7,505 matches
-
PRODUCȚIA VEGETALĂ LA PRINCIPALELE CULTURI Domeniul statistic: Calitatea statisticii Scop: Măsurarea calității datelor definitive privind producția vegetală la principalele culturi: cereale pentru boabe, leguminoase pentru boabe, rădăcinoase, plante industriale, furaje verzi din teren arabil, legume în câmp, solarii și sere, pășuni și fânețe permanente, vii și livezi, culturi succesive și culturi intercalate. Gradul de armonizare cu acquis-ul comunitar: Integral Cadrul legal Național: a) Legea nr. 226/2009, cu modificările și completările ulterioare; b) Ordinul președintelui Institutului Național de Statistică nr. 134/2015
PROGRAMUL din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265601]
-
Conform cap. II lit. b) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.627/2024 privind registrul agricol pentru perioada 2025-2029. Suprafața Categoria de folosință Nr. bloc fizic ha ari ... Perioada de pășunat*8) ........ *8) În cazul categoriei de folosință „pajiști permanente“ (pășuni + fânețe) se completează obligatoriu perioada de pășunat aprobată pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, conform prevederilor art. 6 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului
ORDIN nr. 125 din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280688]
-
06 , - în asociere 14 , - în asociere 07 , - sub alte forme 15 , - sub alte forme 08 , din rândul 09 - la unități cu personalitate juridică 16 , , Suprafața agricolă utilizată (cod 01 + 02 – 09) 17 , *8) În cazul categoriei de folosință „pajiști permanente“ (pășuni + fânețe) se completează obligatoriu perioada de pășunat aprobată pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, conform prevederilor art. 6 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului
ORDIN nr. 125 din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280688]
-
ARGEȘ CURTEA DE ARGEȘ BOGATU ANTONETA, TĂNASE ELENA - - 90033 90033 Fânețe Extravilan 3.000,00 1.956,00 - 4.498,80 20 147 ARGEȘ CURTEA DE ARGEȘ GENOIU VALERIU - - 89624 89624 Fânețe Extravilan 4.415,00 1.792,00 - 4.121,60 21 152 ARGEȘ CURTEA DE ARGEȘ MEGHES ELENA - - 89977 89977 Pășune Extravilan 4.500,00 401,00 922,30 22 155^1 ARGEȘ CURTEA DE ARGEȘ BODOC VASILE PUNCTUL „HOAGA“ - - - Fânețe Extravilan 4.960,00 3.234,00 - 8.182,02 23 155^2 ARGEȘ CURTEA DE ARGEȘ MUNICIPIUL CURTEA DE ARGEȘ*) - - 89608 89608 Fânețe Extravilan 294,00 57,00 - 144,21 24 155^3 ARGEȘ CURTEA
HOTĂRÂRE nr. 370 din 11 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281824]
-
canale de irigație și reutilizată. Rezervoarele îngropate pot fi amplasate sub suprafețele impermeabilizate din cadrul amplasamentului (alei, parcaje). (11) Pentru terenurile care includ și utilizări agricole în intravilan (agricultură de subzistență sau agricultură urbană), se recomandă menținerea arealelor ocupate de pășuni, fânețe, culturi. De asemenea, se recomandă în aceste situații, implementarea de practici de cultivare care conservă solurile. (12) În situația în care, pe teren există cursuri de apă naturale permanente sau temporare, se recomandă menținerea liberă a acestora (fără blocaje
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
exproprierii, potrivit art. 2 alin. (1) din hotărâre, situate pe raza comunei Buceș, satul Mihăileni, și comunei Crișcior, satul Zdrapți, județul Hunedoara, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor Categorie de folosință Cc: curți-construcții Vh: vie P: pășune F: fâneață A: arabil Pd: pădure I: intravilan E: extravilan NP: neproductiv L: livezi Act de proprietate, nr. cadastral CVC: contract de vânzare-cumpărare PV: proces-verbal CM: certificat de moștenitor TP: titlu de proprietate CP: contract de partaj NC: număr cadastral
HOTĂRÂRE nr. 612 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255436]
-
în urmă, supărat peste măsură că nu-și poate recupera averea, după o ceartă urâtă cu primarul și cu cei de la „cadastru”, Dumitru Breazu a făcut infarct pe scările primăriei. Refuzul nejustificat de a i se restitui două hectare de pășune împădurită, l-a trimis în lumea drepților. Și nu se construise nimic pe acele terenuri. Acolo pășteau vitele cooperativei, împreună cu altele despre care puțini oameni știau că aparțin mai marilor comunei din vremurile comunismului. Doar vegetația era mai săracă și
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
Căci iubind,putem ierta Dă la suflet,mântuire Să trăiască-n nemurire, Întru Sfântă Casa Ta! Dăruiește-ne iertare Trup și suflet,sănătos Din iubirea Ta cea mare, Picură la fiecare, Din iubirea lui Hristos! Du-ne,la a Ta pășune, Izbăvește-ne,pe toți Și trimite gânduri bune, Spor s-avem la rugăciune, Câte le voiești,Tu poți! Șterge zapis de păcate, Căci pe toți,Tu ne iubești! Și prin marea-Ți bunătate, Să Te-avem și după moarte, Tatăl nostru
RUGĂCIUNE de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378500_a_379829]
-
din nou la munte. În rare locuri, oamenii, unindu-se, puteau să trăiască în sate. Aici puteau avea ogoare, case cât de cât, iarmaroace, hanuri. Erau ca niște oaze vremelnice în veșnica pribegie a omului și a vitelor sale după pășune mai bună. Nu aceiași stare era în toate ținuturile din lume. În unele părți, cum ar teritoriile din Ardeal, sau unele locuri din preajma Iașului, sau ale Buzăului, sau ale Târgoviștei, au putut fi organizate așezăminte omenești bine clădite. Asemenea așezări
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
toate: multe oi, vite cât de abia puteai număra, ogoare frumoase și roditoare. În preajma gospodăriei se întindeau pajiști verzi, cât vedeai cu ochii, pornind chiar de la capătul satului, și urcând domol spre culmile mulților împăduriți din zare. Din loc în loc, pășunile erau întrerupte de cursuri de apă, și chiar de mici heleșteie, sau ochiuri de apă limpede, în care mijeau păstrăvi viguroși. Cei din familia Vlahovic erau oameni de ispravă, vânjoși, îndrăgostiți de muncă, îngrijind cu sfințenie frumoasa lor gospodărie. Și
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
singur cuvânt cu cineva, ceea ce-i sporea și mai mult tristețea captivității în care căzuse. Cu timpul, se mai obișnui, zilele începură să treacă mai ușor, deși îl apuca așa un dor cumplit, când își amintea de casa părintească, de pășunile satului, de apa Moravei, de eleșteiele pline de pește din ținutul natal. Deși era forțat de stăpânii otomani să se închine precum turcii, în inima lui el continua să se închine bunului Dumnezeu, Cel învățat de acasă, de la părinți și
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
băute pe datorie. Reprezentanții puterii locale se agită și promit „marea cu sarea”, doar în perioada campaniilor electorale. Apoi, liniște... câte o găină mai zburătăcește, din când în când, cotcodăcind pe uliți. Vitele, câte au mai rămas, se întorc de la pășune, spărgând liniștea, cu dangătul de doagă al talăngilor. Vălul înserării îi strânge pe locuitori în case. Pustietatea și bezna stăpânesc ulițele. Sigur, există iluminat public, dar din lipsă de fonduri, acesta funcționează sporadic. Paza obștească, înarmată cu câte o bâtă
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Îmi plăcea să împletesc umbra norilor ori de câte ori aveam ocazia,copil fiind,în satul adormit sub mușcăturile de hienă ale unui somn vremelnic înțărcat de plămădirea pământului.. În grumazul răsăritului,bunicii scoteau mioarele pe pășunile întinse ale nesfârșirii smaraldice,lăsându-le să se răsfețe la primul căscat al zorilor de toată avuția lutului,setoși parcă de o stăpânire niciodată reală.Talanga batalilor străpungea creierii munților la picioarele cărora mă așezam cu tot dragul de bunica
UMBRA BUNICII... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381961_a_383290]
-
plecați din matca lor de prigoana dărilor habsburgice, au aflat aici tihnă pentru mândria de sine și pentru oierit. Așa-i?! -Drept e! Coborâtorii de dincolo de Parâng s-au așezat pe valea Bistriței aproape de vărsarea ei în Olt, unde găsiseră pășuni întinse și o climă blândă înlesnind oilor păscutul până în târziul lui Brumar... completă nostalgic frumosul ungurean Zain, mai sobru, dar cu aceeași lumină în privirile duse departe. Schimbând nota, Miluța noastră îndreptă smerită către băiat duioasa-i față, dar împungându
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
câteodată vreo doua-trei oi, sau vreo capră. Păsări nu erau prin curte, dar erau destule prin Deltă, trebuiau doar vânate. Mult mai mare animație era pe terenul de pășunat de la marginea satului, de lângă desișul de maquis. Acolo, pe imașul de pășune, se vedeau multe vite la păscut, sau câte-un vițeluș zburdalnic alergând cu coada pe sus. Apoi, apăreau o mulțime de copii alergând după vite, ori, cel mai adesea, jucându-se. Dincolo de aceste coclauri de pășune, se vedeau întinderi nu
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
Acolo, pe imașul de pășune, se vedeau multe vite la păscut, sau câte-un vițeluș zburdalnic alergând cu coada pe sus. Apoi, apăreau o mulțime de copii alergând după vite, ori, cel mai adesea, jucându-se. Dincolo de aceste coclauri de pășune, se vedeau întinderi nu prea mari cu parcele de culturi de grâu, orz, ceapă și zarzavat. Deși mici, loturile de pământ erau îngrijite, frumos împrejmuite, chiar dacă nu prea prospere. Și mai pitoresc era când te apropiai de câte o căsuță
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
cuiburile de pe mal. Aici am adunat niște curmale. - Să-i mulțumim lui Iehova că v-ați întors cu bine, și că ați adus câte ceva de mâncare ! După ce vă săturați, mai aveți treabă de făcut, aveți de adus văcuța acasă de la pășune, și să mai aduceți niște vedre de apă din canal, că vine tatăl vostru de la muncă și să aibă apă să se spele, apoi să mai aduceți câte o sarcină de trestie uscată pentru foc... - Facem cum spui tu, mamă
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
Toate Articolele Autorului Tărâm pierdut Ma cheamă iar,cu dor, copilăria, Cu inocența și cu visurile ei, Cu jocurile inventate și amăgirea Necunoscutului din depărtări. Mă cheamă iar poienile și codrii Pe care atâta i-am cutreierat! Și dealurile cu pășuni, și plopii Ce tremurau în vânt pe înserat. Să fiu din nou copilul fără minte Râzând cu soarele în ochi și-n suflet, Să-mi las pe drum aducerile aminte, S-o pot lua pe urmă de la capăt. Mama s-
TĂRÂM PIERDUT de NINA DRAGU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380373_a_381702]
-
811 din 21 martie 2013. S-au dus Babele- miros de pământ reavăn sfințește livada În urmă cu doi ani, primăvara, eram la Gurbediu, în Bihor, împreună cu soțul meu, la mormântul părinților săi, aflat în cimitirul satului, la marginea unei pășuni. După ce ne-am recules și am lăsat la căpătâiul lor zambile, ne-am îndreptat spre ieșirea din cimitir. Dinspre șosea, venea o turmă de mioare și 2 câini ciobănești. Un cioban tânăr mâna oile și mieii, mai cu zor decât
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
câmpul cu iarba abia încolțită ... Citește mai mult S-au dus Babele-miros de pământ reavănsfințește livadaîn urmă cu doi ani, primăvara, eram la Gurbediu, în Bihor, împreună cu soțul meu, la mormântul părinților săi, aflat în cimitirul satului, la marginea unei pășuni. După ce ne-am recules și am lăsat la căpătâiul lor zambile, ne-am îndreptat spre ieșirea din cimitir. Dinspre șosea, venea o turmă de mioare și 2 câini ciobănești. Un cioban tânăr mâna oile și mieii, mai cu zor decât
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
-mi știu galsul de aceea le iubesc. Am atâtea ca să-ți spun si ca sa le-npărtasesc. Nimenea nu le v-a smulge din Mâna Tatălui Meu, El Mi le-a-ncredințat Mie, I le voi păzi chiar Eu. Le voi paște pe-o pășune bună și plină de rod, Am acum o misiune: Vreau din lume să le scot. Le voi duce la izvoare cu-apă proaspătă și rece, Un singur Păstor va fi și-o singură turmă trece. Si nici una dintre ele din
ISUS, PASTORUL CEL BUN de MIRON IOAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381115_a_382444]
-
plecați din matca lor de prigoana dărilor habsburgice, au aflat aici tihnă pentru mândria de sine și pentru oierit. Așa-i?! -Drept e! Coborâtorii de dincolo de Parâng s-au așezat pe valea Bistriței aproape de vărsarea ei în Olt, unde găsiseră pășuni întinse și o climă blândă înlesnind oilor păscutul până în târziul lui Brumar... completă nostalgic frumosul ungurean Zain, mai sobru, dar cu aceeași lumină în privirile duse departe. Schimbând nota, Miluța noastră îndreptă smerită către băiat duioasa-i față, dar împungându
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
zbuciumul Unei clipe trecătoare Lăcrimând-o buciumul... Dincolo de deal și ramuri Ce cu frunza bolta-nțeapă, Ale cerurilor geamuri Trag a nopții neagră pleoapă... În unghere stinse-n zare Se înstână stânele, Cumpănele cu căldare Răscolesc fântânele. Peste sat, peste pășune Ultimele paseri zboară, Se zoresc să se adune Pe la cuibul lor de vară. Pe răspântii din pădure Unde ne-am iubit noi, dragă, Pe tăișuri de secure. Sângele de lemn se-ncheagă... Și în taina înserării Urma îți urmează zboru-ți
GRUPAJ CU POEZII RECENTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371353_a_372682]
-
cât de aproape putem spre a-i obseva toate inclinațiile senzoriale. Stai blând, nu te agită, așa, frumos, ridică nasul mai sus să-i văd profunzmile adiacente. Acum închide ochii. Repede, repede, așa, blajin că o gașcă în zbor spre pășunile nordice, da, nu respira-blitz ! Loredana se amuză de mama focului bâțiindu-și ochii în fel de fel de nuanțe ale subjugării doar de ea simțite și înțelese, ca restul asistenței, în frunte cu suratele ei își opriseră respirația într un moment
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPAŢIEI CAP. PRUNCII FLORILOR DE PRIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374994_a_376323]
-
de vară Și să sărut ciucurii parfumați al florilor de liliac. Tânjesc după vârfuri singuratice de munte, Dar mai mult tânjesc după dulcea Poppy - Acea lume încântătoare a prozei Capabilă să înlăture și veștedul meu trandafir. Îmi doresc să văd pășuni cu un parau Dar mai mult doresc panseluțe gânditoare, Atunci când într-o zi leneșa de vară Adun culori care să mă înveselească. Vreau ciripit de privighetori Și ălei cu copaci bătrâni, Dar ce vreau desigur cel mai mult Sunt nuanțe
VISE NEÎMPLINITE (POEME)1 de ADRIANA ORR în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375052_a_376381]