3,655 matches
-
la intervale de 6 luni și, în cazul în care Lp(a) este mai mare de 30 mg/dl, măsurarea suplimentară a izoformelor LMW-apo(a), în scopul cuantificării riscului cardiovascular. II.6. Obezitatea Obezitatea la pacienții dializați în populația generală, obezitatea (definită de un indice al masei corporale (IMC) ‡ 30 kg/m2) se asociază, printre altele, cu un risc crescut de hipertensiune arterială, dislipidemie și diabet zaharat de tip 2 [Abate et al., 1999]. Asociația cardiologilor americani (AHA) a desemnat, în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
de un indice al masei corporale (IMC) ‡ 30 kg/m2) se asociază, printre altele, cu un risc crescut de hipertensiune arterială, dislipidemie și diabet zaharat de tip 2 [Abate et al., 1999]. Asociația cardiologilor americani (AHA) a desemnat, în 1998, obezitatea drept factor major de risc pentru cardiopatia ischemică. Totuși, la pacienții dializați au fost raportate adesea corelații inverse între IMC și morbi-mortalitate. Acest paradox (epidemiologie inversă), a fost de asemenea observat și pentru alți factori de risc tradiționali, precum HTA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
a 116 pacienți, urmăriți timp de 12 ani, a fost corelată direct cu scăderea IMC [Kaizu et al., 1998]. Deși lotul studiat a fost de dimensiuni reduse, durata urmăririi a fost una dintre cele mai îndelungate. Este deci posibil ca obezitatea să însemne o supraviețuire superioară pe termen scurt, dar nu și pe termen lung. Pe de altă parte, trebuie să ținem seama și de diferențele rasiale dintre pacienții asiatici și cei europeni sau americani. în Franța, Combe et al. [2001
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
distribuție al ureei, fiind corelat cu suprafața corporală). Astfel, subiecții supraponderali tind să primească o doză inferioară de dializă față de subiecții mai slabi [Salahudeen et al., 1999]. Problema este și mai complicată prin faptul că validitatea IMC ca indicator al obezității nu a fost formal stabilită pentru populația dialitică. De exemplu, o creștere a IMC poate fi legată de o stare de hiperhidratare. Pe de altă parte, la subiecții cu adevărat obezi, volumul de distribuție al ureei ar putea fi scăzut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
1.675 de pacienți HD și 1.662 de pacienți cu DP, a condus la următoarea constatare: dacă la pacienții HD rata supraviețuirii la 5 ani a fost semnificativ superioară la obezi (40%) față de neobezi (32%), pentru pacienții cu DP obezitatea nu a reprezentat nici un avantaj [Abbott et al., 2004]. Această diferență nu a putut fi explicată, dar autorii au speculat că, probabil, pacienții obezi sunt mai adesea insuficient dializați în DP decât în HD. Obezitatea la pacienții cu transplant renal
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
32%), pentru pacienții cu DP obezitatea nu a reprezentat nici un avantaj [Abbott et al., 2004]. Această diferență nu a putut fi explicată, dar autorii au speculat că, probabil, pacienții obezi sunt mai adesea insuficient dializați în DP decât în HD. Obezitatea la pacienții cu transplant renal La pacienții cu transplant renal (TR), prevalența obezității se situează, după diferiți autori, între 10 și 19% [Pirsch et al., 1995; Pfeiffer et al., 1994], comparabilă cu cea din populația generală (20%, după OMS, 1997
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
al., 2004]. Această diferență nu a putut fi explicată, dar autorii au speculat că, probabil, pacienții obezi sunt mai adesea insuficient dializați în DP decât în HD. Obezitatea la pacienții cu transplant renal La pacienții cu transplant renal (TR), prevalența obezității se situează, după diferiți autori, între 10 și 19% [Pirsch et al., 1995; Pfeiffer et al., 1994], comparabilă cu cea din populația generală (20%, după OMS, 1997). Un studiu recent a arătat că 60% dintre pacienții primitori de TR au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
la femei, la vârstnici, la diabeticii de tip 2 și la negri. Pacienții inițial supraponderali sau obezi au riscul cel mai mare de a crește în greutate în primul an post-TR [Merion et al., 1991]. în TR, relația paradoxală dintre obezitate și supraviețuire, observată la pacienții HD, dispare și devine similară cu cea din populația generală. Obezitatea determină un risc crescut de complicații posttransplant, pe termen scurt și pe termen lung: infecții și dehiscențe ale plăgii operatorii, complicații urologice, gastrointestinale, pulmonare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
obezi au riscul cel mai mare de a crește în greutate în primul an post-TR [Merion et al., 1991]. în TR, relația paradoxală dintre obezitate și supraviețuire, observată la pacienții HD, dispare și devine similară cu cea din populația generală. Obezitatea determină un risc crescut de complicații posttransplant, pe termen scurt și pe termen lung: infecții și dehiscențe ale plăgii operatorii, complicații urologice, gastrointestinale, pulmonare, cardiace, tromboflebite, hipertensiune arterială, diabet de novo [Halme et al., 1995; Pirsch et al., 1995; Modlin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
grefonului, în special în perioada precoce post-TR [Gill et al., 1993; Pfeiffer et al., 1994; Halme et al., 1995; Holley et al., 1990; Modlin et al., 1997; Meier-Kriesche et al., 2002]. De aceea, experții europeni recomandă pacienților cu TR și obezitate măsuri de modificare a stilului de viață și de alimentație, pentru a scădea și a se menține la un IMC mai mic de 30 kg/m2. în populația generală, ca și la pacienții cu transplant renal, obezitatea se asociază cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
cu TR și obezitate măsuri de modificare a stilului de viață și de alimentație, pentru a scădea și a se menține la un IMC mai mic de 30 kg/m2. în populația generală, ca și la pacienții cu transplant renal, obezitatea se asociază cu un risc crescut de morbiditate și mortalitate cardiovasculare și globale. La indivizii obezi cu TR se recomandă măsuri igieno-dietetice de scădere ponderală, având ca obiectiv un IMC sub 30 kg/m2. Paradoxal, la pacienții hemodializați, dar nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
de morbiditate și mortalitate cardiovasculare și globale. La indivizii obezi cu TR se recomandă măsuri igieno-dietetice de scădere ponderală, având ca obiectiv un IMC sub 30 kg/m2. Paradoxal, la pacienții hemodializați, dar nu și la cei cu dializă peritoneală, obezitatea se asociază adesea cu o supraviețuire mai îndelungată. Acest paradox s-ar putea explica prin faptul că obezitatea semnifică absența malnutriției și o stare de sănătate generală mai bună, dar ar putea fi și expresia unor artefacte epidemiologice. Pe de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
ponderală, având ca obiectiv un IMC sub 30 kg/m2. Paradoxal, la pacienții hemodializați, dar nu și la cei cu dializă peritoneală, obezitatea se asociază adesea cu o supraviețuire mai îndelungată. Acest paradox s-ar putea explica prin faptul că obezitatea semnifică absența malnutriției și o stare de sănătate generală mai bună, dar ar putea fi și expresia unor artefacte epidemiologice. Pe de altă parte, la pacienții dializați nu există studii intervenționale care să fi urmărit influența scăderii/creșterii IMC sub
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
Ca atare, acest tip de HTA ar răspunde cel mai bine la blocanți ai canalelor de calciu. Factorii de risc pentru dezvoltarea unei HTA asociate EPO [Mann et al., 1995; Ribstein et al., 2000] sunt reprezentați de: antecedente de HTA; obezitate; corecția rapidă a anemiei; atingerea unor valori ridicate ale Hb (peste 12 g/dl) la unii pacienți. Interesant este faptul că pentru a se produce efectul prohipertensiv al EPO este nevoie de mediul uremic; EPO nu generează HTA la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
TR) contribuie la creșterea riscului cardiovascular, prin inducerea unor modificări ale tensiunii arteriale (TA), ale metabolismului glucidic sau lipidic sau ale homocisteinemiei (vezi tabelul I) [Covic et al., 2001, 2003]. Corticoterapia se însoțește de efecte adverse ca HTA, diabet, dislipidemie, obezitate [Kasiske et al., 1987; Hricik et al., 1992, 1994; Aakhus et al., 1996; Brown et al., 1997; Hjelmesaeth et al., 1997; Jindal et al., 1997]. Deși este unanim recunoscut riscul cardiovascular asociat corticoterapiei, beneficiul întreruperii acesteia asupra prevenirii complicațiilor cardiovasculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
în țările vestice. In regiunea Asia-Pacific, unde etiologia principală a fost VHB, incidența CHC a început să scadă. O creștere a incidenței CHC a fost observată în țările vestice, unde etiologia principală este reprezentată de VHC, la care se adaugă obezitatea cu dimensiunea epidemică și consecințele sale hepatice [17]. Tendințe evolutive temporale Incidența CHC manifestă o tendință de creștere și de apariție a bolii la vârste mai tinere în unele areale cu risc considerat redus. În unele arii cunoscute istoric ca
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
2015-2020. Și tendința de scădere ar putea continua, ca reflecție a unui control mai bun al infecțiilor cu VHB și VHC. În același timp, deoarece contribuția virusurilor hepatitice B și C diminuă, alți factori de risc, ca diabetul zaharat și obezitatea, ar putea să influențeze tendințele evolutive temporale ale CHC [27]. Supraviețuire Numărul de decese prin CHC este aproape egal cu incidența, confirmând un indice de letalitate ridicat (0,93/1) [1,2]. Supraviețuirea la 5 ani prin CHC a crescut
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
NASH a fost introdus de Ludwig în 1980 [79]. Sindromul metabolic a fost descris de Reaven în 1988 [80]. Sindromul metabolic a fost definit ca o aglomerare de factori de risc pentru boli cardio-vasculare la un singur individ, denumiți „tradiționali” (obezitatea, diabetul zaharat tip II, dislipidemia, HTA) și „non-tradiționali” (anomalii ale inflamației, coagulării, trombocitelor, fibrinolizei, lipoproteinelor, endoteliului). Steatoza hepatică este considerată ca fiind componenta „digestivă” a sindromului metabolic [80,81]. Ficatul gras non-alcoolic cuprinde un spectru de afecțiuni, de la steatoză (NAFLD
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
fibrinolizei, lipoproteinelor, endoteliului). Steatoza hepatică este considerată ca fiind componenta „digestivă” a sindromului metabolic [80,81]. Ficatul gras non-alcoolic cuprinde un spectru de afecțiuni, de la steatoză (NAFLD), la steatohepatită (NASH) și ciroză. Prevalența NAFLD este în creștere, în raport cu creșterea prevalenței obezității și a diabetului zaharat de tip II, în prezent apărând ca fiind cea mai frecventă cauză de afectare hepatică în lumea occidentală [54,77,78,82-86]. Leziunile histopatologice includ steatoza, inflamația, degenerescența balonizantă, fibroza, cu expresie variabilă în NAFLD, NASH
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
fier. Factorul genetic poate juca un rol important prin polimorfisme genetice care afectează APO C3 (apolipoprotein C3) și PNPLA 3 (patatin-like phospholipase domaincontaining protein 3 [58,69,87]. Confruntarea cu NAFLD este mare în statele vestice, în relație cu frecvența obezității, a diabetului zaharat de tip II și a hipertrigliceridemiei, cu alți factori predispozanți, ca alimentația hipercalorică, inactivitatea fizică. Prevalența mondială estimată a NAFLD a fost apreciată între 6,3% și 33%, cu o medie de 20% în populația generală. Prevalența
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
apreciată între 6,3% și 33%, cu o medie de 20% în populația generală. Prevalența NASH a variat de la 3% la 5% [84]. În Vest, 57-74% dintre indivizii obezi au prezentat NAFLD și 15-20% au prezentat NASH. La pacienții cu obezitate morbidă, NASH a fost constatată la 48-60% dintre B și la 20-31% dintre F, în SUA [84]. In SUA prevalența NAFLD în populația generală a fost estimată la 6-14%. La pacienții cu obezitate și diabet zaharat de tip II, prevalența
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
15-20% au prezentat NASH. La pacienții cu obezitate morbidă, NASH a fost constatată la 48-60% dintre B și la 20-31% dintre F, în SUA [84]. In SUA prevalența NAFLD în populația generală a fost estimată la 6-14%. La pacienții cu obezitate și diabet zaharat de tip II, prevalența NAFLD a variat între 25-75% [82]. În România a fost raportată o prevalență de 20% a NAFLD, estimată prin ecografie, la o populație de spital. Obezitatea centrală, hipertrigliceridemia și HTA au reprezentat factori
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
fost estimată la 6-14%. La pacienții cu obezitate și diabet zaharat de tip II, prevalența NAFLD a variat între 25-75% [82]. În România a fost raportată o prevalență de 20% a NAFLD, estimată prin ecografie, la o populație de spital. Obezitatea centrală, hipertrigliceridemia și HTA au reprezentat factori de risc independent asociați cu NAFLD [88]. Și statele estice se confruntă cu această patologie [69]. La populația urbană din India și alte state din Asia, prevalența NAFLD apare ca fiind cel puțin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
viață de tip ‚estic’ pare să ofere protecție [69]. În Asia, prevalența NAFLD la populația obeză a variat între 50-80% în Japonia, 70-80% în China, 10- 50% în Korea și 47% în Indonezia. Un studiu din Taiwan la pacienți cu obezitate morbidă a raportat o prevalență a NASH de 80% [69]. Ciroza criptogenetică a fost constatată la 29% din cazurile de CHC în SUA, unde apare ca fiind al doilea factor de risc după infecția cu VHC. Jumătate dintre acești pacienți
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
hepatice, dar mai redusă decât în context de infecție cu VHB și VHC (tabelul 4) [58,69,90]. În același timp, CHC se poate dezvolta și fără ciroză subiacentă la pacienții cu NASH, aspect raportat la 26% din cazuri [69]. Obezitatea și diabetul zaharat apar ca factori de risc pentru CHC [10]. Diabetul zaharat de tip II (DZ) apare ca fiind un determinant important al prezenței și severității NAFLD. În țările vestice, prevalența DZ la pacienții cu NAFLD a fost de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]