16,318 matches
-
gură și cu o ploaie de alții pe drum. Dură ceva până ridică mâna și se apucă de o creangă de copac, astfel scăpând de o lovitură de-a ei, și până i-o apucă pe cealaltă. Vrei să ne omori? Ai uitat că suntem Nemuritori? Cel puțin pentru moment. Căci în curând tu vei fi mort. Stai nițel! Nu trebuie! Ce? Vrei să spui că nu m-ai omorî? Vreau să spun exact ce i-am spus și cumnatului tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
ei, și până i-o apucă pe cealaltă. Vrei să ne omori? Ai uitat că suntem Nemuritori? Cel puțin pentru moment. Căci în curând tu vei fi mort. Stai nițel! Nu trebuie! Ce? Vrei să spui că nu m-ai omorî? Vreau să spun exact ce i-am spus și cumnatului tău. Nu vreau să luptăm! Căzu deasupra lui. Apropo, zi-mi, te rog, înainte de-a mă omorî, întotdeauna aduni informații înainte de a ucide? Vroiai să mă iei pe la spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Stai nițel! Nu trebuie! Ce? Vrei să spui că nu m-ai omorî? Vreau să spun exact ce i-am spus și cumnatului tău. Nu vreau să luptăm! Căzu deasupra lui. Apropo, zi-mi, te rog, înainte de-a mă omorî, întotdeauna aduni informații înainte de a ucide? Vroiai să mă iei pe la spate? Plăti ironia cu un pumn. Eu lupt doar corect! Și ai grijă! Câteva clipe trecură în liniște. Ceea ce adăugă ea puse capăt conversației cât statură întinși unul lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
erau în mașină! Suntem legați pe vecie, nu? Accepți să petrecem eternitatea împreună? Accepți, dragostea mea? Da, iubire! Accept! Doru dădu s-o sărute, dar ea-1 opri: Vroiam să-ți propun chiar eu asta, dar am auzit că l-ai omorât pe Alex și nu credeam că mai ești omul de care mi-a spus el. Îmi pare rău! Nu contează! Nu tu l-ai ucis, nu? Nu am vrut, Amanda, îți jur! Bolborosea ceva de cuplul Adamic și alte prostii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
mai spune! mă interesa ce avea de spus, dar nu vroiam să las impresia asta. Mi-a dat mâna; doar formal, și în acel fulger ce ni l-a acoperit, tocmai distanța ce ne separa ne unea. Nu mă poți omorî, pentru că sunt moartă. Și tu ești mort. Suntem toți deja morți, pentru că nu vom fi existat. X: Uită-te la mine când îți vorbesc. O:Te voi privi în ochi când voi vorbi cu mine. Ui crede-mă, vei ști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
televizor pare scos din filmele turnate prin 1994. Pe viu înțelegi ce e de înțeles pe unde ești. Prin prismă realității e gol, trist și mare. Fantezist, se văd luminile bombardamentelor în noapte, flăcări și exploziile rotunde. Orori: oamenii se omoară între ei. Lumea e în continuă schimbare. Trebuie înțelese punctele de vedere, urmărite evenimentele logic, pentru a nu pierde din vedere realitatea. În trecut, (moștenit pe cale genetica și astăzi) oamenii prețuiau puterea, vitejia, chiar și hoția datorită calităților presupuse, deoarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
eu să am viața mea. Nu voi uita niciodată că el mă va face să-l privesc ca om, ca ins, și fără să țin cont de relația noastră. E un privilegiu. Și se făcea în visul meu că tocmai omorâsem pe cineva. Încep să mă calmez în camera de hotel. Fu un accident și trebui să ascund crima. Îmi trag un suflu adânc. Tocmai fugii de la iaht până aici. În fața oglinzii, în baie, îmi vine să mă sui pe pereți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
frumos de mâini, mă pune pe pat, se ridică deasupra mea și spune: Te vreau. Și nu am de ce să mă abțin. Aș vrea să leșin. Însă mă adun și spun: Pot să-ți fiu veșnic recunoscătoare sau te pot omorî. Te salvez sau te omor. Iar facem pe șefa? Începe să mă sărute. Ești delicioasă. Înțeleg. Vrei să te răzbuni. Se oprește și mă privește. Nu. Acum nu. Ce vrei? Pe tine. Încep să mă zbat cu toată puterea, folosind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
pe pat, se ridică deasupra mea și spune: Te vreau. Și nu am de ce să mă abțin. Aș vrea să leșin. Însă mă adun și spun: Pot să-ți fiu veșnic recunoscătoare sau te pot omorî. Te salvez sau te omor. Iar facem pe șefa? Începe să mă sărute. Ești delicioasă. Înțeleg. Vrei să te răzbuni. Se oprește și mă privește. Nu. Acum nu. Ce vrei? Pe tine. Încep să mă zbat cu toată puterea, folosind resurse ce nu erau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
spun în gând. Nu fi proastă. Și închid ușa revenind în cameră. Uite, arunc pistolul. Și iată-ne amândoi ca și cum ne-am fi întâlnit îmtâmplător pe stradă. Crezi că m-am răzgândit? Și te-ai răzgândit? întreb, căci așteptarea mă omoară. Tu ce crezi? Simt că sunt gata să-l sugrum. Îmi revin și plec, fugind. Nu vine după mine. Când ies din clădire îmi dau seama că nu am cu ce ajunge acasă, m-au lăsat acolo. Intră, te conduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
îngăduitori, dar cu Cecilia nu era de jucat. Nu mai iau pastilele astea că-mi fac greață, își exprima dorința câteodată. Nici să nu te gândești. Trebuie să le iei. Uite ți am adus paharul cu apă. —Au, Cecilia, mă omori cu zile. Nu spune așa, că-ți fac bine. De când le iei nu te simți mai bine? —Mulțumesc lui Dumnezeu! —Vezi? Alteori nu mai voia injecții, spunând: De ce să le mai iau când simt că nu mai este cazul. —Le
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
dar ca să economisești bani, mănânci mai mult pește că acesta este mai ieftin. Trebuie să fii foarte atent cu banii ce-i primești ca să nu ți se fure că și acolo se întâmplă așa ceva. În plus, dorul de casă te omoară. Să fii atent cu sănătatea că, dacă te-ai îmbolnăvit, ai ratat totul. Ea, când s-a întors în țară, a fost așteptată la graniță de bărbată-său și de copil care aproape n-a mai recunoscut-o în ce
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
uitați. —Ai lesă și câinele-i pe stradă. M-a luat prin surprindere că a fugit după o pisică. —Mâine vii la poliție la mine împreună cu tatăl tău. Ai auzit? —Vă rog să mă iertați, că dacă află tata mă omoară. — Cei de față au început să râdă văzând starea jalnică a Elenei și l-au rugat toți pe polițai s-o ierte. A zâmbit și el, dar tot nu s-a lăsat până n-a amendat-o spunându-i că
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
nasture de la bundița în care îi stătea atât de bine, căzând în zăpada pufoasă. —Ajunge, Matei, mi-am pierdut un nasture de la bundiță. Am auzit când a pârâit. Uite, nu-l mai am, a pipăit locul gol al nasturelui. Te omor dacă nu-l găsesc, că trebuie să-i înlocuiesc pe toți și sunt așa de frumoși! Așa sunteți voi, bărbații. Au început să scormonească zăpada până când Matei l-a găsit. —L-am găsit. Ăsta este? —Bine că nu s-a
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ocazie, dar abilitatea nu și-o pierduse impresionând-o pe Cecilia. —N-am știut că ești un maestru al dansului. Îmi place foarte mult cum dansezi. M-a fermecat dansul, dar viața m-a cam vitregit. Acum înțeleg de ce se omorau fetele după tine, sau poate se mai omoară și acum. Inima mea îți aparține numai ție ca și talentul de a dansa. Hai să mai dansăm și dansul acesta că melodia e foarte frumoasă, apoi mergem la cameră. Era ultimul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
-o pe Cecilia. —N-am știut că ești un maestru al dansului. Îmi place foarte mult cum dansezi. M-a fermecat dansul, dar viața m-a cam vitregit. Acum înțeleg de ce se omorau fetele după tine, sau poate se mai omoară și acum. Inima mea îți aparține numai ție ca și talentul de a dansa. Hai să mai dansăm și dansul acesta că melodia e foarte frumoasă, apoi mergem la cameră. Era ultimul lor dans. Învăluiți de o melodie superbă se
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
dor de mine. —Încrezutule! Ai ghicit, dar nu mă mai săruta atât și nu mă mai ține în brațe că intră cineva și nu se face să ne vadă. Doar suntem logodnici. Oricum suntem într-o instituție. —Ai să mă omori cu regulile U.E. cu care trebuie să ne obișnuim acum când ne pregătim pentru aderare. —Te las să-ți faci serviciul și ne întâlnim după masă. Nu uita tributul. Își contopesc buzele în sărutul îndrăgostiților pe care el îl prelungește
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
înțesat de șiroaie de cugetări și de reculegeri dese din cale-afară, ajunsese, în cele din urmă, la concluzia că sinuciderea îi este mai apropiată sufletului său decât îi este Biserica; astfel, tot reflectând la acest lucru, se gândi să se omoare prin spânzurare. Alesese metoda asta de-a dreptul la întâmplare; nu-i păsa deloc cum va muri, ci îi păsa doar că va muri, și atât. Teribil îl mai încânta ideea. Iar, îndată ce macrabra decizie fu luată, neastâmpărul sufletesc i
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
lasă parcă peste mine și mă chinuie, mă sufocă la interior și mă-nfioară. Și, sincer, chiar deloc nu știu câtă vreme se va mai scurge, până îmi va da lovitura de grație și de tot mă va răpune. Până atunci, însă, mă omoară un pic câte un pic, zi de zi, fără pauză sau lacrimă de îndurare!” Și cam felul acesta de simțăminte rebele roiau în sufletul său, simțăminte ce le încerca, din ce în ce mai des, eroina povestirii mele. O luptă tot mai dârză și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
trăsătură a ei de frunte - se poate spune - o definea cel mai corect, căci, în orice făcea și pe oriunde trecea, lăsa neapărat urme clare a felului în care gândea. „Într adevăr, înțeleaptă ființă și mama asta a mea! Își omoară văduvia numai cu fața spre icoane! Teribil mai exagerează! Ce prostie din partea Istorisiri nesănătoase fericirii 153 ei!”, era părerea fiului ei și vorba ce-i ieșea lui cel mai des din gură pe tema aceasta, atunci când se referea la mama
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Ea dintotdeauna îi reproșase lui Șerban că numai el singur este de vină pentru toate acestea, când, în realitate, aproape în întregime ea era... - Îndrăcitule!, răcni cât de tare o ținură plămânii, aruncând cu lovituri în toate părțile, isteric. Te omor! Iată ce se petrecuse, de fapt. Ne aducem bine aminte că Șerban, la prima sa întrevedere cu traficanții de droguri, fusese nevoit să își dea adresa sa personală. Ei bine, cât timp dânsul se aflase la biserică, la ușa apartamentului
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
fie transportați ca sclavi în condiții mizere. În fața pericolului de a fi privați de forța de muncă ieftină, europenii nu au stat prea mult pe gânduri și i-au amenințat pe băștinași că, în cazul în care continuă să se omoare, se vor sinucide și ei, pentru a-i urmări și pedepsi încă mai aspru în viața de apoi. În final, stratagema a dat rezultatele scontate. Între paranteze fie spus, dacă vreunul dintre noi, în marea trecere, aude cuvinte în spaniolă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
un soi de Jack Kerouac al studenților și al tinerilor intelectuali de după invazia americană, campion al decadenței programate și al suferinței asumate, și-a părăsit soția și copiii pentru a trăi cu o văduvă, Tomie Yamazaki, împreună cu care s-a omorât prin înecare în 1948 (au existat și zvonuri potrivit cărora Dazai ar fi fost asasinat de concubina sa). În fine, în 1972, Yasunari Kawabata, primul laureat nipon al premiului Nobel pentru literatură, a murit prin gazare, motivele reale ale gestului
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
trebui oare să îmi cer scuze pentru acest "până și"? deliberez) arată așa: doi prezentatori în studio discută despre o crimă care a zguduit întreaga țară, o femeie căreia i-a murit fiica a urmărit un băiețel și l-a omorât aruncându-l de pe pod într-un râu. În fundal, se profilează o tablă uriașă pe care sunt proiectate fotografiile celor trei protagoniști, precum și un tabel doldora de date cu privire la desfășurarea faptelor. Iată că, de sub masă, apar alte două panouri, pe
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
era din ce în ce mai frumoasă, dar alintată peste măsură. Cât era ziua de mare, împreună cu alți copii, Viorela alerga pe câmpii, pe dealuri, prin lunci și prin păduri, după păsări cărora le distrugea cuiburile și le spărgea ouăle, dacă găsea pui îi omora. Călca și rupea plantele pe unde trecea apoi le arunca, copacilor în care se urca rupea fără milă ramurile acestora. În tot ceea ce făcea, punea o răutate de nemăsurat. Într-o zi a intrat în grădina unei gospodine din sat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]