7,741 matches
-
of Curriculum, Harcourt Brace Jovanovich, New York, 1990, și Curriculum and Aims (lucrare realizată împreună cu J.F. Soltis și publicată în 1986 la Teachers College Press, New York). 20. C. McGee, operele citate la nota 16 și mai ales experiențele sale practice de optimizare a curiculumului în Noua Zeelandă. Capitolul XItc "Capitolul XI" Odiseea curriculumului modern în secolul XXtc "Odiseea curriculumului modern în secolul XX" 11.1. O cale comprehensivă printre curricula modernetc "11.1. O cale comprehensivă printre curricula moderne" În capitolul anterior am
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în starea naturală 1. În lucrarea The School and Society (1899), a susținut că școala și societatea trebuie să funcționeze simbolic. După el, școala trebuie concepută și organizată ca o comunitate democratică. „Școala-comunitate” permitea atât progresul personalității individuale, cât și optimizarea societății. Ideea că școala trebuie alcătuită astfel încât, prin indivizii pe care îi formează, să contribuie la progresul societății este, probabil, cea mai novatoare concepție pedagogică enunțată după cea propusă în secolul al XVII-lea de Jan Amos Comenius. Dewey nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o teorie curriculară cu adevărat științifică. În anii ’20, teoriile eficienței sociale și progresivismului au declanșat în SUA reforme educaționale rivale. „Tabăra eficientistă” (Bobbitt, Charters, Snedden ș.a.) și „tabăra progresivistă” (Dewey, Kilpatrick, Childs ș.a.) au intrat în dispută. Ambele susțineau optimizarea socială prin educație, dar propuneau realizarea acesteia prin viziuni curriculare foarte diferite. Boyd Henry Bode (1873-1953), colegul lui Charters de la Ohio State University, l-a criticat pe acesta și pe progresiviști în termeni violenți în lucrarea sa din 1927 Modern
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este determinat de către societate și implică două dimensiuni: teoretică (descriptivă) și tehnică (practică). Analiza teoretică trebuie să se extindă asupra a șase arii majore: a) diagnoza socială pentru dezvoltarea curriculumului; b) finalitățile curriculumului; c) principiile și procedurile dezvoltării și/sau optimizării curriculare; d) modelele de organizare curriculară; e) relațiile umane în dezvoltarea/optimizarea curriculară; f) curriculumul și integrarea socială. În ceea ce privește aspectul tehnic al proiectării, testării, validării și implementării curriculumului, Smith, Stanley și Shores s-au mulțumit să adopte „Raționalul lui Tyler
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
practică). Analiza teoretică trebuie să se extindă asupra a șase arii majore: a) diagnoza socială pentru dezvoltarea curriculumului; b) finalitățile curriculumului; c) principiile și procedurile dezvoltării și/sau optimizării curriculare; d) modelele de organizare curriculară; e) relațiile umane în dezvoltarea/optimizarea curriculară; f) curriculumul și integrarea socială. În ceea ce privește aspectul tehnic al proiectării, testării, validării și implementării curriculumului, Smith, Stanley și Shores s-au mulțumit să adopte „Raționalul lui Tyler”. Devenită faimoasă, această lucrare s-a impus paradigmatic, orientând achizițiile și progresele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
validării și implementării curriculumului, Smith, Stanley și Shores s-au mulțumit să adopte „Raționalul lui Tyler”. Devenită faimoasă, această lucrare s-a impus paradigmatic, orientând achizițiile și progresele teoriei moderne a curriculumului. În capitolul următor expunem o teorie generală a optimizării curriculumului, care descrie un model pentafazic inspirat de lucrarea lui Smith, Stanley și Shores. Am urmat și sugestiile expuse în cealaltă lucrare celebră a deceniului: The Teacher and Curriculum Planning. Harold Spears a considerat profesorii ca parte integrală a planificării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
moderne; Gagné însuși a sugerat că, în același fel, se poate construi o inginerie curriculară și, într-adevăr, au fost create numeroase curricula consistente și întemeiate pe fenomenele naturale ale învățării umane. A fost momentul de glorie al pedagogiei moderne: optimizarea curriculumului (curriculum improvement) și a instruirii dispuneau de teorie (curriculum theory), dar și de tehnologie (curriculum technology; curriculum development). Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. J. Dewey, The Child and the Curriculum, University of Chicago Press, Chicago
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Newlon, vezi H. Kliebard, „Systematic Curriculum Development 1890-1959”, în J. Schaffarzick și G. Sykes (eds.), Value Conflicts and Curriculum Issues: Issues from Research and Experience, McCutchan, Berkeley, 1979, pp. 197-236. 7. Pentru detalii despre înființarea școlilor experimentale și laboratoarelor de optimizare curriculară, vezi D. Tanner, L. Tanner, History of the School Curriculum, Macmillan, New York, 1990. 8. Pentru detalii despre activitatea și opera lui Kilpatrick, vezi Tanner și Tanner, op. cit. Și, bineînțeles, de William H. Kilpatrick: „The Project Method”, Teachers College Record
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
instruirii și teoriei moderne a curriculumului sunt considerate: R.M. Gagné, M. Driscoll, Essentials of Learning for Instruction, Dryden Press, Hinsdale, 1974; R.M. Gagné, L.J. Briggs, W. Wager, Principles of Instructional Design, Holt, Rinehart & Winston, New York, 1974. Capitolul XIItc "Capitolul XII" Optimizarea modernă a curriculumului: teoria și tehnologiatc "Optimizarea modernă a curriculumului\: teoria și tehnologia" 12.1. O problemă terminologicătc "12.1. O problemă terminologică" Odiseea curriculumului modern, marcată de varietatea teoriilor și doctrinelor, a antrenat grave probleme terminologice. Autorii au adoptat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
considerate: R.M. Gagné, M. Driscoll, Essentials of Learning for Instruction, Dryden Press, Hinsdale, 1974; R.M. Gagné, L.J. Briggs, W. Wager, Principles of Instructional Design, Holt, Rinehart & Winston, New York, 1974. Capitolul XIItc "Capitolul XII" Optimizarea modernă a curriculumului: teoria și tehnologiatc "Optimizarea modernă a curriculumului\: teoria și tehnologia" 12.1. O problemă terminologicătc "12.1. O problemă terminologică" Odiseea curriculumului modern, marcată de varietatea teoriilor și doctrinelor, a antrenat grave probleme terminologice. Autorii au adoptat fără nici un fel de reținere numeroase concepte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu convenea nici propriilor nevoi de dezvoltare și nici solicitărilor modului de viață american - liber pragmatic și în cultul lui the self-made man. La J. Dewey, curriculumul tradițional era un „pat al lui Procust”; expresiile dezvoltarea curriculumului (curriculum development) și optimizarea curriculumului (curriculum improvement) desemnau imperativ necesitatea de a concepe planuri și programe de învățământ al căror conținut să permită „educația vocațională”: formarea și dezvoltarea celor care învață în conformitate cu aptitudinile individuale, trebuințele proprii de formare și solicitările socioprofesionale. Expresiile curriculum development
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educațională anglo-saxonă în perioada care a urmat. În a doua jumătate a secolului XX, ele au început să desemneze o știință teoretică și practică a educației care a asimilat numeroase domenii studiate, tradițional, de pedagogia generală și de didactică. Dar optimizarea curriculară / teoria curriculumului nu se reduce la aceste asimilări: noutățile pe care le aduce prevalează asupra tradițiilor păstrate. Pedagogia europeană, dominată de literatura pedagogică francofonă și de cea germanofonă, a acceptat cu dificultate această inovație anglo-saxonă, considerând-o, până în deceniul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
românești actuale. Dar ea afectează primejdios educația din toate țările spațiului euroatlantic la început de mileniu. Este semnalul de alarmă dat în ultimul deceniu al secolului XX de către teoreticienii postmoderni. Această evoluție va fi analizată în capitolele următoare. 12.3. Optimizarea curriculară modernă: o viziune convergentătc "12.3. Optimizarea curriculară modernă\: o viziune convergentă" Spre deosebire de cele tradiționale și cele postmoderne, curricula moderne sunt convergente și permit o abordare unitară. Convergența le este oferită mai ales de raționalismul pragmatic, menit să confere
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
toate țările spațiului euroatlantic la început de mileniu. Este semnalul de alarmă dat în ultimul deceniu al secolului XX de către teoreticienii postmoderni. Această evoluție va fi analizată în capitolele următoare. 12.3. Optimizarea curriculară modernă: o viziune convergentătc "12.3. Optimizarea curriculară modernă\: o viziune convergentă" Spre deosebire de cele tradiționale și cele postmoderne, curricula moderne sunt convergente și permit o abordare unitară. Convergența le este oferită mai ales de raționalismul pragmatic, menit să confere eficiență instruirii și educației, care a dominat - de-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și curriculum improvement. Uneori și în literatura pedagogică anglo-saxonă aceste expresii sunt considerate sinonime, deoarece ambele sunt componente sine qua non ale reformelor educaționale. Se impun două precizări principale: • Orice reformă educațională are în centrul ei o dezvoltare sau o optimizare a curriculumului. Dar: • Reformele educaționale sunt schimbări mai complexe care nu pot fi reduse la optimizări curriculare. Este deosebit de important faptul că expresiile desemnează totuși activități relativ distincte. a) Curriculum development înseamnă „dezvoltare a curriculumului”. Această activitate este necesară atunci când
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sunt componente sine qua non ale reformelor educaționale. Se impun două precizări principale: • Orice reformă educațională are în centrul ei o dezvoltare sau o optimizare a curriculumului. Dar: • Reformele educaționale sunt schimbări mai complexe care nu pot fi reduse la optimizări curriculare. Este deosebit de important faptul că expresiile desemnează totuși activități relativ distincte. a) Curriculum development înseamnă „dezvoltare a curriculumului”. Această activitate este necesară atunci când se concepe un curriculum absolut nou, când „se pornește de la zero”. De exemplu, când se înființează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
noi, impuse de explozivul progres științific contemporan. În cazul reformei educaționale din România nu avem de-a face cu o „dezvoltare curriculară” (în ciuda pretențiilor unora dintre protagoniști), ci doar cu o serie de componente ale acesteia. b) Curriculum improvement înseamnă „optimizare curriculară”. Substantivul englez improvement este însă înșelător. El poate fi tradus și prin „îmbunătățire”, „ameliorare” sau „optimizare” - dar dintre cele trei posibilități de traducere, cea mai indicată este ultima. Din rațiuni pedagogice profunde, este necesar să avem în vedere „optimizarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
face cu o „dezvoltare curriculară” (în ciuda pretențiilor unora dintre protagoniști), ci doar cu o serie de componente ale acesteia. b) Curriculum improvement înseamnă „optimizare curriculară”. Substantivul englez improvement este însă înșelător. El poate fi tradus și prin „îmbunătățire”, „ameliorare” sau „optimizare” - dar dintre cele trei posibilități de traducere, cea mai indicată este ultima. Din rațiuni pedagogice profunde, este necesar să avem în vedere „optimizarea curriculară” și nu doar „îmbunătățirea” sau „ameliorarea”. Ne obligă la acest lucru principiul suprem al pedagogiei, care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
optimizare curriculară”. Substantivul englez improvement este însă înșelător. El poate fi tradus și prin „îmbunătățire”, „ameliorare” sau „optimizare” - dar dintre cele trei posibilități de traducere, cea mai indicată este ultima. Din rațiuni pedagogice profunde, este necesar să avem în vedere „optimizarea curriculară” și nu doar „îmbunătățirea” sau „ameliorarea”. Ne obligă la acest lucru principiul suprem al pedagogiei, care este, desigur, principiul optimismului. El are în educație aceeași valoare pe care o are în medicină „principiul non-dăunării” (primum non nocere - înainte de orice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de la care am derivat cuvântul ameliorare, adică acțiunea de „a face să meargă și mai bine ceea ce mergea deja bine”. În fine, gradul superlativ al lui bonus este optimus („cel mai bine”, „binele suprem” etc.), din care am derivat termenul optimizare, adică acțiunea de „a face lucrul cel mai bun cu putință”. Prin urmare, principiul comenian al optimismului ne obligă să nu facem decât cele mai bune lucruri cu putință, nu doar „să cârpim” („îmbunătățire”) sau „să sporim” („ameliorare”) ceea ce era
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
consideră, cu părere de rău, că specialiștii din cadrul Consiliului Național pentru Curriculum, diriguitorii învățământului românesc s-au mulțumit doar cu „îmbunătățiri” și „ameliorări” (care sunt, desigur, benigne, dar insuficiente pentru a pune bazele unei școli a viitorului). 12.4. Etapele optimizării curriculare modernetc "12.4. Etapele optimizării curriculare moderne" 12.4.1. Două aspecte fundamentaletc "12.4.1. Două aspecte fundamentale" Optimizarea curriculară în general, nu numai cea modernă, comportă două aspecte inextricabil interdependente: Aspectul deontologic. Optimizarea curriculară este un demers
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
specialiștii din cadrul Consiliului Național pentru Curriculum, diriguitorii învățământului românesc s-au mulțumit doar cu „îmbunătățiri” și „ameliorări” (care sunt, desigur, benigne, dar insuficiente pentru a pune bazele unei școli a viitorului). 12.4. Etapele optimizării curriculare modernetc "12.4. Etapele optimizării curriculare moderne" 12.4.1. Două aspecte fundamentaletc "12.4.1. Două aspecte fundamentale" Optimizarea curriculară în general, nu numai cea modernă, comportă două aspecte inextricabil interdependente: Aspectul deontologic. Optimizarea curriculară este un demers teoretic și practic care se finalizează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și „ameliorări” (care sunt, desigur, benigne, dar insuficiente pentru a pune bazele unei școli a viitorului). 12.4. Etapele optimizării curriculare modernetc "12.4. Etapele optimizării curriculare moderne" 12.4.1. Două aspecte fundamentaletc "12.4.1. Două aspecte fundamentale" Optimizarea curriculară în general, nu numai cea modernă, comportă două aspecte inextricabil interdependente: Aspectul deontologic. Optimizarea curriculară este un demers teoretic și practic care se finalizează cu decizii ferme referitoare la destinul unor generații de tineri mai mult sau mai puțin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
viitorului). 12.4. Etapele optimizării curriculare modernetc "12.4. Etapele optimizării curriculare moderne" 12.4.1. Două aspecte fundamentaletc "12.4.1. Două aspecte fundamentale" Optimizarea curriculară în general, nu numai cea modernă, comportă două aspecte inextricabil interdependente: Aspectul deontologic. Optimizarea curriculară este un demers teoretic și practic care se finalizează cu decizii ferme referitoare la destinul unor generații de tineri mai mult sau mai puțin numeroase. Deciziile schimbării curriculare afectează cariera, viața de familie, împlinirea personalității și fericirea celor care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de învățare precizate prin curriculum. În România, schimbarea curriculară produsă între 1993 și 2007 s-a repercutat asupra întregii populații școlare preuniversitare. Orice decizie comportă două tipuri de efecte: a) efecte scontate, dezirabile și prevăzute în documentele curriculare implementate, supuse optimizării; documentele curriculare realizate de Consiliul Național pentru Curriculum - Curriculumul Național - cuprind finalități obiective și virtual benigne, nefiind însă clar și cert că au fost corelate riguros tendințele de evoluție social-economică și tehnologică a societății românești pentru următorii 20-30 de ani
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]