122,933 matches
-
gândeam, ascultând textul, ca vecinii noștri francofoni (și Centrele culturale franceze) o să mai citeze și elogiile pe care Cioran le-a adus lui Hitler sau lui Zelea Codreanu, sau cel puțin paginile sale antisemite. Nu, totul se oprea aici: era opinia care trăgea cortina asupra unei emisiuni despre români. Dacă un înțelept precum celebrul nostru compatriot da asemenea sentințe, păreau să zică bravii realizatori, el le dă în cunoștință de cauză. El este convocat că un expert, ca o autoritate: așa
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
realitatea țării văzută din exil, despre reconstrucția morală a țării, mărturie ce avea să fie inclusă în ultimul volum din Dreptul la memorie. I-am trimis un text intitulat Marea absența, în care analizăm cauzele degradării societății românești, datorate - după opinia mea - dezertării oamenilor de cultură, si mai ales a scriitorilor, în rîndurile ateismului și scepticismului intelectual. Făceam apel la trezirea conștiințelor, la regasirea filonului spiritual care să producă o inversiune de tendința. - Reintegrarea României în Europa ar putea influența această
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
e această corespondență, aparent banală, o efectivă opera literară? Ce altă este decît mare literatura scrisoarea către Alecu Urechia în care descria vizita lui Delavrancea la Berlin, în drum spre Paris? E aici efectiv (mă bucură că mă întîlnesc în opinie cu dl Alexandru Săndulescu), o bucată din "momente". De aceea, tocmai, dl Ion Vartic a inclus-o în ediția sa de proza Caragiale din 1998, în sumar, la capitolul Addenda. Scrisorile marelui dramaturg (cu deosebire cele din perioada berlineza) sînt
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
cu 30-50% a salariilor celor mai bine plătite categorii sociale din țară. Politologii profesionali nu explică pe larg din care motive tocmai acestea trăiesc mai prost. Cea de a cincea mineriada, un dar al blândului climat de ianuarie, a întărit opinia omului de rand că cine da cu părul primește leafa. În lipsă de păr, se pot smulge scânduri din gardul vecinului. Și, desigur, în ceasul în care cel mai auster buget postrevoluționar îngheață propriu-zis salariile/pensiile și amâne sine die
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
final îl orientează pe același cititor în geografia, obiceiurile și momentele din istorie la care povestirile trimit direct sau doar aluziv. La nivelul conținutului, materialul antologiei este dispus pe considerente de ordin tematic. În linia "tradiției rurale" se înscriu, în opinia autorilor, V. Voiculescu (Ultimul Berevoi), Fănus Neagu (Dincolo de nisipuri), Nicolae Velea (În treacăt). "Impactul politicului" îl vor resimți Petru Dumitriu (Caii cei mai bine îngrijiți), D.R. Popescu (Cutia de conserve), Radu Cosasu (Înmormântări), Mircea Nedelciu (Povestire eludata) sau Cristian Teodorescu
O fantomă bântuie America... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18126_a_19451]
-
față a repulsiei exprimate de Tudor Arghezi în raport cu "ieșirea din normă", cu abaterea de la regulile imprescriptibile ale civilizației, care nu e doar "atitudinea politică revoluționară" rusească, ce-i adună pe "pravoslavnicii, în promiscuitate cu nihiliștii și anarhiștii", ci și, în opinia sa, însuși fundamentul psihiei etnice corespunzătoare. Evident, nu discutăm acum cîtă dreptate ar putea avea poetul în tendenționismul sau profilactic. Ni se pare semnificativă, pînă la pitoresc, silința să de-a părea european cu prisosință ("mai catolic decît papă"), pornind
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
încoace, nu putea fi decît modern. Lovinescu, apoi, de prin 1928, noua generație de mari critici interbelici (Cioculescu, Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, Vl. Streinu) stăteau de veghe iar romancierii, ei înșiși, precum Camil Petrescu, M. Eliade, Sebastian, Călinescu, aveau distincte opinii despre arta lor pentru a mai fi posibilă capotarea în neosămănătorism cu a sa vetusta ideologie literară. Luat de apă reconstituirii evoluției genului românesc și de controversele în legătură cu modernitatea să, am omis să menționez că tot acest excurs e prilejuit
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
în buna colecție "tezaur" coordonată de dl Paul Cornea. Cartea, urmărind un scop didactic mărturisit, e constituită dintr-un bun studiu introductiv (autoarea îl numește prefață), un dicționar de terminologie narativa, un dosar teoretic, o bibliografie a românului interbelic, unele opinii despre român, cîteva dosare critice (despre creația lui M. Blecher, Mateiu I. Caragiale, G. Călinescu, Mircea Eliade, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu), alcătuite din opinii critice rostite despre fiecare dintre aceste opere de primă mărime, o cronologie
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
de terminologie narativa, un dosar teoretic, o bibliografie a românului interbelic, unele opinii despre român, cîteva dosare critice (despre creația lui M. Blecher, Mateiu I. Caragiale, G. Călinescu, Mircea Eliade, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu), alcătuite din opinii critice rostite despre fiecare dintre aceste opere de primă mărime, o cronologie selectivă și un dicționar de autori. Pentru finalitatea urmărită și dincolo de aceasta, ediția e, negreșit, bine gîndită și alcătuită, dovedind bună cunoaștere a temei, capacitate de analiză și
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
izbutit, cu sugestii clarificatoare. Păcat că nu e amintită apariția, la începutul acestui an, a amplei ediții, Bătălia pentru român, realizată de dl Aurel Sasu și d-na Mariana Vartic, care, fatal, e mai cuprinzătoare din punctul de vedere al opiniilor despre românul românesc interbelic și chiar de mai tîrziu. Revenind la dezbaterile despre românul interbelic, așa cum s-au petrecut în epoca, d-na Carmen Matei Mușat ne propune patru opinii. Au fost, incontestabil, bine alese. Mă voi opri la trei
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
care, fatal, e mai cuprinzătoare din punctul de vedere al opiniilor despre românul românesc interbelic și chiar de mai tîrziu. Revenind la dezbaterile despre românul interbelic, așa cum s-au petrecut în epoca, d-na Carmen Matei Mușat ne propune patru opinii. Au fost, incontestabil, bine alese. Mă voi opri la trei dintre ele. Mai întîi aceea a lui Mihai Ralea din 1927. E intitulată De ce nu avem român, dezvăluind că sociologului și criticului literar M. Ralea i se părea, chiar în
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
dintre aprecierile lui Camil Petrescu. Indiferent de aceste polemici eseistice pe marginea românului românesc, el s-a obiectivat și citadinizat, criterii ale valorii sale complexe și moderne. Bătălia pentru românul românesc fusese, definitiv, cîștigată. Românul românesc interbelic. Dezbateri teoretice, polemici, opinii critice. Antologie, prefață, analize critice, note, dicționar, cronologie și bibliografie de Carmen Matei Mușat. Editură Humanitas, colecția "Tezaur", 1998.
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
partea a III-a, Poco adagio, în care viorile au marcat cu o mare finețe starea de vraja. Soprana americană Grant Murphy, cu o voce sensibilă și frumos condusă și-a dozat frazele muzicale cu multă inteligență. C. Eschenbach, după opinia mea, rămâne un mare muzician, impresionând atât că pianist, dar și ca dirijor. Am avut o șansă poate unică de a participa la concertul Filarmonicii Scalei din Milano, sub conducerea lui Ricardo Muți. Orchestră Filarmonica de la Scală a fost creată
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
lui Ferruccio Busoni, apoi superbă fantezie simfonica "Din Italia" de Richard Strauss încheind cu o bucată spectaculoasă că "Pinii din Romă" de Respighi, capabilă să pună în valoare posibilitățile actuale ale orchestrei, arta de interpretare a diverselor partide. Muți, după opinia mea, este un muzician rasat, exigent și riguros, dar sensibil, un adevărat artist al nuanțelor. Că bis, el a interpretat uvertura "Forza del destino" de Verdi, amintind tuturor că rămâne un pasionat al operei. Un concert cu repertoriu popular, de
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
mimetism gregar. Cel de-al doilea dispunea cândva de un imens aparat de propagandă, pentru ca în prezent, în absența acestui aparat, să continue totuși, în mod hilar, să încerce să se impună, printr-un ton autoritar și sumbru. Să revedem "opiniile" despre Eminescu emise de prima tabără. Cezar Paul-Bădescu povestește că, în timpul liceului, a fost neplăcut impresionat de modul stupid în care o profesoară de română a făcut apologia poetului și că drept urmare poezia acestuia n-a mai existat pentru el
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
Eminescu, el ar scrie: Fiind băiet, șanțuri pentru conducte de gaz metan cutreieram/ Și mă culcam ades lângă canal,/ Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam/ S-aud cum apa menajeră sună-ncetișor." Să trecem acum, în revistă, și "opiniile" publiciștilor situați de cealaltă parte a baricadei, publiciști formați (direct sau indirect) la școala naționalismului comunist. Leonida Lari, o poetă care merită o decorație pentru curajul cu care a apărat cauza limbii române în Republica Moldova, dar care, stabilită în România
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
ei - cel puțin an măsură an care umorul nu e totuși considerat că prea periculos: (auto)distructiv, dizolvant. ăntr-o recentă sinteză - Claudiu Ț. Ariesan, Hermeneutica umorului simpatetic. Repere pentru o comicologie românească, Timișoara, Amarcord, 1999 - care trece an revista multe opinii interne despre "umorul național" (P. Locusteanu, D. Drăghicesu, Stăniloae, M. Ralea ș.a.), autorul ănsusi tinde să primească fără mare distanțare tezele stereotipului etnic, elogiind "calitatea specială și excelentă hazului nostru" (p. 6). Evident, prestigiul umorului național nu e general: diversitatea
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
Mircea Anghelescu CÂND s-a tipărit Jurnalul lui Mihail Sebastian, o vie și deloc impersonala emoție a fost provocată (și) de descoperirea unor opinii de extremă dreaptă, chiar rasiste, ale unor proeminenți scriitori altminteri occidentalizați și occidentalizanti (Mircea Eliade, Camil Petrescu etc.), consemnate de autor. Nu la fel s-a reacționat ansa an cazuri similare, ca de pildă după apariția Jurnalului politic al lui
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
din ofsaid de o gafă sau de o greșeală an privința istoriei. Parlamentarul român care ași depune semnătură, patriotic, pe câte o listă nu știe, uneori, nici macar ce presupune semnătura lui. Când află, da ănapoi strategic, dar ași păstrează vitejește opinia. După ce an Cameră Deputaților s-a pierdut o zi cu moțiunea ăndreptată ămpotriva unui manual de istorie, prilej de dispute oratorice contracronometru, Cornel Nistorescu scrie an EVENIMENTUL ZILEI un editorial intitulat Bulă cu papion. Un editorial an care bagă de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
reproducem toate năzdrăvăniile lingvistice ale dlui dr. ing. Anghel Stanciu (PRM) din textul moțiunii simple, text citat de Cornel Nistorescu, dar an raport cu el, exprimările dr. ing. Elenă Ceaușescu ar putea părea capodopere de elocinta agramata. Cât privește ansa opinia lui Cornel Nistorescu, aceea că Ministerul Educației Naționale ar fi aprobat cu "ochii ănchisi" manualul cu care se luptă dl Anghel Stanciu (dr. ing., PRM) aici Cronicarul se desparte de editorialistul Evenimentului Zilei. Acest manual a fost evaluat de specialiști
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
invențiune, perversa prințesa, ăncăt are la un moment dat o observație an text ce merita să fie subliniată. El zice, deodată, cucerit parcă de adorabila mincinoasă rivalizând cu puterile ficționale ale unui prozator: Dacă ne este permis să riscăm o opinie personală - scrie an toiul comediei jucată de prințesa - să mărturisim că ar fi un deliciu pentru noi să fim ănselati astfel timp ăndelungat." Mărturisire aducând de fapt și un elogiu potrivirii - an spiritul unui autor de geniu - ăntre ănselătoria reală
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
ăntre hegelianism și Eminescu și, doi, interpretarea "Luceafărului". Paralelă, cu citarea paragrafelor din studiul vianesc "Influența lui Hegel an cultura română", din 1933 și ămprumuturile efectuate de Călinescu an propria-i cercetare din 1935, ăntăreste impresia că G. Călinescu infirmă opiniile unui autor pe care nu-l citează. Mai mult, ai preia ideile, cu ănlăturarea secțiunii considerate insuficient de convingătoare. Vianu e contrariat: "Este corect să nu amintești numele cercetătorului cu care polemizezi? Să discuți numai o parte din materialul lui
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
care nu-l citează. Mai mult, ai preia ideile, cu ănlăturarea secțiunii considerate insuficient de convingătoare. Vianu e contrariat: "Este corect să nu amintești numele cercetătorului cu care polemizezi? Să discuți numai o parte din materialul lui? să-i falsifici opinia pentru a-ți face sarcina mai ușoară?" La al doilea punct, relativ la cuprinsul ideatic al poemului "Luceafărul", Vianu arată că singura interpretare plauzibilă o avansase el an "Poezia lui Eminescu", apărută an 1930, cu lămurirea simbolului de către poetul ănsusi. Iarăși
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
face, mai departe, dl Tudoran și cu mine, e însă o problemă care ne privește exclusiv. Problemă pentru care scriu acest editorial este alta și privește, cred, mult mai multă lume. Ne aflăm în fața unui clasic caz de intoxicare a opiniei publice prin presă. Autorul emisiunii de la Deutsche Welle, pe care am evitat să-l menționez pînă acum, dl Petre Iancu, nu se face vinovat de nepricepere gazetăreasca, ci de manipulare conștientă a informației. Formulă prin care a introdus în discuție
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
îl descalifică profesional pe dl Iancu și aruncă asupra postului de radio o lumină urîtă. Stressul, febra activității în direct, de care pomenește dl Hurezeanu explică și justifica multe în gazetărie, dar n-au nici o legătură cu manipularea deliberată a opiniei publice. Despre ce e vorba în definitiv? Despre un lucru bine ascuns dedesubtul întregii intoxicări: e vorba despre încercarea d-lui Iancu de a-l face ilicit părtaș pe dl Schlesak la opinia d-sale cum că dl Tudoran și
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]