghiar sunt așa-numitul „obicei de marți seara” („Márce Záre”); „târgul de fete” de pe Muntele Găina; obiceiul de a pune un vas cu apă la marginea drumului pentru călătorii Însetați; obiceiurile legate de Înmormântare, cum este acela de a ridica troițe În locurile unde
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu anul 1846, problema irlandeză intră din nou În atenție, datorită foametei cumplite care bântuie În perioada 1846-1848, provocând un val de violențe și de mișcări țărănești. Pe plan politic, din 1846 se afirmă aripa radicală a mișcării irlandeze, așa-numiții Young Irelanders, iar aripa moderată, condusă de familia O’Connel, se vede tot mai mult depășită de evenimente. Totodată, În 1847 moare Daniel O’Connel, cel care Înființase mișcarea politică irlandeză și se identificase cu destinul ei, bucurându-se, timp
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cognitive și conative, care exercită influențe de direcționare, motivare sau evaluare asupra comportamentului" (Vlăsceanu, 1993). Atunci când ating un grad de stabilitate ridicat, atitudinile unei persoane se constituie ca Însușiri caracteriale, care se află În relație directă cu valorile, formând așa-numitul sisteme de valori și atitudini (R. Linton), cu funcția principală de vector orientativ al conduitei personale (de exemplu, atitudinea față de sine, atitudinea față de muncă, atitudinea față de instituțiile statului, etc). Varietatea de forme și conținuturi ale atitudinilor existente În realitatea psihologică
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
managerială (ca în Ungaria lui Kádár), nu se pot constitui ca tehnocrație, întrucât controlul și deciziile aparțin tot activiștilor de partid, planificarea rigidă de la Centru având ultimul cuvânt. Începând cu 1967, este permisă deschiderea de magazine particulare, restaurante, cofetării : așa- numiții „mandatari”. De asemenea, se pot construi locuințe private, iar regimul pașapoartelor se relaxează. Pe acest fond de notabilă liberalizare, condamnarea invadării Cehoslovaciei în august 1968 de către trupele Tratatului de la Varșovia, conduse de URSS, îl transformă pe Ceaușescu în erou național
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]