18,249 matches
-
dat seama, cât de puternică este tradiția, mai ales în viața religioasă și sufletească a unui popor, dar nu S-a dat la o parte de a ataca cu vehemență tradiția și datinile rele, când acestea se suprapun legii, dreptății omenești și omenirei, așa după cum citim la Evanghelistul Marcu, Cap. VII. Ceia ce face din creștinism cea mai sublimă și desăvârșită religie este puțina importanță, dusă aproape de desconsiderare, a tot ce este vremelnic și trecător: "Trupul (carnea) nu folosește la nimic
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
până-n ziua de astăzi și fapt curios că practicanții tuturor superstițiilor sunt cei dintâi care aruncă piatra în capul acelora ce din motive pur igienice, estetice, economice sau sociale vin cu câte o inovație, cum de pildă este incinerarea cadavrelor omenești. Din cele expuse în articolele precedente se vede, că incinerarea morților a fost preferată, la unele popoare (cele din sud) din motive igienice, clima fiind prea arzătoare; la altele (cele din nord) din motive de economie a solului prea redus
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cunosc personal și admirabil traducător al celor scrise de mine și grație căruia am fost relevat în ochii domniei voastre, îi aduc, pe lângă cordiale vii mulțumiri, cea mai perfectă prețuire a vastei sale erudiții, care îmbrățișează toate domeniile de cultură omenească. Cu asemenea oameni de înaltă valoare și neînfricați luptători ca domnia voastră și colaboratorii de care sunteți înconjurat, Societatea "Oganj" nu are altă menire decât "linia dreaptă", care va duce fără greș spre scopul urmărit. Dorind clerului iugoslav, în mijlocul căruia am
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Șerboianu, Calinic I., "Sărbătorirea Sădirii Pomilor", în Cultura Poporului, VIII, 223, 25 martie 1928, p. 1 Popp Șerboianu, Calinic I., "Buna Vestire", în Cultura Poporului, VIII, 223, 25 martie 1928, p. 1. Popp Șerboianu, Calinic I., "Tâlcuirea legilor. Alcătuirea societății omenești", în Cultura Poporului, VII, 220, 11 martie 1928, p. 2. Popp Șerboianu, Calinic I., "Paraliticul", în Cultura Poporului, VII, 220, 11 martie 1928, p. 3. Popp Șerboianu, Calinic I., "Crucea", în Cultura Poporului, VII, 222, 18 martie 1928, p. 1
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
în Flacăra Sacră, II, 7-8, 1935, pp. 1-2, 4. Popp Șerboianu, Calinic I., "Cremațiunea și religia creștină (VI)", în Flacăra Sacră, II, 10, 1935, p. 3 Popp Șerboianu, Calinic I., "Cremațiunea și religia creștină. Diferite feluri de nimicire ale trupului omenesc, după moarte (VII)", în Flacăra Sacră, II, 11, 1935, p. 3. Popp Șerboianu, Calinic I., "Cremațiunea și religia creștină. "Focul" după Sf. Scriptură (VIII)", în Flacăra Sacră, II, 12, 1935, pp. 3-4 Popp Șerboianu, Calinic I., "Cremațiunea și religia creștină
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
2011. 143 Calinic I. Popp Șerboianu, op. cit., p. 4. 144 Ibidem. 145 Ibidem. 146 Idem, "Cremațiunea și religia creștină (VI)", în Flacăra Sacră, II, 10, 1935, p. 3 147 Idem, "Cremațiunea și religia creștină. Diferite feluri de nimicire ale trupului omenesc, după moarte (VII)", în Flacăra Sacră, II, 11, 1935, p. 3. 148 Vezi mai recent Cătălin Lazăr, Sanda Crișan-Băcueț, "Morminte de incinerație din perioada neolitică și eneolitică pe teritoriul României. O analiză etnoarheologică", în Apulum, XLVI, 1, 2012, pp. 1-68
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
trupului, adică raportarea la obiect, de cealaltă parte. Cea de-a doua Meditație are drept temă explicită încercarea de a arăta: 1) că cunoașterea sufletului este mai fundamentală și mai sigură decât cunoașterea trupului titlul Meditației fiind " Despre natura cugetului omenesc și despre faptul că acesta este mai lesne cunoscut decât trupul"; 2) că pe această cunoaștere absolut sigură a vieții se întemeiază cunoașterea trupului, adică a lumii, și astfel conștiința și știința în general. Prima demonstrație se face prin diferențierea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ar fi potrivit să restabilim o imagine asupra maternității, care să câștige în autonomie, invocând în acest sens figura Fecioarei Maria (despre care Anca Manolache ș1994, p. 35ț spunea că se află cel mai departe de căsnicie, din tot neamul omenesc). În situația în care tendința în societatea contemporană este mai degrabă către așa-numita căsătorie deschisă, aceasta reprezentând un amestec de concubinaj și familie nucleară, având toate drepturile și obligațiile care decurg din statutul unei familii oficializate, dar urmărind drept
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
se recunoaște și se respectă demnitatea persoanei. Tipul de autonomie pe care îl am în atenție este unul de tip inclusiv. În accepțiunea Brândușei Palade (în O. Toderean, 2002, p. 134), ...autonomia incluzivă presupune o conștientizare a faptului că ființele omenești se pot găsi și într-o situație de vulnerabilitate și că, pentru a putea deveni autonome, ele au adesea nevoie de sprijinul altor persoane. Autonomia incluzivă presupune o conștientizare a relației sinelui cu ceilalți și o situare responsabilă față de nevoile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fără ca ei să i-o fi cerut. Pe șest, zicea căpitanul. Mai puțin alunecos decât majoritatea membrilor ordinului său, Dómine se credea adeseori obligat să aplaneze conflicte. Era un om care trăise și văzuse multe, bun teolog, Înțelegător față de slăbiciunile omenești, binevoitor și blajin la culme. Asta Îl făcea indulgent cu semenii, drept care biserica lui era Înțesată de femei venite să li se ierte păcatele, atrase de faima lui de cumsecădenie la ora Împărțirii penitențelor. În ce-i privește pe obișnuiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
În timp ce cu stânga scotea din teacă daga vizcaína. La jumătatea drumului, din bezna porții ieși Încă o umbră, cu câte o scăpărare metalică În fiecare mână; și umbra aceea, alături de a căpitanului, se mișcă pe străduță În Întâmpinarea celorlalte forme omenești pe care fanarul le proiecta deja pe zid. Un pas, doi, Încă unul. Totul era Îndrăcit de aproape pe drumeagul acela atât de strâmt, Încât, dând colțul, umbrele se pomeniră Într-o mare Învălmășeală străbătută de sclipiri de oțele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Credeau că sunt în siguranță ascunși acolo, jos, în găurile și în mâzga de pe fund. Sus, la lumină, fețele lor sunt strâmbate, osul frunții li se înalță și fălcile li se umflă. Nu e nici o îndoială că dobândesc unele trăsături omenești. Cu ajutorul aparatului de mărit, poți, de asemenea, să privești în interiorul gurii lor, pe care Doré a lăsat-o deschisă, gâfâind, și de acolo mai departe, în gâtlej, și pe urmă și mai departe, în adâncul măruntaielor. Plămânii sunt pe cale să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
pe obrazul stâng avea un furuncul gata să plesnească. în timp ce vorbea, mișca din cap și își scotea în afară așa de tare buza de jos, că aproape îi flutura. Se adresa tatei. Eu nu eram socotit capabil să înțeleg graiul omenesc. Era mândră că inginerul silvic voia să încredințeze grijii ei pe fiul mult iubit. Totul va fi cum nu se poate mai bine. Micii ei protejați nu obișnuiau niciodată să se plângă. Casa era inspectată cu regularitate. Prefectul fusese în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
care ducea de la economia socialistă spre economia socială de piață, nu degeaba era el la fel de bine văzut la Moscova, la Paris, la Beijing sau la Washington, ba poate și pe planeta Venus, dacă pe-acolo ar fi trăit vreo seminție omenească. Păi cine altul, în afară de el, ar fi putut achiziționa cu mai multă clarviziune o grămadă de fiare vechi ca s-o transforme peste noapte, precum un magician, într-o prosperă firmă privată? Scurt și cuprinzător, Vardaru binemerita de la patrie și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Nu știau ce să creadă... Mai văzuseră și ei cum arată un ceas pe dinăuntru - și ce era acela dacă nu un ornic mai mare -, însă așa ceva nu-și închipuiseră! Păienjenișul acela metalic, parcă traforat, nu părea făcut de mână omenească! Cum de funcționase un astfel de mecanism fără să se destrame? Câte rotițe, ca paietele, erau înăuntru? O sută? Două? O mie? Cine ar fi putut să le numere? Dispunerea lor ar fi făcut inutilă o asemenea încercare. Doar demontând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
element important, ele aparțin unui actor și poet născut în anul 1876: "Mi-e sufletul un saltimbanc grotesc,/ Așa cum se-ntâlnesc prin iarmaroace,/ El - vrea nu vrea - e nevoit să joace/ Pentru plăcerea celor ce privesc.// În mine plânge râsul omenesc/ ?i râde lacrima, pe când cu voce/ Zadarnică de goale poloboace/ Străine patime maimuțăresc.// Așa mă știu. Vibrez cu toate-aceste/ De-a vieții fiecăruia poveste/ În clipa când o spun la spectatori.// Iar dezgustat de-atâtea măști și vise,/ De-mi
Între Calliope, Erato și Thalia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8050_a_9375]
-
a o însoți pe Elena Negri, plecată în căutarea unei clime mai favorabile sănătații sale zdruncinate, sau cu însărcinări oficiale. Fiecare din aceste călătorii, lasă urme în creația sa, în proză sau în versuri și se tipărește pe ecranul experienței omenești ce-i definește personalitatea publică și intimă. Descoperirea poeziei populare, care are loc cu ocazia unei asemenea călătorii, va marca profund destinul său de scriitor și va avea consecințe incalculabile asupra întregii dezvoltări a literaturii noastre din secolul trecut și
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
farmecul naturii genuine, dar și la sugestiile rafinate ale unui obiect de artă, Alecsandri rezistă cel mai bine trecerii timpului tocmai în asemenea poezii în care manifestă calitatea reală a talentului său, răspunzînd totodată unei nevoi de armonie înnăscută sufletului omenesc. Vasile Alecsandri moare de cancer hepatic si pulmonar la casa sa de la Mircești. Volume de teatru. Comedii Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă (1850) Chirița în provincie (1855) Chirița în voiagiu (1865) Chirița în balon (1875) Volume
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
de reguli care pot guverna societatea în numele spiritului. Conservatorul mizează pe diversitatate și pe misterul existenței umane, în timp ce iluministul raționalist pariază pe uniformizare și pe egalizare. Un conservator se îndoiește că societatea poate fi clădită în acord cu prescripțiile rațiunii omenești, fiind în schimb convins că facultatea rațiunii e mărginită și că ea trebuie să asculte de convențiile pe care tradiția le-a imprimat în mentalul unei colectivități. Pentru un conservator, raționalismul politic dus la extrem naște monștri și dă naștere
Stigmatul conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8066_a_9391]
-
vînatul! Unde mai pui apoi că o asemenea teorie scutește de a da alături. Dar poate o să mă-ntrebi de ce atunci ies cu pușca. Ei, asta-i! Parcă dumneata întrebuințezi toate instrumentele ce le porți asupră-ți! Așa e firea omenească făcută: mai încaleci un cal, mai iai o pușcă de-a spinare, ia așa, ca să-ți mai treacă de dorul strămoșilor". în cursul veacului XX, vînătorii-poeți vor deveni tot mai radicali în opțiunea lor estetizantă. în ciuda aparențelor amenințătoare și severe
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]
-
încadrează unui scenariu mitico-ritual studiat în detaliu de Mircea Eliade. O similitudine izbitoare atestă legenda Sfîntului Eustațiu, respectiv a generalului roman Placidus, care descoperea o cruce între coarnele cerbului urmărit la vînătoare, iar acesta prindea a-i grăi cu glas omenesc. "Istoria - relevă Mircea Eliade - ș...ț își are obîrșia în sursele sanscrite". Tema mai cuprinzătoare este aceea a "animalelor-călăuză", între care se evidențiază cerbii; unul dintre ei, rugat de Charlemagne, îl trece peste rîul Gironde, altul îl conduce prin Alpi
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]
-
scrie Realitatea.net. "Cutremure vor fi multe, chiar foarte multe, dar asta și pentru că avem o aparatură extraordinară care monitorizează cutremure foarte mici. Dar cutremure în care să moară cineva nu vom avea deocamdată. Un cutremur care să producă victime omenești și pagube materiale trebuie să aibă peste 7 grade pe scara Richter. Nu este cazul încă să discutăm despre un asemenea cutremur. Cutremure de 6 grade pot fi oricând, dar acestea nu ne interesează pentru că nu pot produce pierderi de
Cutremur de 4.2 în Vrancea, joi dimineața by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78418_a_79743]
-
furia pe tânărul cu cap frumos, "de lup tânăr". Toată povara vechilor și noilor întâmplări, a morții bunicii sale, apasă de acum pe umerii acestuia. Însă, mai importantă în economia simbolică a povestirii este mișcarea de flux istoric și reflux omenesc. Esențial este faptul că, până la urmă, dreptatea se face, într-o formă sau alta. Fără articulări didactice și mesaje moralizatoare, nuvela Acasă transmite mai mult decât spune efectiv, lărgind cadrul faptic propriu-zis printr-unul de bogate semnificații: istorice și sociale
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7842_a_9167]
-
funcționarea unei noi arte." (p. 30) Așadar, un nou mijloc de comunicare creează un nou gen artistic. E ca și cum o artă ar apărea prin generație spontanee, fără a fi premearsă de o nevoie, de o revoltă sau de o viziune omenească. Numai că acest meșteșug a cărui expansiune va împinge pînă la dispariție artele tradiționale va înceta cu timpul să mai fie meșteșug, adică tehnică cerînd o virtuozitate proprie, și va deveni mediu de existență: ambianța oamenilor și modul lor de
Cu mintea scăldată de ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7843_a_9168]
-
a regimurilor - aducea după sine schimbarea capetelor vechilor busturi sau, la rigoare, înlocuirea în întregime a unei statui cu alta. Existența simbolică, în efigie, cea care prelungește o prezență determinată, și cu atît mai mult una exemplară, dincolo de parametrii săi omenești, declanșează stări și comportamente care se înscriu într-un registru foarte larg, de la reculegerea smerită și pioasă și pînă la revolta morală și la furia destructivă. Mari momente din istoria omenirii, de la năvălirile barbare și pînă la revoluțiile mai mult
Istorie, ficțiune și monumente by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7858_a_9183]