3,010 matches
-
se pierd/ Înghițite de noapte acolo în nord,/ Unde sirenele de neguri se jeluie-n zori/ Când apele oceanului temute se duc/ După vechea poruncă-ndărăt la-ntâlnirea/ De taină". Vechea poruncă, cea a originarului ca imperativ al orientării spre orientul creșterii, pune începutul în posibil, impune întoarcerea, cheamă nu la sinele reiterat al reflectării mimetice, la natura care se sfârșește în lucrul săvârșit, ci la ființarea în mers, în mișcarea care pune pe drum "sub cerul larg deschis". Dar intrarea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
În Mediterana, cele două mari cetăți comerciale ale Italiei, Genova și Veneția, domină comerțul și realizează profituri serioase, aducînd în Occident griul din Ucraina, blănurile și lemnul din Rusia, sarea și peștele sărat din Marea Neagră 16 și mirodeniile din Extremul Orient. Pînă la sfîrșitul secolului al XIV-lea, principalul lor punct de legătură este Marea Neagră. Dar, prăbușirea Imperiului mongol îi determină pe italieni să-și îndrepte atenția către musulmani, intermediari firești între Extremul Orient și Occident. De acum înainte, venețienii se
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
care perspectiva unei reveniri la unitatea romană se îndepărtează. Nu este vorba despre Europa geografilor, a căror literați știu că se întinde cel puțin pînă la Don, ci numai de teritoriile în care a triumfat limba latină și religia romană. Orientul grec, de altfel pe cale de a fi cucerit de turci, nu face parte din Europa. Pentru papa Pius al II-lea lucrurile sînt clare: Europa coincide cu "poporul creștin" care înglobează în întregime Franța, Italia, Spania, Germania, Polonia și Ungaria
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
construiește fortărețe și instalează garnizoane la Ormuz, Goa, Diu, Calicut, Malacca, Amboine și Timor. Astfel, Imperiul portughez este format dintr-un ansamblu discontinuu de stabilimente de comerț care constituie tot atîtea etape pe ruta comercială a Indiilor. La porțile Extremului Orient, portughezii intră în contact cu China. Aceasta refuză să-i primească pe acești barbari și nu le permite să se instaleze decît în insula Macao, față în față cu Cantonul (1557). În 1542, în Japonia, sînt relativ bine primiți de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
este posibil. În jurul insulei Goa, devenită capitala imperiului portughez, se țese deci o rețea de căi comerciale în toate direcțiile, datorită stăpînirii escalelor africane pe drumul din Europa spre Indii, a insulelor Moluce și a insulelor cu mirodenii ale Extremului Orient și curînd a căilor spre Pacific, în care portughezii și spaniolii își dispută controlul asupra Filipinelor. În fiecare an, primăvara, o flotă de patru sau cinci carace masive părăsește Lisabona și se îndreaptă spre Indii. Călătoria presupune o escală în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sud (lîna spaniolă, sarea din vestul Franței, vinurile, postavurile flamande și englezești, pînza, produsele metalurgice). Această zonă este stimulată fără îndoială de deschiderea căilor spre Lumea Nouă și a căii maritime spre Asia. Lisabona devine marele antrepozit de mirodenii al Orientului, iar Sevilla locul de descărcare a metalelor prețioase aduse din America. Din aceste două orașe mărfurile Lumii Noi sînt trimise spre Anvers. Schimbate pe produsele textile din Flandra sau din Anglia și pe produsele brute din Marea Baltică, ele sînt apoi
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din agricultură, Europa occidentală îi adaugă dezvoltarea marelui comerț maritim, fără o evoluție deosebită a itinerariilor comerciale fixate în secolul al XVI-lea: cea mai mare parte a relațiilor comerciale maritime se face cu coloniile din America sau din Extremul Orient. Astfel, țărmurile Atlanticului sînt primele care vor beneficia de relativa lipsă a războaielor, de înlăturarea pirateriei și de dezvoltarea asigurărilor. Flota britanică, al cărei tonaj se mărește de cinci ori în cursul secolului al XVIII-lea, își asigură o superioritate
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
istoricul sociologiei nu este nici �subiect transcendental�, dar nici �omul epocii�. Istoricul sociologiei nu se exprim? doar pe șine, nu exprim? doar �climatul intelectual al epocii� sale, divinitatea nu �se exprim? prin el El poate descrie �faptele� prin prisma unei orient?ri teoretice (pozitiviste, func?ionaliste, fenomenologice, anistoriste etc.), poate explica �mecanisme�, poate face inteligibile ac?iunile indivizilor sau grupurilor de oameni cu pasiunile, intrigile, conflictele lor. A �n?elege presupune că istoricul sociologiei s? ajung? la semnifică?îi, la interpret
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lista tuturor autorilor ce ?i-au adus o contribu?ie �n domeniu (sigur c? acest lucru nu-l poate face un singur om, ci o echip?) urm?rîndu-i �n diferite spa?îi sociale, �n diferite epoci, pe �?coli na?ionale�, �orient?ri� etc. ?i nu ierarhizeaz? contribu?ia lor dup? mai multe criterii, �ntre care: frecven?a cu care le apare numele �n lucr?rile de specialitate ale contemporanilor ?i succesorilor, frecven?a cît?rilor �n tratate, cursuri, manuale, num?rul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fost tradu?i �n limbi str?ine, dac? au fondat �?coli� de sociologie, dac? au fost creatori de sisteme sociologice, num?rul celor care se recunosc discipoli ai lor etc. s? sesiz?m mai lesne fluctua?ia importan?ei unei �orient?ri�, a unui �curent�, sau unei �?coli� (Sorokin a determinat �n acest fel fluctua?ia �n timp a empirismului, ra?ionalismului, misticismului, criticismului, scepticismului, fideismului). Am putea determina mai adecvat �n acest fel: Ar fi important s? cunoa?tem, de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mp?rt??e?te cu cel al lui Bourdieu situa?ia de conflict n?scut din raporturile de domină?ie ?i cu cel al lui Crozier statutul de actor colectiv ce-?i recunoa?te interesele ?i proiectul. Configura?iile culturale, orient?rile ?i natură puterii politice ?i a conflictelor sociale, situa?ia geopolitic?, nivelul de dezvoltare ?tiin?ific?, organizarea universitar?, natura �problemelor sociale� dominante, modalit??ile de inaugurare a disciplinei s�nt tot at�?ia parametri ai ecua?iei istorice a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de culegere ?i de prelucrare a datelor au atins un grad �nalt de performan?? ?i de precizie. Sociologia este un instrument de �problematizare� a socialului ?i suscit? �ntreb?ri pe care societatea ?i le pune sie?i, un �indicator� pentru orient?rile profunde ale societ??ilor care o primesc sau o resping. Sociologia este posibil? �n societatea care dore?te cu adev?raț s? se (re)cunoasc?, �n societatea �n care domne?te libertatea individual? ?i democra?ia politic?. * Aceast? istorie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
marcat de �cronicari�, �c?rturari�, scriitori, istorici, filosofi, juri?ți ?.a., ca ?i de proverbe, �zic?tori� sau de �con?tiin?a practic?� a oamenilor despre via?a lor sociouman? cotidian?. Am putea face un inventar al ideilor, al teoriilor, orient?rilor ?i �sistemelor� sociologice, sau rezumate ale lor pentru a le articulă �ntr-o sintez?; Pentru �a fi �n ton� cu autorii acestei lucr?ri, voi �ncerca s? �nscriu preocup?rile sociologice de la noi �n ansamblul condi?iilor ?i mizelor politice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n con?inutul actelor fundamentale ale Marei Uniri din 1918�, �n volumul Civiliza?ie medieval? ?i modern? rom�neasc?, Editura Dacia, Cluj, 1985, p. 294). �n a doua jum?țațe a secolului al XIX-lea s-au conturat c�teva orient?ri ce au cristalizat op?iunile fundamentale existente �n societatea rom�neasc?: ��poporanismul av�nd �ntre reprezentan?i pe Constantin Stere (1864-1936) cel care consideră prioritar? pentru societatea rom�neasc? �problemă agrar?� deoarece ??r?nimea era clasa majoritar?, sau pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Mai mult filosof al ?tiin?elor sociale dec�ț sociolog � �n sensul modern al termenului � Simmel a suscitat mereu reac?îi contrare la cititorii s?i. Primit bine mai �nt�i �n Fran?a de c?tre sociologii de toate orient?rile � incluz�ndu-l aici ?i pe Durkheim, care i-a publicat unul dintre articole �n primul volum din Ann�e sociologique � el a fost �n final respins de c?tre durkheimieni (�n ciuda eforturilor contrare ale lui Bougl�) care l-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
conturate, constituie repere ce indic? locul pe care sociologia voia s?-l de?în?. �ntr-un cuv�nt, unei cereri intelectuale puternice, chiar dac? difuze, sociologia n?sc�nd? �i r?spundea cu opere semnificative, dar cu tonalit??i ?i cu orient?ri diferite. 2. �n acela?i timp, sociologia se doteaz? cu mijloacele de difuzare a propriilor lucr?ri. Leplaysienii, desigur, indicaser? calea de urmat �nc? din anii 1880. Dar condi?iile difuz?rîi s-au ameliorat ulterior. Periodice precum Revue
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
arheologiei [�]. Al doilea a fost cel al lui Marcel Granet, ale c?rui c?r?i s�nt emană?ia direct? a ?colii durkheimiene [�] A?adar nu numai lingvistică ?i geografia, ci ?i arheologia european? ?i istoria veche a Extremului Orient au fost fecundate de influen?a sociologic?. Aceast? influen?? a atins chiar �avangardă�. �n timpul anilor care au precedat al doilea r?zboi mondial, Colegiul de sociologie sub conducerea lui Rober Caillois, a devenit un loc de �nt�lnire pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
motivele-�n-vederea-a� ale actorului vor deveni �motivele-pentru-c?� ale partenerului s?u ?i viceversa), de a fi ar?tat rolul central al limbajului �n transmiterea cunoa?terilor sociale ?i al construc?iei colective a realit??îi sociale. El prefigureaz? astfel anumite orient?ri majore ale sociologiilor ac?iunii, interac?iunii ?i cotidianului (cf. capitolul III). Pe o alt? cale, ț�n?rul Norbert Elias redacteaz? �ncep�nd cu 1933 primele sale lucr?ri despre curtea lui Ludovic al XIV-lea (1969) ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
studiul interac?iunilor din mediul urban ?i al comportamentelor umane (Park, Burgess, McKenzie ?i Wirth, 1925). �ns? articolul programatic al lui Park (Oră?ul: propuneri de cercetare a comportamentului uman �n mediul urban, 1916) poate fi considerat fondator al noii orient?ri (cf. [25:79 � 126]). Aceast? problematic? inspir? ?i orienteaz?, pe l�ng? sociologia urban?, numeroase cercet?ri asupra fenomenelor de marginalitate (Anderson, 1923; Cressey, 1932; Wirth, 1928), de segregare etnic? (Zorbaugh, 1929; Frazier, 1939; Hughes ?i Hughes, 1952; Park
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
empirice mai bine controlate � �n special �n c�mpul sociologiei muncii, al c?rei principal fondator este ?i pe care o va �mbog??i cu numeroase ?i celebre monografii [46]. �ns? abia studen?îi acestora vor ilustra mai bine noile orient?ri (cf. cp. III). Urc? acum, �n schimb, steaua sociologiei de la Columbia, al c?rei �opera?ionalism� iese victorios dintr-un conflict ce pornise poate mai pu?în de la metode c�ț de la orientarea să mai mult utilitarist? ?i mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lui Kerenski) (Sorokin, 1925), el �?i �ndreapt? aten?ia asupra schimb?rîi istorice pe care o analizeaz? sub trei aspecte: social, cultural ?i psihic (1947). Conceptul de �civiliza?ie� de?ine un rol central, desemn�nd grupul societ??ilor cu orient?ri culturale ?i cu institu?îi sociale asem?n?toare, care cunosc o istorie ciclic?, �n cursul c?reia civiliza?ia se dezvolt?, decade ?i dispare �n timp ce-?i exacerbeaz? hedonismul ?i violen?a (1937-1941). Opozi?ia să fă
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Harvard Center în Creative Altruism) �nainte s? fie ales la pre?edin?ia ASS, �n 1949. Parsons manifest? totu?i pu?în interes pentru cercet?rile de teren, f?r? a neglijă clasicii americani. c? proiectul s?u intelectual ?i orient?rile socio-filosofice seduc. �n prima sa lucrare (1937), Pareto, Weber ?i Durkheim s�nt cei trei autori (al?turi de economistul englez Marshall) c?rora le caut? punctele de convergen?? �ntr-o original? concep?ie a ac?iunii pe care a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
necontestat, Parsons nu-?i datoreaz? preeminen?a doar datorit? apartenen?ei sale la prestigioasa Universitate Harvard, absen?ei concuren?ei din c�mpul teoretic ?i conceptual, toleran?ei sale fă?? de empiri?ții de la Columbia, sau �nt�lnirii fericite a orient?rilor sale socio-filosofice cu ideologia dominant?. s? furnizeze un cadru analizelor macrosociologice, cu toate c?, din cauza caracterului s?u mai mult conceptual ?i analitic dec�ț propriu-zis teoretic [20], fecunditatea să euristic? a r?mas limitat?. Le-a trebuit mult
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lui Mills aveau s? inaugureze un curent care se va �ngro?a ?i radicaliză la sf�r?ițul anilor ?aizeci, o dat? cu agită?ia din campusurile universitare. �n acela?i timp, la Chicago ?i la Harvard vor ap?rea orient?ri teoretice care, dup? ce au constituit o aprig? opozi-?ie fă?? de sociologia dominant?, se vor impune ca fiind cele mai importante de �dup? Parsons� (din acest motiv nu le vom examina ?i nu le vom prezenta �n bibliografie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu alte ?tiin?e sociale ?i men?inut? pe linia de plutire gra?ie c�torva pionieri hoț?r�?i, sociologia a trebuit s? ajung? �n 1958 că s?-?i ia cu adev?raț av�ntul. �n schimb, pe planul orient?rilor, se afirm? foarte repede o pasionat? ambi?ie a cunoa?terii realit??îi societ??îi franceze, mai sensibil? acum la mizele empirice dec�ț la sirenele teoretice Procesul edific?rîi institu?ionale �n contextul ideologiei �reconstruc?iei� economice ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]