2,130 matches
-
animalelor. Plantele cultivate: cartoful, ovăzul și pe suprafețe mici, porumbul, grâul, orzul, legumele, pomii fructiferi. Despre localitatea Leșu se pomenește pentru prima dată, după cum afirma profesorul Anton Coșbuc, unul din fiii de seamă ai acestei așezări, în studiul său intitulat " Obârșia satului Leșu", la începutul sec. al XVII-lea. Este vorba despre catastifele de dare ale orașului Bistrița pe anul 1603, în care găsim consemnat și numele satului Leșu. Au existat în decursul timpului și alte puncte de vedere cu privire la vechimea
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de trai în creșterea vitelor, căci trăiau numai cu lăptării și carne, vânat de soi, ba și bouri (zimbri), pești în abundență (între alții păstrăvi și lipeni mai mulți)." Profesorul Anton Coșbuc, care s-a referit în lucrarea sa la obârșia satului Leșu a analizat din mai multe puncte de vedere variantele arătate mai sus, fiind de părere că "există câteva motive serioase" ce fac ca tradiția potrivit căreia Leșu a fost înființat de leși să nu aibă un substrat real
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
o biserică veche de lemn care a fost reconstruită pe actualul amaplasament și reabilitata prin tencuirea pereților în exterior și interior. Peisajele ce se desfășoară sub culmea prelunga a Mesesului fac din teritoriul satului Horoatu Crasnei un areal turistic atractiv. Obârșiile văilor Ponita și Ragu oferă peisaje de o rară frumusețe. Colinda FECIORILOR din Petenia Veniți cu toți să grăbim În orașul Viflaim Să vedem mare minune După cum Scriptură spune. Chiar acuma o Fecioara În Viflaim se coboară Un Prunc micuț
Horoatu Crasnei, Sălaj () [Corola-website/Science/301800_a_303129]
-
-1926 a fost învățător Ioan Maxim și din 1926 până în anul 1940, preotul și învățătorul Ioan Câmpean, nevoit să se refugieze în 1940 la Bazna, județul Sibiu. Cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, o construcție din piatră și cărămidă, își are obârșia în dorința mai veche a locuitorilor de a construi o biserică mai mare, care să fie folosită în locul bisericuței de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, care devenise neîncăpătoare. Astfel, în timpul păstoririi preotului Ioan Cîmpeanu, în anul 1931 au început
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
prof. Gheorghe Ghibănescu. Din comuna Dimitrie Cantemir mai face parte și satul Urlați, așezare atestată documentar în anul 1507 în uricul dat de Bogdan Vodă, sat ce se găsea la marginea Siliștenilor, un alt sat cu veche tradiție, locul de obârșie al familiei Cantemir, localitate ce a dispărut în timp. Biserica actuală a mănăstirii ctitorită de Domnitorul Dimitrie Cantemir a fost construită pe locul unei alte biserici datând din perioada lui Ștefan cel Mare. Ea a fost construită în poiana unei
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
iernat sau se îndreptau spre bălti, spre Brăila, sau pentru a trece în Dobrogea. Tot pe acest drum mergeau prin Nămoloasa spre Moldova. Crescătorii de bovine din Ardeal s-au stabilit la Bolboaca. Familiile Rizea, Cernatu și Stănilă își au obârșia în zonele pastorale din marginea Brașovului. În trecut hotarele erau însemnate prin stâlpi, cunoscuți și sub denumirea de Belciuge, iar locul de hotar era un "Belciug". În anul 1837, trec prin punctul de vama Nămoloasa 681 de oi din Belciugul
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
Câmpu Părului este un sat în comuna Obârșia din județul Olt, Oltenia, România. O mare parte din localnici spun că satul a apărut ca urmare a împroprietăririi militarilor ce s-au întors din Primul Război Mondial. Această teorie poate fi, însă, contestată, deoarece, în anul 1910, se începuse
Câmpu Părului, Olt () [Corola-website/Science/301958_a_303287]
-
în anul 1916, înainte ca Primul Război Mondial ajungă și în zona Câmpu Părului și înainte ca să fie terminată.Așadar, înainte ca România să intre în război, satul Câmpu Părului exista deja. Analele istoriei și documentele aflate la Primăria comunei Obârșia, arată faptul că satul Câmpu Părului s-a înființat în jurul anului 1885. Acesta s-a născut prin mutarea în zonă a celor care, în urma primirii pământului (prin Reforma Agrară de la 1864), s-au stabilit aici, pentru a fi cât mai
Câmpu Părului, Olt () [Corola-website/Science/301958_a_303287]
-
i s-a spus în 1733, "Csatán" ; în 1750, "Csatany" ; in 1850, "Csetán" ; în 1854, "Csetany, Cetan" Originea și semnificația numelui sunt incerte, identificările propuse până în prezent fiind contrazise de realitatea pe care o invocă, nici învelișul vegetal neputând susține obârșia în cuvântul slav ״"čatan"”=brad, sau în românescul „"cetină"”, nici împreunarea Someșului Mic cu Someșul Mare, presupusă a fi fost cândva nu departe de Cetan, în verbul vechii limbi bulgare „"cetati"”= a se uni, a se împreuna. Prezența umană, confirmată
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
are o legătură cu Fluviul Mackenzie, care astfel drenează cea mai mare parte a bazinului hidrografic Arctic. Cel mai sudic punct al provinciei Alberta este drenată spre Golful Mexic prin intermediul Râului Milk și a afluenților acestuia. Râul Milk își are obârșia în Munții Stâncoși din Montana, curge spre Alberta, apoi se întoarce în Statele Unite, unde se varsă în Fluviul Missouri. O mică parte din sud-vestul provinciei Saskatchewan este drenată de Râul Battle Creek care se varsă în Râul Milk. Canada a
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
montane vrâncene care au fost parte integrantă a așa numitelor „drumuri ale oilor” din evul mediu și o zonă de confluențe complexe. Mai la nord, în munții Bacăului, există o altă zonă mocănească bine demarcată, în care localnicii își au obârșia în sânul mocanilor ardeleni bârseni. Zona lor se cheamă uneori "mocănimea Cașinului". Despre ei a scris Alexandru Vlahuță în "„România pitorească”" Alte sate care își trag originile din mocani se pot întâlni în zona colinară la limita județelor Vaslui si
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
Vârful Roman-Vârful Ursu, de unde se desprinde drumul de picior spre Groapă Mălăii, Dârjala și spre cabană și stana Piatră Roșie. Al doilea drum, cel de pe cumpănă apelor dinspre apus, urmează traseul Dealul Capela-Fântâna din plai-Comanda-Izvorul cumpenelor-Marginea Găuriciu-Cășeria-Coasta lacurilor-Vârful Nedei-Târnovu-Curmătura Oltețului-cabana Obârșia Lotrului- Lacul Gâlcescu. • Muzee: NU • Manifestări, evenimente etnofolclorice, târguri: Evenimentul Dată și periodicitate Festivalul de folclor păstoresc “Învârtita Dorului” Anual, în ultimă duminică a lunii iunie Simpozion pe teme agroturistice Anual, în luna mai sau iunie Târg săptămânal în fiecare
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
mare parte strâmte și adânci prin care curg o mulțime de râuri, vâlcele și pâraie. Acest complex muntos se împarte în două grupuri: Munții Rodnei și Munții Bârgăului. Dintre piscurile cele mai înalte ale primului grup menționăm Țibleșul (1842 m), Obârșia Rebrei (2056 m), Craia (1660 m), Rabla (1902 m), Ineul (2280 m). Caracterele geologice se pot rezuma la următoarele: în regiunile muntoase roci cristaline, după care topografia locului ne indică sedimente terțiare (care abundă pe teritoriul comunei Rebra), mai vechi
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
mișcarea anabaptistă trăia în Germania veacului XV după un model anarhist. Unii trăiau în obști care nu aveau de-a face cu guvernământul din timpul respectiv. Mormonii, la început, trăiau ca anabaptiștii. Cel mai recent, comunitatea Fericirilor - mișcare romano-catolică de obârșie francofonă - trăiește tot după un principiu asemănător. Totuși, nici unul din aceste mișcări sau denominațiuni nu se revendică anarhistă. Mai multe persoane au cugetat și scris despre anarhismul creștin. Cei mai mulți au încercat să trăiască evanghelia în anarhism în viața concretă, și
Anarhism creștin () [Corola-website/Science/298767_a_300096]
-
care înseamnă fertil, conform referinței existente în Cartea lui Mică: „Și tu, Betleeme Efrata, măcar că ești prea mic între cetățile de căpetenie ale lui Iuda, totuși din tine Îmi va ieși Cel ce vă stăpâni peste Israel și a cărui obârșie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veșniciei.”(Mică 5:2) Biblia îl numește deasemenea “Betleemul lui Iuda”(1 Samuel 17) , și "cetatea lui David"(Luca 2:4). Este menționat pentru prima dată în Vechiul Testament că locul unde Rahela a
Betleem () [Corola-website/Science/298896_a_300225]
-
agricultură, pe timpul său s-a introdus cultura cartofului și s-au asanat mlaștinile Drömling și Oderbruch, s-au introdus reforme în educația militară și s-a trecut la alcătuirea unei structuri stabile de funcționari de stat, fiecare cetățean indiferent de obârșie fiind tratat la fel.Prusacii, având în vedere avantajele economice ale repopulării regatului, prezintă toleranță față de emigranții care erau de religie sau naționalitate diferită, toți cetățenii putându-se adresa direct cu scrisori regelui. Prusia a fost primul regat european unde
Frederic al II-lea al Prusiei () [Corola-website/Science/298937_a_300266]
-
Pădurea Neagră“) din Germania există 3 locuri diferite, marcate fiecare ca „Donauquelle“ („Izvorul Dunării“), din cauză că nu s-a căzut de acord până acum asupra unei locații unice. Din punct de vedere geografic și hidrologic, izvorul se află de fapt la obârșia râului Breg. Acesta este izvorul geografic și hidrologic al Dunării. Convențional, pe hărți apare însă numele „Dunăre“ abea după confluența râurilor Breg și Brigach, în Donaueschingen. Din punct de vedere tradițional, turistic și istoric, un bazin rotund din Donaueschingen, care
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
de 100 m lungime în râul învecinat Brigach. In preajma acestui bazin se adună cei mai mulți turiști veniți să caute izvorul Dunării. In regiunea de origine a Dunării există 2 statui dedicate izvorului său, nici una însă amplasată corect, lângă izvorul adevărat (obârșia râului Breg). Prima, realizată de artistul Franz Xaver Reich în 1875, este situată la confluența râurilor Breg și Brigach din Donaueschingen (de unde începe convențional Dunărea), a doua, realizată de sculptorul Adolf Heer în 1895, așezată pe marginea bazinului din Donauechingen
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
este alimentată din zăpezi și ploi, izvorând la mare înălțime de sub Vârful Omu. Curgând în lungul axului sinclinalului, ea este alimentată și din subteran, pentru că apele infiltrate pe flancuri se scurg spre albia Ialomiței conform înclinării stratelor. Numeroși afluenti cu obârșia pe/sub podul Bucegilor converg spre bazinetele amintite, contribuind la mărimea debitului râului colector. Menționam printre ei Doamnele, Horoaba, Tătaru, Mircea, Bolboci, Zănoaga pe dreapta; Sugari, Cocora, Blana, Oboarele, Scropoasa și Orza pe stânga. In general, afluenții sunt seci în
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
<br> Râul Topolog este un curs de apă mic din Dobrogea. El își are obârșia în Podișul Casimcei, în apropiede de localitatea Topolog din județul Tulcea. Râul traversează un culoar numit "Depresiunea Topologului", care desparte două unități fizico-geografice distincte și anume Podișul Casimcei propriu-zis (la Est) si Podișul Hârșovei (la Vest). Cursul râului, care este
Râul Topolog, Dunăre () [Corola-website/Science/298464_a_299793]
-
lucrării lui Wenzel, "„Analecta historica comitatum Maramarus concernentis”", a unui număr de documente copiate pentru el de Ioan Mihályi. Ca student, acesta trebuie că atrăsese atenția profesorului prin pasiunea pe care o manifesta cu privire la izvoarele istorice ale locurile sale de obârșie. Lucrarea reprezintă o colecție ordonată și adnotată de material documentar despre Țara Maramureșului istoric, care se încadrează în direcția general europeană a vremii, pe urmele școlii germane inițiate de J. L. Grimm. Lucrare a fost premiată în anul 1902 cu
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
mai mare râu care izvorăște și curge integral pe teritoriul Basarabiei. Izvoarele râului se află lângă satul Rediul Mare din raionul Dondușeni, lungimea sa fiind de 286 km. Pe Răut sunt situate orașele Bălți, Florești și Orhei. Râul își are obârșia la confluența a două păraie la 2 km spre est de satul Rediul Mare, la altitudinea de 180 m și debușează în râul Nistru de pe malul drept, la 342 km de la gura fluviului, lângă orașul Dubăsari, la altitudinea de 12
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
a așternut stratul de binder (lipsesc straturile de asfalt de uzură), dar nu s-au finalizat lucrările la rigolele de preluare a apelor de pe versanți și la instalarea elementelor de siguranță (parapete, elemente reflectorizante, marcaj rutier orizontal și vertical). Tronsonul Obârșia Lotrului-Barajul Oașa a fost refăcut parțial - pe o porțiune de cca. 4 km există doar terasament, alternând cu straturi de binder și, totodată, cu straturi de asfalt; drumul este brăzdat transversal de zeci de șanțuri de colectare a apelor pluviale
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]
-
Oașa-Dobra, porțiunile de binder alternează cu cele de asfalt de uzură, iar elementele de siguranță sunt prezente sporadic. Oficial, drumul este considerat șantier în lucru, și nu beneficiază de deszăpezire decât pe tronsoanele Novaci-Rânca, respectiv Dobra-Baraj Oașa. În timpul iernii, la Obârșia Lotrului se poate ajunge doar pe DN7A Brezoi-Voineasa-Vidra (singurul tronson care este deszăpezit de CNADNR). În prezent, situația finalizării drumului este incertă, lipsind atât fondurile necesare finalizării lucrărilor, cât și avizele de mediu obligatorii pentru o șosea ce tranzitează un
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]
-
finalizării lucrărilor, cât și avizele de mediu obligatorii pentru o șosea ce tranzitează un sit Natura 2000. Începând cu data de 15 august 2015 ora 7, Transalpina (DN67C) a fost deschisă oficial circulației rutiere și pe porțiunea dintre Rânca și Obârșia Lotrului, regimul juridic al drumului continuând să fie „Drum în lucru”, pe care se circulă, doar pe timp de zi, în regim de șantier. Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România anunță că de sâmbătă, 11 iunie 2016
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]