11,472 matches
-
2016, paragrafele 20-24, următoarele cazuri de instituire obligatorie a sechestrului asigurător: la art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, care prevede obligativitatea luării măsurilor asigurătorii în situația săvârșirii unei infracțiuni prevăzute de această lege (în prezenta cauză, s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător în vederea reparării pagubei produse din infracțiunile de evaziune fiscală și delapidare, dar și în vederea confiscării, existând indicii
DECIZIA nr. 654 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283390]
-
caracterul obligatoriu al măsurilor asigurătorii având rolul de a împiedica sustragerea, ascunderea sau înstrăinarea bunurilor ce constituie obiectul lor. Așa fiind, Curtea a constatat că, prin prisma particularităților infracțiunilor reglementate prin Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, obligativitatea instituirii măsurilor asigurătorii apare ca fiind justificată. Cu privire la pretinsa încălcare, prin dispozițiile art. 11 din Legea nr. 241/2005 , a accesului liber la justiție, Curtea a constatat că dreptul fundamental prevăzut la art. 21 din Constituție semnifică posibilitatea de
DECIZIA nr. 654 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283390]
-
normele constituționale a unor măsuri legislative prin care se reglementa modalitatea de exercitare a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate. În mod constant, Curtea a statuat că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor, pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege
DECIZIA nr. 672 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283145]
-
toate structurile judecătorești - judecătorii, tribunale, curți de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție - și nici la toate căile de atac prevăzute de lege - apel, recurs, contestație în anulare, revizuire. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituie obligativitatea legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, „căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii“. Acest mod de reglementare a accesului la justiție este în acord
DECIZIA nr. 672 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283145]
-
ca obiect soluționarea unei plângeri formulate de autorul excepției împotriva unei hotărâri a comisiei de disciplină. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 48 din Legea nr. 254/2013 sunt neconstituționale în măsura în care nu prevăd obligativitatea asigurării spațiilor de cazare individuală în penitenciare. Se susține că lipsa unor astfel de spații de cazare determină comiterea de către persoanele condamnate cazate în penitenciare a numeroase infracțiuni asupra colegilor de cameră, de exemplu, infracțiuni de omor, de viol
DECIZIA nr. 713 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283227]
-
și Suedia sunt câteva dintre statele membre ale Uniunii Europene care au introdus educația financiară ca disciplină obligatorie, de sine stătătoare sau prin intermediul altor discipline. La nivel european, sunt aproximativ 20 de state care au efectuat aceste demersuri privind obligativitatea acestei discipline, ca temă principală sau ca subtemă. De asemenea, toți elevii din învățământul preuniversitar din România pot beneficia de cursuri opționale de educație financiară, printr-o serie de programe și proiecte derulate în ultimii ani. Cu toate acestea, este
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 11 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282040]
-
poate realiza în lipsa stabilirii rolului acestor instituții publice în cadrul administrației publice ori a definirii corecte a funcțiilor pe care le vor ocupa conducătorii acestora, ținând cont de imperativul indicării corecte a cadrului legal aplicabil reorganizării și în considerarea obligativității respectării termenului impus prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, în vederea eficientizării activității Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, în scopul de a facilita accesul IMM-urilor la instrumentele
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 53 din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283237]
-
mai severă este, de asemenea, imposibilă, întrucât măsura asistării zilnice este cea mai severă dintre măsurile educative neprivative de libertate, luând în calcul conținutul acesteia prin comparație cu cel al celorlalte măsuri educative neprivative de libertate. Plecând de la această obligativitate a soluției de înlocuire a măsurii educative a asistării zilnice, dispusă pe o perioadă de 6 luni, cu o măsură educativă privativă de libertate, discriminarea pe care o instituie textul de lege analizat are în vedere aplicarea unui tratament sancționator
DECIZIA nr. 755 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283242]
-
garantate de lege. Titlul științific de doctor este un act administrativ individual care, odată intrat în circuitul civil, produce efecte juridice în materia drepturilor personale, patrimoniale și nepatrimoniale. ... 9. Prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție consacră ca principiu general obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. Aceasta este o obligație generală care revine tuturor, inclusiv autorităților publice. Actele administrative care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice nu mai pot fi revocate de autoritățile emitente
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
procedură penală, teza referitoare la recuzare, având următorul conținut: „Încheierea prin care se soluționează (...) recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac. “ ... 14. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia invocă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) care consacră obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părților la un proces echitabil, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 126 privind instanțele judecătorești și ale
DECIZIA nr. 662 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283080]
-
numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție. Curtea a statuat, cu valoare de principiu, în jurisprudența sa, că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci statuează principial în art. 129 că, „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, iar art. 126 alin. (2) prevede că „prin lege“ se stabilesc competența
DECIZIA nr. 662 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283080]
-
3) lit. a) din Codul de procedură penală în forma în vigoare de la data sesizării instanței de contencios constituțional. ... 12. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) care consacră obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil, ale art.
DECIZIA nr. 661 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283079]
-
Cercetare marină, activități educative/Cercetare Extracție de resurse genetice/bioprospectare Contribuția măsurii la atingerea obiectivelor Măsura poate avea o contribuție scăzută la atingerea țintelor/obiectivelor legate de biodiversitate. Titlul măsurii Interzicerea pescuitului comercial, recreativ/sportiv și familial al delfinilor, tot timpul anului și menținerea obligativității raportării capturilor accidentale de delfini, inclusiv din zona economică exclusivă Nr./codul măsurii RO-ME-004 Categoria de măsuri UE 1a Referință – legislația românească Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
ANEXĂ din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280622]
-
act administrativ emis de către organul administrației publice centrale, în cauză fiind aplicabile prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu prevederile art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Art.7 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004 impune obligativitatea procedurii prealabile și în cazul actului administrativ cu caracter normativ, ca o condiție de admisibilitate a cererii. Prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamanții susțin că au îndeplinit procedura prealabilă, dar, în realitate, numai reclamantul Ștefănescu Aurelian a formulat
SENTINȚA nr. 133/F-CONT din 23 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282954]
-
acordate prin hotărâri judecătorești și care presupune și virarea CAS și CASS de către angajator. Ordinul nr. 4.004/14.05.2019 emis de MEC făcând parte din categoria actelor administrative cu caracter normativ este supus exigenței respectării principiului ierarhiei actelor normative, care presupune obligativitatea conformității actelor administrative cu caracter normativ cu actele normative cu forță juridică superioară, în executarea cărora se emit/adoptă. Prin urmare, legalitatea ordinului atacat se impune a fi verificată prin raportare la actele normative cu forță juridică superioară, în temeiul și
SENTINȚA nr. 133/F-CONT din 23 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282954]
-
ofițeri de poliție - prin participare la concurs (dacă există posturi de ofițer vacante) sau prin transformarea postului ocupat de agent ca urmare a promovării concursului. ... 11. Faptul că textul de lege criticat prevede ca o condiție de participare la concurs obligativitatea obținerii cel puțin a calificativului „bine“ la ultimele două evaluări anuale de serviciu constituie un privilegiu acordat numai acelor agenți care au o vechime minimă de 2 ani în funcția de agent de poliție. De asemenea, candidaților care nu au
DECIZIA nr. 718 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283083]
-
HOTĂRÂRE nr. 703 din 21 iunie 2024 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.108/2001 privind exceptarea unilaterală a cetățenilor canadieni, islandezi, norvegieni, elvețieni și japonezi de la obligativitatea obținerii vizei de intrare în România începând cu data de 1 ianuarie 2002 EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 621 din 1 iulie 2024 În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 19 alin. (3
HOTĂRÂRE nr. 703 din 21 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284731]
-
urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Hotărârea Guvernului nr. 1.108/2001 privind exceptarea unilaterală a cetățenilor canadieni, islandezi, norvegieni, elvețieni și japonezi de la obligativitatea obținerii vizei de intrare în România începând cu data de 1 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 13 noiembrie 2001, se modifică după cum urmează: 1. Titlul va avea următorul cuprins: HOTĂRÂRE privind
HOTĂRÂRE nr. 703 din 21 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284731]
-
cu data de 1 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 13 noiembrie 2001, se modifică după cum urmează: 1. Titlul va avea următorul cuprins: HOTĂRÂRE privind exceptarea cetățenilor canadieni și japonezi de la obligativitatea deținerii vizelor de lungă ședere pe teritoriul României ... 2. Articolul 1 se abrogă. ... 3. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2 Cetățenii canadieni și japonezi sunt exceptați de la obligativitatea deținerii vizelor de lungă ședere pe
HOTĂRÂRE nr. 703 din 21 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284731]
-
cetățenilor canadieni și japonezi de la obligativitatea deținerii vizelor de lungă ședere pe teritoriul României ... 2. Articolul 1 se abrogă. ... 3. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2 Cetățenii canadieni și japonezi sunt exceptați de la obligativitatea deținerii vizelor de lungă ședere pe teritoriul României. ... PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Marian-Cătălin Predoiu p. Ministrul afacerilor externe, Luca-Alexandru Niculescu, secretar de stat București, 21 iunie 2024. Nr. 703. -----
HOTĂRÂRE nr. 703 din 21 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284731]
-
menite să conducă la o informare mai eficientă a beneficiarilor actului administrativ. ținând cont de faptul că Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, cu modificările și completările ulterioare, instituie obligativitatea ordonatorilor principali de credite ca, până la data de 30 iunie, respectiv 1 iulie 2024, să pună în aplicare prevederile acesteia, situația extraordinară care necesită intervenția legislativă și a cărei reglementare nu poate fi amânată este determinată în principal de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 85 din 28 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284683]
-
suferite în acel accident. Asigurarea RCA are un scop bine definit, și anume acela ca toate persoanele păgubite în urma unui accident provocat de vehiculul pentru care s-a încheiat polița să primească în mod obligatoriu despăgubiri pentru daunele suferite. Obligativitatea încheierii RCA rezultă din necesitatea garantării încasării despăgubirilor cuvenite persoanelor prejudiciate, în timp util, indiferent de situația materială a celui care a produs paguba. Acest sistem de asigurare este obligatoriu în toate țările de pe continentul european și este valabil
DECIZIA nr. 102 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284591]
-
mod constant, că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prevăzut de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe procedurale. De asemenea, Curtea a subliniat că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege
DECIZIA nr. 2 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284767]
-
toate structurile judecătorești - judecătorii, tribunale, curți de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție - și nici la toate căile de atac prevăzute de lege - apel, recurs, contestație în anulare, revizuire. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituie obligativitatea legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii (a se vedea, de exemplu, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1
DECIZIA nr. 2 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284767]
-
a Drepturilor Omului a statuat, de altfel, în jurisprudența sa, cu titlu general, că statele nu sunt obligate să stabilească un anumit număr al căilor de atac, cu excepția celui de-al doilea grad de jurisdicție în materie penală, neexistând obligativitatea extinderii acestui din urmă principiu și în materie civilă. ... 24. În acest context jurisprudențial, Curtea constată că nu pot fi reținute criticile de constituționalitate formulate în cauza de față, menținându-și valabilitatea cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile citate
DECIZIA nr. 2 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284767]