2,682 matches
-
pe care îl ordonează și căruia îi face tehnoredactarea, cum declară Titus Trifa în declarația sa. După această muncă făcută în deplină clandestinitate, tot Nicolae Petrașcu organizează trimiterea în provincie a unui număr de broșuri pentru a fi răspândite la oficialitățile locale și bineînțeles, legionarilor. Depozitul unde erau cărțile rămâne complet necunoscut; nici chiar în decursul procesului nu s-a putut afla nimic. El funcționează neîntrerupt alimentând centrele legionare cu sute de exemplare chiar și după ce poliția află și face arestări
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ministrul său de Externe călătoreau la Roma și Berlin pentru tatonarea situației, regele a trimis la Moscova pe Grigore Gafencu, fostul său ministru de Externe, ca să pună la cale o alianță cu Rusia Sovietică. La Roma ca și la Berlin, oficialitatea românească răspândea știrea că Garda de Fier stă în spatele regelui și a regimului său, fără ca cercurile respective să dea vreo crezare acestor spuse. Situația se cunoștea bine și la Roma și la Berlin. Apropierea de Germania și Italia nu putea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din statele prietene. Astfel în 2 noiembrie 1940 îl găsim în fruntea unei delegații, care răspunde invitației organizației germane Hitlerjungend cu un grup de 10 legionari, care pe data de 2 noiembrie 1940 este primit la Viena, pe aeroport, de oficialități germane de prima mână. Din această delegație română face parte și Victor Biriș, secretar general la ministerul de interne, Victor Medrea director general al Presei, Ilie Smultea șeful „Frățiilor de cruce” și profesorul Stoicănescu unul din artizanii biruinței de la 6
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
statele revoluțiilor naționale, care luptă pentru apărarea crucii și a unei civilizații milenare și bolșevismul, cu toate anexele sale, care luptă pentru nimicirea neamurilor și pentru nimicirea civilizației creștine”... Cu ocazia unirii Austriei la Reich, Căpitanul a înfruntat dușmăniile unei oficialități pornită să-l distrugă din pricina atitudinii și luptei Lui, din pricina participării la marele eveniment, dimpreună cu toată generația nouă a României. Astfel, la 28 Februarie 1938, se adresează Führer-ului într-o telegramă: „Cu nespusă bucurie, salut victoria adevărului în Austria
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
început Nuti a conlucrat cu Țurcanu și indirect cu Nicolschi. Se bucura de încrederea celor doi și a fost trimis la Spitalul TBC Tg. Ocna ca să organizeze „reeducarea” acolo. În această calitate a stabilit legături cu ofițerii politici și cu oficialitățile. Ceea ce l-a dus pe Nuti la pieire a fost mândria: socotindu-se foarte dotat, era îndreptățit să joace roluri importante în viață și atunci a făcut ușor compromisul de conștiință căzând în plasa lui Nicolschi și Țurcanu. La înapoierea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în proporții moderate, aproape convențional, fără mari îndrăzneli. În acest context, începând din 17 februarie 1973, în fruntea publicației a fost numit ca redactor-șef poetul și publicistul Adrian Păunescu, cu un renume de personaj incomod pentru „aripa” conservator-birocratică a oficialității comuniste, de „răzvrătit” (din interiorul sistemului, firește, și în interiorul limitelor admise) și de militant pentru restituirea unor adevăruri până atunci ocultate de propaganda regimului. Într-un editorial cu valoare de program, intitulat Să ne merităm numele!, noul redactor-șef explica
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
degrabă pozitiv, oricare ar fi grila prin care ar fi examinată activitatea revistei. Printre realizări - pentru un periodic cu profil social-politic și doar în al doilea rând cultural - pot fi menționate parțiala eliberare de „limba de lemn”, atât de caracteristică oficialității comuniste (e drept, înlocuită cu un limbaj poetico-patetic, „păunescian”, rapid manierizat), încălcarea unor tabuuri ale propagandei oficiale, cultivarea reportajului social de calitate, promovarea și difuzarea eficace a unor valori culturale (în special din sfera poeziei și a literaturii) în rândul
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
supapă pentru exuberanța tinerilor, promova pe scară largă genuri de muzică anterior marginalizate de autorități ori ținute în underground și difuza în cercuri foarte largi valori ale poeziei contemporane. Desigur, comporta și derapaje pe linia înregimentării gregare (chiar dacă aparent „răzvrătite”). Oficialitatea îl supraveghea atent, tolerându-l totuși de vreme ce organizatorii recurgeau la oficierea cultului lui Nicolae Ceaușescu. De la un moment dat, denumirea cenaclului a devenit „Cenaclul «Flacăra» al tineretului revoluționar”, fiind așezat astfel și sub autoritatea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
la București, bilunar, între 1 ianuarie și 15 august 1874. Rezultat al strădaniilor și ambițiilor unui grup de tineri literați bucureșteni, foaia era salutată cu entuziasm de Al. Macedonski, acesta văzând în apariția revistei un bun prilej de a cere oficialității sprijinirea „tinerei generații”, din care, bineînțeles, făcea parte și el. Scopul publicației, declarat într-un prospect care cuprinde și țelurile Societății „Renașterea”, este acela de a contribui la „înavuțirea” literaturii române. Foaia își propune să se adreseze nu „somităților”, ci
FOAIA SOCIETAŢII „RENASTEREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287049_a_288378]
-
cât mai credibile. Dar „jurnaliștii rareori au timp, resurse materiale sau acces la informații astfel încât să stabilească faptele independent” (Ericson, 1998, 85). În această situație, ei apelează la surse credibile, la instituții cu autoritate și la cunoștințe științifice, adică la oficialitățile și la teoriile din domeniu. Verificarea depinde în mare măsură de autoritatea sursei, iar încadrarea informațiilor relevă orientarea valorică a jurnalistului. Personal, consider că teoria lui Richard V. Ericson despre „vizualizarea” faptelor de către jurnaliști ne ajută la înțelegerea modului în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de sorginte folclorică învestit cu rezonanțe mitico-magice, în descendență blagiană, sunt note caracteristice pentru poemele cele mai izbutite. În Primejdii lirice, se vădește un lirism discursiv, uneori patetic, verbios, în formulări frizând afectarea. Poemele ce vehiculează o imagerie agreată de oficialitatea epocii (cu referiri la „țară”, „patrie”, „petrol”, „cărbune” etc.) rămân puțin convingătoare. Interesante sunt tablourile înrudite cu cele din poezia lui Blaga (cu ecouri din Laudă somnului, La cumpăna apelor, La curțile dorului), elementele de bestiar și peisagistică vitalist-mitice, cu
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
prințul Nicolae, care avea să susțină nu o dată faptul că Centrul a apărut din necesitatea de a continua activitatea Școlii Române de la Paris, creată de N. Iorga, instituție care, prin dispariția tragică a directorului ei și, mai ales, prin încercările oficialităților comuniste din țară de a se infiltra în mod propagandistic în rândurile cercurilor intelectuale românești din exil, fusese definitiv închisă. Încă în statutul de funcționare, Centrul își propunea „să pună în valoare în contextul cultural al Occidentului realitățile fundamentale ale
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
esențiale ale exilului românesc, ci, dimpotrivă, o mai clară și mai exactă diversificare a mijloacelor de definire și afirmare a culturii noastre, în raport direct aproape cu încercarea de falsificare și deznaționalizare „stimulată” în țară de cercurile prosovietice și de oficialitatea comunistă. Activitatea Centrului a fost structurată pe zece secțiuni: de la filosofie, filosofia istoriei și a culturii până la etnologie, istorie a religiilor, arheologie și morfologie a culturilor, de la literatură (poetică și critică) până la teologie, probleme religioase și probleme ecumenice, de la lingvistică
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
al ancestralului, oarecum înrudit cu eroii sadovenieni sau voiculescieni. Piesa, nereprezentată în epocă, i-a adus dramaturgului, la recomandarea lui Petru Comarnescu, angajarea ca impiegat la Direcția Generală a Teatrelor (1946), de unde va fi concediat doi ani mai târziu de oficialitatea comunistă, în urma participării la o șezătoare literară organizată de ziarul „Dreptatea” și de Partidul Național Țărănesc. Alături de Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Dinu Pillat, Constant Tonegaru, Theodor Mihadaș și alții, C. face parte, din 1946 până în 1950, din Asociația (anticomunistă) Mihai
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
copilului care pune accent pe rămânerea copilului în familie. 2. Numărul copiilor rămași în țară și având cel puțin un părinte plecat este de peste 450.000 (așa cum rezultă din cercetări făcute în cadrul unor studii inițiate de UNICEF; numărul recunoscut de către oficialități al copiilor cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate este în jur de 27.684 și numărul total al copiilor cu cel puțin un părinte plecat este de peste 87.000 (www.copii.ro, accesat în data 30 septembrie 2009
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lamentabil de modest. Aserțiunea se justifică având în vedere că trebuie salvgardat dreptul elementar al oricărei ființe umane de a-i alunga penumbrele de gheață ale agoniei, pentru a muri în deplină seninătate și împăcare de sine. Iar obtuzitatea unor oficialități, care dintr-o excesivă și nejustificată prudență, continuă să interzică utilizarea substanțelor psihedelice, chiar și din rațiuni exclusiv medicale și în condiții riguros controlate, „împiedică sute de mii de oameni, în fază terminală, să beneficieze de această remarcabilă procedură”(Grof
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
speciale a corpului de balet, vor putea face cunoștința vreunuia din zecile de frumseți care se îndreptau spre oraș. Sala teatrului era curățată ca-n palmă, toaletele erau în formă. De obicei, Costică Tănase era întâmpinat la gară de toate oficialitățile orașului care, cu regularitate, la mijlocul nopții, după spectacol, îi organizau un banchet la Manzavinatos. Dar, până seara la începerea spectacolului, în trăsuri reținute din vreme de Iancu Braunștein, artiștii principali, în frunte cu Costică Tănase, plecau acasă la colonelul Emanoil
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
toate încasările de la spectacole, nu se alegea aproape cu nimic. Dar Costică Tănase, era Costică Tănase! A doua zi, în cursul dimineții, vagoanele trupei, atașate la trenul de Iași, ajungeau la Vaslui, unde altă mulțime în entuziasm, având în frunte oficialitățile, îl aștepta la gară, oraș din care nu pleca până nu intra în cofetăria Lenuței Malam, situată chiar în centru, unde îl așteptau cele mai bune prăjituri, eclerurile. De asemeni, nu pleca până nu traversa orașul prin fața Liceului Kogălniceanu, și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
arme, sancțiuni economice etc. Dacă pentru unii teoreticieni conceptul de diplomație preventivă reprezintă efortul de a opri conflictele de la izbucnire sau de la reaprinderea lor, conform lui Michael S. Lund termenul de diplomație preventivă desemnează fie acea diplomație închisă, efectuată de către oficialități la nivel înalt cu scopul de a îndrepta situația internațională deteriorată, fie folosirea de către Secretarul General al ONU a bunelor oficii pentru a media conflictul sau chiar încetarea acestuia.68 Fostul Secretar General al ONU, Boutros Boutros-Ghali, consideră că diplomația
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de Istorie (în 2011). 2 Dintre izvoarele primare folosite menționez: tratate, legi, rapoarte oficiale ale diferitelor organizații internaționale, interviuri, declarații de presă ale șefilor de state și de guverne cu prilejul reuniunilor la nivel înalt, declarații de presă ale unor oficialități și comunicate de presă, iar ca izvoare secundare: cărți de specialitate, manuale, dicționare, studii și articole publicate în reviste de specialitate din țară și din străinătate. 3 Este vorba despre sfârșitul anului 2015 și începutul anului 2016. 4 Adresez, pe
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
presă. Rolul pe care îl deține ziarul într-o societate democratică este acela de « câine de pază al democrației », adică cititorii așteaptă, si pe bună dreptate, ca ziarul pe care îl citesc să scoată la iveală toate nedreptățile și greșelile oficialităților, să îi apere 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 29 pe cei cinstiți, să fie ofensiv și consecvent în urmărirea adevărului. În general, fiecare publicație scrie pentru un anumit segment de public publicul țintă căruia îi cunoaște așteptările, în urma
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
presă. Rolul pe care îl deține ziarul într-o societate democratică este acela de « câine de pază al democrației », adică cititorii așteaptă, si pe bună dreptate, ca ziarul pe care îl citesc să scoată la iveală toate nedreptățile și greșelile oficialităților, să îi apere 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 29 pe cei cinstiți, să fie ofensiv și consecvent în urmărirea adevărului. În general, fiecare publicație scrie pentru un anumit segment de public publicul țintă căruia îi cunoaște așteptările, în urma
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
din cauza opoziției manifestate de autoritățile comuniste. Mai mult, organele Securității erau preocupate să controleze toate posibilele canale de comunicare ale Vaticanului cu greco-catolicii din țară. O timidă îmbunătățire a relațiilor româno-vaticane s-a produs după întâlnirea cardinalului Franz König cu oficialitățile de la București, în toamna anului 1967. După câteva luni, vizita prim-ministrului Ion Gh. Maurer și a ministrului de Externe, Corneliu Mănescu, în Italia a inclus și o audiență neoficială la Papa Paul al VI-lea, la 24 ianuarie 1968
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din exil, prin consacrarea, la 8 septembrie 1960, a pr. Vasile Cristea ca episcop de Lebedo, pentru românii greco-catolici din emigrație, a stârnit o deosebită iritare, deoarece noul arhiereu era considerat de regimul comunist drept „transfug” și „trădător”. Nu numai oficialitățile comuniste de la București priveau cu ostilitate ascensiunea preotului „transfug” spre demnitatea arhierească, ci și Sfântul Sinod al BOR. Activitatea intensă a BOR în cadrul mișcării ecumenice, după 1961, susținea perfect imaginea pe care statul încerca să și-o creeze în exterior
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
oratorice, avântate, ale generalului de Gaulle au provocat surpriza publicului român. Prezența dumneavoastră ca traducător în delegația franceză nu era o pilulă prea amară pentru autoritățile române? Numele interpretului nu apare niciodată, nicăieri, pe nici un document publicat. Era comunicat doar oficialităților celeilalte părți, spre a i se rezerva un loc la ceremonii, în cursul deplasărilor etc. Discursurile erau pregătite dinainte. Atât versiunea franceză, cât și cea românească erau schimbate între părți, așa încât toată această „prietenie călduroasă” era foarte îngrădită de corsetul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]