3,019 matches
-
lor prin repetare în fața profesorului; notarea elevilor cu rezultate bune și a celor care nu au reușit să se ridice la cotele proiectate din cauze dependente de disciplina, conștiinciozitatea, responsabilitatea lor. Variante ale lecției de formare de priceperi, deprinderi și obișnuințe diferite după obiectivele urmărite: - lecții de formare a priceperilor, deprinderilor și obișnuințelor în utilizarea instrumentarului, a aparaturii, a mijloacelor tehnice în diferite domenii ale agriculturii; - lecții de formare a priceperilor, deprinderilor și obișnuințelor de utilizare a metodelor, tehnicilor și procedeelor
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
celor care nu au reușit să se ridice la cotele proiectate din cauze dependente de disciplina, conștiinciozitatea, responsabilitatea lor. Variante ale lecției de formare de priceperi, deprinderi și obișnuințe diferite după obiectivele urmărite: - lecții de formare a priceperilor, deprinderilor și obișnuințelor în utilizarea instrumentarului, a aparaturii, a mijloacelor tehnice în diferite domenii ale agriculturii; - lecții de formare a priceperilor, deprinderilor și obișnuințelor de utilizare a metodelor, tehnicilor și procedeelor de cercetare/executare a diferitelor lucrări agricole. d. Lecția de recapitulare si
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
lecției de formare de priceperi, deprinderi și obișnuințe diferite după obiectivele urmărite: - lecții de formare a priceperilor, deprinderilor și obișnuințelor în utilizarea instrumentarului, a aparaturii, a mijloacelor tehnice în diferite domenii ale agriculturii; - lecții de formare a priceperilor, deprinderilor și obișnuințelor de utilizare a metodelor, tehnicilor și procedeelor de cercetare/executare a diferitelor lucrări agricole. d. Lecția de recapitulare si sistematizare constituie tipul des utilizat în practica învățământului agricol: - la începutul anului școlar (prima lecție trebuie să recapituleze și sistematizeze noțiunile
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
de învățământ și programelor analitice fie în cadrul orelor destinate laboratorului tehnologic la liceu sau instruirii tehnologice la școala profesională, fie în cadrul practicii comasate, respectiv, practica de producție. Scopul principal al acestei forme de pregătire este formarea de priceperi, deprinderi și obișnuințe de execuție practică a diferitelor lucrări agricole pentru cultivarea plantelor și pentru creșterea animalelor. Structura lecțiilor de pregătire practică cuprinde trei momente sau verigi strâns legate între ele, indiferent de specializare/meserie sau disciplina de învățământ agricol. Aceste verigi sunt
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
ale parametrilor calitativi de execuție a lucrării agricole. Preocupările profesorului de specialitate trebuie să vizeze și conținutul activităților elevilor care asista la demonstrație. b. Lecția operațională are ca scop introducerea elevilor în deprinderea unor tehnici agricole anumite, urmărind formarea de obișnuințe în executarea ergonomică a ansamblului de operațiuni caracteristice unei lucrări agricole. Mijloacele de instruire practică trebuie să fie mijloacele de producție care se află în exploatare și nu acele scose din uz sau unele de viitor îndepărtat. Locul de pregătire
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
stațiuni pilot, în exploatațiile agricole ale agenților economic. Lecțiile integrative pot fi organizate numai după ce elevii au parcurs etapele de formare a priceperilor prin lecții demonstrative și de formare a deprinderilor prin lecții operaționale. Aceste lecții au ca scop formarea obișnuințelor de execuție a lucrărilor agricole, în condiții reale a producție agricole. O lecție integrativă durează întreaga perioadă a unei zile sau succesiuni de zile de lucru efective în agricultură. Baza de apreciere o formează indicatorii cantitativi, calitativi și economici (de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
fluxului tehnologic, similar cu programul muncitorilor. Profesorul de specialitate asigură recepția lucrărilor executate de elevi, determinând dimensiunile indicilor calitativi, ai celor cantitativi și ai celor economici. O preocupare importantă a profesorului/maistrului instructor constă în asigurarea condițiilor pentru formarea acelorași obișnuințe la toți elevii clasei. Această cerință se asigură pe baza unui grafic, care obligă la rotirea elevilor pe locuri de aplicație diferite, după un număr de ore sau zile. Instructajul final se desfășoară după regulile generale descrise anterior. Specificul lecțiilor
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
formele de organizare a clasei, axate pe conținuturi de învățare precise. • exersarea proiectului didactic nu se reduce numai la memorizarea lui mecanică, ci exersarea trebuie să devină pentru profesor un «antrenament» metodic, care să ducă la formarea unor deprinderi și obișnuințe și la crearea «automatismelor didactice» care caracterizează personalitatea profesională a celor mai buni și renumiți profesori. 6. PROIECTE DIDACTICE AGRONOMICE Vom prezenta în paginile următoare câteva proiecte didactice spre exemplificarea celor discutate anterior. Ele pot fi înțelese și ca posibile
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
la realizarea posterelor ș.a.m.d.). 4. Ce pot face părinții pentru copiii lor? După cum am menționat, pentru ca cursul să aibă mai mare succes, părinții trebuie să facă efortul de a stabili în familie un mediu care ar încuraja practicarea obișnuințelor învățate în cadrul medierii. Părinții pot fi încurajați: Să-i întrebe cât mai des pe copiii lor despre cursul de mediere si învățăturile pe care le iau; Să-i încurajeze pe copii să folosească si în cadrul familiei capacitățile dobândite la școală
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3134]
-
bun (Editura Humanitas, 2005, 298 p., traducere de Radu Paraschivescu) este de fapt o radiografie a moravurilor clasei de mijloc și totodată portretul unei căsnicii în timp ce cuplul tocmai traversează o criză de erodare. Iubirea inițială, trecută de faza eficienței și obișnuinței, decade în război rece, cu meandre de toleranță și ură, de resemnare și dezgust. Concluzia parțială este uneori vezi cazul doctoriței londoneze Katie, naratoarea-protagonistă a romanului adulterul și somarea partenerului cu divorțul. După 20 de ani de căsnicie cu scriitorul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ceva», «în stare de a mânca o cantitate mare de alimente», «în stare de a suporta o companie plictisitoare». Oamenii spun că toate acestea au ceva în comun, dar, în realitate, asemănările dintre folosirea acestor expresii se suprapun parțial.“46 Obișnuințe de gândire adânc înrădăcinate, de care nu suntem de multe ori conștienți, ne fac să nu băgăm de seamă cât de larg și de variat este spectrul de situații și de caracteristici ale lucrurilor pentru care aplicăm cuvinte ca bine
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
reprezenta o necesitate a gândirii sau, în orice caz, expresia ei superioară slăbește de îndată ce ne sunt arătate alte posibilități, care reprezintă tot atâtea alternative. Oamenii sunt înclinați să acorde o poziție privilegiată unei anumite folosiri a cuvintelor. Se creează astfel obișnuința de a asocia acestor cuvinte anumite intuiții. Vom spune că un cuvânt stă pentru o anumită noțiune. Iar filozofii, cercetătorii și alți oameni cu preocupări „teoretice“ vor încerca să o precizeze, formulând definiții sau alte stipulări. În lecțiile și însemnările
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și limbajul. Suferim întotdeauna în această privință și câștigăm ceva important ori de câte ori reușim să facem un pas cât de mic în această direcție. Îndemnul lui Wittgenstein „Nu gândi, ci privește!“17 poate fi înțeles astfel: nu te lăsa dominat de obișnuințe ale gândirii, explorează alternative! Filozofia merge pe o cale greșită atunci când, inspirată de idealul științei, își propune să depășească aparențele, să dezvăluie ceva ascuns, să formuleze principii care unifică și explică ceea ce este particular și contingent. Pentru a înțelege cum
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în ultimele două decenii ale vieții sale. Suntem tot timpul tentați, în viața cotidiană și cu atât mai mult când filozofăm, să considerăm anumite demersuri, anumite mișcări ale gândirii nu numai drept firești, naturale, ci drept norme generale. Iar de obișnuințele care tind să orienteze autoritar modul nostru de a gândi nu devenim coștienți decât atunci când ajungem să le percepem drept mișcări între multe alte mișcări posibile ale gândirii. Printre obișnuințele de gândire ale omului modern un loc proeminent ocupă atât
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
numai drept firești, naturale, ci drept norme generale. Iar de obișnuințele care tind să orienteze autoritar modul nostru de a gândi nu devenim coștienți decât atunci când ajungem să le percepem drept mișcări între multe alte mișcări posibile ale gândirii. Printre obișnuințele de gândire ale omului modern un loc proeminent ocupă atât tendința de a pune în evidență ceea ce este general în raport cu ceea ce este particular și specific, cât și convingerea că orientarea analitică a gândirii și exactitatea noțiunilor reprezintă un câștig în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
precum, să spunem, Relativa teorie a elasticității limitate a poemului în poeme krkotașe din eu și câțiva prieteni, Editura Brumar, Timișoara, 2000), obținem un conglomerat textual și metatextual incitant și, de ce nu, agresiv (în sensul că violentează, cu bună știință, obișnuințele unei lecturi leneșe, convenționale și incolore). Am amintit, mai sus, amplitudinea intertextuală de excepție a textelor sale. Să mai notez, referindu-mă la același principiu al prozaismului, cotidianului și autobiograficului asimilat cu bună știință de specialistul în paralelismele și influențele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
viața și vajnic gardian lumii: "Trăiesc pe spinarea mea sar din mine/ am casă la aeroport/ beau aer mănânc aer sunt singur ocolit/ ca stâlpii cu emblema cap de mort// nevastă-mea viața își scutură de mine covoarele/ a devenit obișnuință, cu ochi pe jumătate/ închiși călătoresc prin mine clătinat/ compartiment cu păsări mari electrizate// doarme pământul cu genunchii la gură/ sub trista subțire cămașă de brumă/ beau aer mănânc aer sunt singur ocolit/ paznicul lumii la recolta postumă". Autosuficiența, captivitatea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poemul închistat, înregimentat între atâtea "lejere/ poetici/ de o zi" Lăsarea la vatră. Agresivitatea este, aici și în alte secvențe poetice, sinonimă cu provocarea. Căci o poezie bună, crede Cassian Maria Spiridon, trebuie să fie ofensivă, nu defensivă, să distrugă obișnuințe, nu să le menajeze: "ce rost are o poezie care/ nu înspăimântă pe nimeni/ ce rost își au cuvintele adunate/ în rânduri solemne/ când de nicăieri nu va răsuna/ focul de armă/ ce fior metafizic ar putea să se nască
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
posibilă supraviețuirea și asigurarea eficienței sistemelor. Potrivit lui Kornai, un sistem economic nu se bazează pe primatul raționalității, un rol important avînd și instituțiile, ca ansamblu de reguli, norme și valori, formale și informale, care guvernează relațiile intrasistemice, stabilind tipare comportamentale. "Obișnuința, rutina, tradiția, incapacitatea care impune continuarea comportamentului anterior, toate acestea permit supraviețuirea trainică a regulilor experienței comune și le favorizează în exercitarea unei mari influențe asupra deciziilor efective" (op. cit., p. 128). Kornai introduce și noțiunea de tensiune sistemică. Ea poate
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
gena din genetică, în sensul că din generație în generație se transmit astfel de forme stabile ale sistemului, care valorifică, desigur în circumstanțe noi, și transformă întreaga moștenire de tehnologii, metode, cunoștințe, modalități de organizare, de management, valorile, resursele și obișnuințele generațiilor precedente. Apoi rolul inovației este foarte important, ca și cel al mutației din procesele biologice. Invențiile, inovațiile, inițiativele și informațiile noi au menirea să spargă vechile tipare și să producă salturi de calitate. Evident că majoritatea inovațiilor reprezintă de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
recomandă neuropsihologia ca știință a viitorului). Finalitatea este mereu conștiința paci entului și nu mecanica (altfel deviantă) a bolii sale. Excursul autorului devine, de aceea, unul preponderent cultural (în măsura în care acceptăm cultura ca un fenomen polivalent, unde mentalitățile, spiritualitatea, comportamentele și obișnuințele individuale ori colective fuzionează pînă la simbioză) și, doar în plan secundar, științific. Aici intervine cumva și singura mea nedumerire vizavi de două cărți (o includ și pe cea a lui Damasio în același paradox) pe care le-am citit
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
liberei voințe umane, ea ar fi putut foarte bine să nu se producă." Subliniind caracterul contingent al evenimentelor, de-mersul ucronic ne face mai liberi, deci mai responsabili: Nu ne facem nici cea mai mică iluzie. Nu ignorăm nici forța obișnuințelor intelectuale, nici dificultatea oamenilor de a îmbrățișa ideea responsabilității pe care le-ar aduce-o încrederea în eficacitatea liberei voințe umane". Chiar dacă un eșec tehnic, tentativa lui Renouvier reprezintă un curajos act moral, demn de toată considerația. Opunem dorinței de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
pp. 310-336. 57. De ce aveți impresia că un prezentator de televiziune este scârbos? Tendința primei impresii „Nu îl suport deloc pe ăsta, e scârbos”. E adevărat, ceva la el vă oripilează, dar nu știți exact ce. E debitul de vorbire, obișnuința de a-și întrerupe în permanență invitații, natura subiectelor pe care le abordează, orientarea politică? Nu vă mai puteți uita la emisiunile lui. De fapt, de când l-ați văzut prima dată v-a fost antipatic și asta s-a agravat
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
multifuncțională pentru a mai putea, astăzi, încerca să definim prin intermediul ei o personalitate, un spațiu, o apartenență oarecare. A vorbi despre construcție identi tară înseamnă a renunța la viziunile esențialiste și culturaliste dominante pînă prin anii 1960 și pe care obișnuința e gata mereu să le reactiveze care consideră identitatea ca pe ceva înnăscut, ca pe un atribut imuabil al indivizilor și colectivităților. Or, dimpotrivă, avem de a face cu un proces, cu o construcție dinamică, în perma nență remaniată în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
e luciditatea lui, conștiința acestei prăbușiri, urmărirea procesului degradării personale cu un soi de dedublare masochistă. Fiecare pas spre irevocabil doare mai tare ca precedentul, dar se pare că propria scufundare exercită asupra lui o fascinație paralizantă. E drept că obișnuința creează, cu timpul, o legătură morbidă între victimă și călău, cel dintîi ajungînd aproape să-și iubească lan țurile, sau în orice caz, să se simtă singur fără ele. Dar Ivan e tînăr, inteligent, liber să se retragă din angrenaj
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]