6,770 matches
-
unei vieți cu-absconsele-i concluzii Dar sufletele noastre chemate să re-nvie Nu știu să se adape din jgheabul cu iluzii. Alăturea prin viață și totuși despărțiți... Înconjurați de oameni și tot ai nimănui... Cu zece prieteni doctori și tot mai obosiți... Progres pe unde lungi, dar tot n-ai cui să spui. În „paradisul” nostru, e vorba fără vlagă Și bâlba unui gând scăpat pe negândite, E ochiul care vede fără a ști să vadă, E visul ce se naște din
POEME PENTRU ZILE SIMPLE (1) de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346711_a_348040]
-
țară. Dar cum am promis că acest segment al „ilustrului meu jurnal” trebuie scris într-o notă veselă și pozitivă, mă văd nevoită să închei aici mica paranteză. În fine, după o zi însorită și relaxantă am ajuns acasă foarte obosite fizic dar relaxate psihic și am dormit ca un prunc toată noaptea. În somn am rememorat toate peisajele frumoase văzute din timpul zilei. Așa am petrecut eu prima zi din luna octombrie a anului 2011. A doua zi de octombrie
JURNAL LONDONEZ (9) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346702_a_348031]
-
nebună”: „Culcat, / stau cu ochii închiși/ și visez la poiana mea cu flori./ E atâta liniște și armonie!/ Și totuși căprioara nebună/ nu vrea să-mi dea pace/ încercând din nou/ să mă mângâie cu copita/ pe albul ochilor mei obosiți/ de atâta privit spre spațiu virtual.” În contemporaneitatea care-mi aparține, am văzut poeți acaparând duiosul stil clasic și poeți marșând curajos pe varianta modernă. Cred că George Roca a ales să marșeze spre sine și să se acapareze pe
GEORGE ROCA – POEME CIFRATE MULTILINGVE de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346712_a_348041]
-
pe parcurs, distanțându-ne unul de celălalt fără să ne dăm seama și, când ne-am trezit, a fost prea târziu... Dispăruse, în ultimul timp, orice fărâmă de romantism. Deveniserăm placizi și... casnici. Serviciul ei era cauza! Se-n-torcea acasă mereu obosită, arborând față de mine o atitudine aproape ostilă, refractară la orice subiect de conversație în care încercam să o atrag. Și totuși, am iubit-o cu toată ființa mea! Am adorat-o în cea mai pură stare de idolatrie! Ploua în
O NOAPTE PERFECTĂ de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346688_a_348017]
-
februarie 2012 Toate Articolele Autorului Harpa Am găsit la marginea drumului o harpă. O aruncase un călător dintr-o mașină. Am dus-o în a mea casă să cânt cântecul timpului pierdut. Si am tot cântat, mereu am cântat, până când...,obosită, am ciupit mai tare corzile. S-a dezacordat. Sunetele nu se mai îmbrățișau, să poată dansa sufletul. Ce să mai fac? Am sfărâmat-o în mii de cioburi și am lăsat-o să zboare pe drumul vântului. Referință Bibliografică: Harpa
HARPA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346729_a_348058]
-
Acasa > Poeme > Antologie > MEDITAȚII ... Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 682 din 12 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Meditații ... Cad clipele de-a valma peste trupu-mi obosit, aș vrea s-ating cu palma timpul, dar nu mi-a fost ursit... M-ascund printre cuvinte mi-e frică să vorbesc, doar aduceri aminte ușor gânduri răvășesc și speranța care minte mereu c-am să iubesc... O zi... și
MEDITAŢII ... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350997_a_352326]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > ODIHNA Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 360 din 26 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului ODIHNA . . . acrostih Lucrând în mină zi și noapte Ești uneori, desigur, obosit. Odihna pentru orele lucrate, Normal, un premiu fericit. Te bucuri sincer în tăcere, E și firesc dac-ai muncit. Munca, fiind, suprema plăcere, Imprimându-ți un sec inedit. Hărnicia adusă aici cu greutate Arzând în veacul noilor idei Inspirând încă
ODIHNA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351047_a_352376]
-
n-ajunge pân-la tine Fiindcă-s atâtea ierni care-l străbat Fulgii de nea cu raze diamantine Își caută alt loc de înoptat. Și vraja iernii e demult pălită Azi, fulgii albi sunt reci și doar...atât Taina iubirii doarme obosită Doar mie mi-este frică și urât. Eu și lăuta mea dezacordată Mai stărui lerui ler să îți șoptesc În gama care pare demodată Și-n noaptea-n care stelele pălesc. Îți stau în prag deși-s tot mai departe
COLINDUL MEU N-AJUNGE.... de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351082_a_352411]
-
Criza dospește, Viața lu’ pește! Mai aprind o țigară. Arunc o privire afară: Asta-i bună! A-nceput să cearnă Ploaie măruntă de iarnă! De-abia au înflorit cireșii, Își scutură floarea caișii. Văd trei boschetari cum se-ndoaie, Scurmând obosiți, prin gunoaie, După o coajă uscată de pâine. Lângă ei așteaptă și-un câine. Mai aprind o țigară... O arunc pe fereastră afară. O vede și fuge spre ea boschetarul, Trage adânc, îndulcindu-și calvarul. Se uită spre mine sau
E PREA DEPARTE PĂMÂNTUL DE CER! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351156_a_352485]
-
-o cutie mirosind a smirnă, te-am așezat cu grijă, ca pe moaște, să-ți reclădesc făptura, din oglindă : zâmbetul tău, rotund și plin ca miezul unei toamne aurii, privirea, adâncită într-o zare știută doar de tine, mâinile, aripi obosite, abandonând... o lacrimă curgând, ca stelele-n fântâni și aerul, cântând sub pasul tău În mijlocul câmpului înflorește un mac... un zâmbet, o privire, o lacrimă. O viață.... a ta, a mea, a lui, a tuturor... Referință Bibliografică: Roiuri de stele
ROIURI DE STELE ÎN FÂNTÂNI de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351203_a_352532]
-
literele și mintea mea amorțește. O las să asculte glasul toacei. Mănăstirea dintr-un lemn se trezește și pornește chemarea prin via tresărire a clopotului firii. Întrebări și răspunsuri, de-a valma se rostogolesc printre brazii uitați de privirile mirenilor obosiți, plictisiți de a mai fi pioni, într-un joc de șah contrafăcut. Aleg rând pe rând filele vieții noi, după întunericul în care și-au scăldat sufletele flămânde întru credință. Părintele e mut. Ridică ochii spre plaja de suflete oarbe
MĂRŢIŞOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345551_a_346880]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DE MĂRȚIȘOR Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 791 din 01 martie 2013 Toate Articolele Autorului Iubito, azi, de Mărțișor, Fiind plecată-n lume-n zbor Precum un obosit cocor Din toamnă-n iarnă călător, Precum un mânz rătăcitor Într-o taiga cu alb decor, Mereu cu spaima lupilor Și în galop ucigător, Precum un leu începător De victime căutător Amenințat și temător De-un leu bătrân necruțător, Precum
DE MĂRŢIŞOR de ROMEO TARHON în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345552_a_346881]
-
mină tankar beror på att jag letar efter mig själv även i dig. ȘI DACĂ... Și dacă... mâna mea e prelungirea mângâierilor tale... și dacă... vorba mea e prelungirea gândului tău, e pentru că memoria mea se dizolvă pe rețină ta obosită, în care hoinăresc printre labirinturile tale căutându-le drumul. Și dacă... răsuflarea ta e aerul pe care-l sorb, si daca... cuvintele tale sunt ca un râu nesfârșit care-mi inundă gândurile, e pentru că mă caut, încă, prin tine. Traducere
CINCI POEME BILINGVE: SUEDEZO-ROMÂNE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345559_a_346888]
-
Acasă > Impact > Istorisire > IRIDOLOGIA Autor: Dalelina John Publicat în: Ediția nr. 792 din 02 martie 2013 Toate Articolele Autorului Ochii exprimă orice sentiment, orice trăire a omului, ei ne spun dacă suntem triști, fericiți, dacă suntem dezamăgiți sau obosiți. În plus, ochii ne pot spune și care este starea noastră de sănătate, iar metodă această de diagnostic poartă numele de iridologie. IRIDOLOGÍE s. f. metodă de diagnosticare prin cercetarea irisului și a pupilei. (< fr. iridologie). Aceasta este o metodă
IRIDOLOGIA de DALELINA JOHN în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345563_a_346892]
-
dans l ombre car .... Je sens : qu'ICI tu es auprès des fleurs de marronniers. MĂ ROG DE TINE (Je prie en țoi) Te caut Printre stele Prin visele mele Printre castanii în floare Printre visele-mi visătoare Sufletu-ti obosit mângâind Ochii gânditori gândind Și față sufletului tău mângâind Cea dispusa-nspre soare. Mă rog de tine, din suflet Mă rog, dă-mi voie-ncetisor Să-ți ating ca-n zbor, Cu palmele mele-nmiresmate, Acea parte-a inimii tale ce bate
MA ROG DE TINE (JE PRIE EN TOI) de EMY LYS în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345633_a_346962]
-
mine din grădină. MI-A PLECAT DORUL DIN ȚARĂ Frunză galbenă și-amară Mi-a plecat dorul din țară, Mi-a plecat și nu mai vine Rătăcit prin zări străine. Sus în vârful nucului Cântă cucuveaua lui Și cum cântă obosită Peste iarba necosită Cade rouă și suspină, Inima de cer mi-e plină, Sufletul mâhnit și el N-are liniște defel. Lasă dorule, mai lasă, Te-i întoarce tu acasă, Și-acolo pe unde ești Crezi că n-o să-mbătrânești
POEME DE VARĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345648_a_346977]
-
unora și nu mult va mai dura, ca să nu mai fie sub talpa parvenitului. Cresc flori la preț de sminteală, pe banii mulțimii, primăvara, sădite din foame și piept sărac de mamă, cu borduri suprapuse. Cresc în ochi de bătrân obosit, de viață și-n mâna ce cată sprijin în masa ce dă să cadă. Ghiuveta luxoasă, vis din magazine, este hârdăul din fundul curții. Ochi limpezi de copil, cu mânuțe reci, cată-n dimineți în apa ruginită, cată drumul lumii
INFECTIA VIRALA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345673_a_347002]
-
puteai să juri că nu locuiește nimeni acolo. Bătu în ușă după obicei, apoi trase oblonul și puse întrebarea cu ardoare: „Cum pot să vând mai mult pentru a-mi permite să plec în marea Cetate?" Ochii dinăuntru erau triști, obosiți, lipsiți de lumină. „Privirea unui om singuratic, izolat de lume", gândi el. Și atunci își aminti de propria singurătate, de faptul că nu avea prieteni și își evita mereu rudele. Pentru că îi era frică să nu îi ceară bani sau
OCHII – POVESTEA OLARULUI LENEŞ ŞI A ÎNŢELEPTULUI MUT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345681_a_347010]
-
sa naturală cu Occidentul, fără decalaj”; 34. „temeiul poeziei sale rezidă în timp și în muzică”; 35. „și totuși Bacovia rămâne captiv în universul său de plumb; 36. „Bacovia este pictorul lucid și teribil al răului modern, al civilizației vădit obosite și pe care o refuză” etc. Încheiem cu însemnarea din „Jurnalul” lui Soren Kierkegaard, datată 9 iunie 1847 și pe care autoarea o așază chiar la începutul studiului, convinsă fiind că „acestor cuvinte le-a răspuns ca un ecou din
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
acestui simpozion. Aceste manifestări organizate în februarie, luna în care a venit pe lume marele poet al idealului unirii cu țara, cel ce suprapunea în imaginarul său poetic cele două entități majore: Mama și Țara, sunt menite să retrezească interesul - obosit - pentru marile noastre valori culturale. Rodica Elena LUPU Preluat Botosani News 23 februarie 2013 Referință Bibliografică: Rodica Elena LUPU - SIMPOZION „GRIGORE VIERU” LA BOTOȘANI / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 787, Anul III, 25 februarie 2013. Drepturi
SIMPOZION „GRIGORE VIERU” LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352056_a_353385]
-
fără ieșire, cameleonică, insesizabilă direct, , înșelătoare și posesivă. Până când să mai îndure? Până cînd? Țipa. Ființa din ea țipa. Țipa în explozie. Aproape că se târâ până la oglindă - ce palidă era! Părul de culoarea focului, răvășit, cearcănele de sub ochi, fața obosită, corpul care-i tremura... Exasperarea, demoralizarea, nebunia momentului, învinseseră calmul fragil. Câtă vreme va mai dura tensiunea nervoasă? Cât va mai rezista ființa din ea, iar nervii nu vor exploda? „Oprește-te!” își striga fără glas, dar gândul îi zburase
PE MUCHIE DE CUŢIT de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/352041_a_353370]
-
fericirii, a împlinirii, Dar și a tristeții, a durerii, a amărăciunii, a deznadejdei, a indiferentei, ignorantei, ironiei, mândriei, egoismului, lăudăroșeniei, Un teatru absurd al măștilor frumoase și măștilor hidoase, O singură față pe o scenă mare Le poartă pe toate, obosită, descompusa de atâtea trăiri exaltate, De atâta naturalețe, De atâta dualitate, De atâta sinceritate, De atâta artificial, De atâta frumos, De atâta vulgaritate. O, smulge mască asta comună Și fii tu însuți, omule, De ieri, de azi, de mâine, Fii
MASTI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352105_a_353434]
-
vine a crede. Înuntru-i zarvă mare, Băutură-i din destul Și grijă nimeni n-are Că porumbi nu-s în pătul. Se cântă și se joacă Mai de mama focului; Pe toți dau să-i întreacă Pandele cu piciul lui. Obosiți sunt toți de-acum; Lampa a fost stinsă-n cui; Mulți tălălăiesc pe drum Autentici pui de șui. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: LA CÂRCIUMĂ / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1342, Anul IV, 03 septembrie 2014
LA CÂRCIUMĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352155_a_353484]
-
infinitul. „ E valea mea, laguna mea, e marea, / E liniștea ce străjuie cu foc / Speranțele în care desfătarea / Își caută și nu-și găsește loc; // E presimțirea mea neîmplinită, / Ori sunt doar niște jocuri de opal? // E patima ce trage obosită / Ca barca înecatului la mal? Că tot ce-am căutat în legi nescrise / — Va fi oare cândva să și găsim? Stă în balansul porților deschise / Care ne joacă-n rosturi, legitim...” ( Căutare ) Și la mijloc a fi ! A fi stăpânul
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
caut. Trebuie să o găsesc. Trebuie să-i explic. Poate s-a căsătorit. Sunt deja trei ani și câteva luni..., dar doresc să știe că nu a fost vinovată. Doresc să-i cer iertare...”. Târziu, foarte târziu, întins pe pat, obosit și plin de regret, poate că somnul l-a liniștit, dar lacrimile sale udau perna... Întinsă pe cearceaful mototolit și ușor umed de transpirație, Laura privea tavanul pe întuneric. După ce ațipise cu greu, i s-a părut că cineva o
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]