155,444 matches
-
lui Eminescu în lumea noastră", stau mărturie despre "un Eminescu al haosului germinativ", sunt de aceeași relevanță pentru cugetul omenesc precum caietele lui Leonardo da Vinci și caietele lui Paul Valéry. Unele din aceste gânduri au fost selectate în două pagini ca argument la primul volum de facsimile, altele ar fi meritat să fie adăugate, ca pasajele următoare: "Există, într-adevăr, în mijlocul nostru o comoară de care abia ne atingem, de teamă să n-o prăpădim: sunt cele 44 de caiete
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
tehnic, artistic, fizic, financiar - de-a dreptul imens, iar coordonarea este perfectă dintre aceste paliere. Proiectul Academiei Române, conform planului editorial anunțat în final, cuprinde 23 de volume, în care vor fi facsimilate toate manuscrisele eminesciene (ceea ce înseamnă 15.478 de pagini), într-o serie cu apariții eșalonate pe cinci ani, după cum speră Eugen Simion. Ediția nu este însoțită de comentarii și de transcrieri ale textului manuscris, pentru că asta ar fi însemnat complicarea procesului tipografic, mărirea numărului de pagini peste o limită
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
15.478 de pagini), într-o serie cu apariții eșalonate pe cinci ani, după cum speră Eugen Simion. Ediția nu este însoțită de comentarii și de transcrieri ale textului manuscris, pentru că asta ar fi însemnat complicarea procesului tipografic, mărirea numărului de pagini peste o limită acceptabilă. Cititorul obișnuit sau cercetătorul pot face propriile descifrări, estimări, observații, reflecții, interpretări, comparații cu textele din edițiile existente. Nu mi-am propus să relatez, în această simplă cronică de semnalare a unei mari izbânzi editoriale, istoria
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
dramatizare a biograficului, a exhibării în fața unui receptor despre ale cărui așteptări nici nu e nevoie să se știe prea multe. Primul poem din carte, intitulat XXX, funcționează ca un opening. Câteva versuri puse cap la cap trasează din prima pagină coordonatele a ceea ce va urma: "mi-e frică de lucrurile firești", "obsedații sunt cei cu prea puțin sânge", "fata de liceu de astăzi/ e o nimfomană", "aerul umed și vulgar/ dintre stilou și pulpele mele", în fine, ni se spune
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
nu e trucată, iar naivitatea e de preferat ipocriziei. În plus, are acea calitate ca, atunci cânt te aștepți mai puțin, un poem (precum Pe coridor sau Omul este un animal care așteaptă) sau doar un vers minunat să lumineze pagina. Pe coperta patru, Florin Iaru îi spune simț poetic. Iulia Balcanaș, Filme americane, Editura Cartea Românească, București, 2005, 57 p.
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
Cioculescu Eseul A doua moarte a lui Cioran de Bernard-Henri Lévy a fost scris în 1995, la moartea (în 26 iunie) a marelui scriitor. L-am descoperit întâmplător, în timp ce răsfoiam cu plăcere și interes masivul volum, de o mie de pagini format mare, purtând titlul Recidive. Apărută în 2004, la Editura Grasset, cartea a venit tocmai din Germania, de la bunul nostru prieten Dinu Ianculescu, căruia îi mulțumesc încă o dată prin aceste rânduri. Recidive face parte dintr-o serie de autor - ajunsă
Bernard-Henri Lévy - A doua moarte a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11661_a_12986]
-
tîrziu, nevoia de a se "explica", scriind "confesiunea involuntară" (1975) - publicată în Carnete europene - și "mica autobiografie intelectuală" (1977) din Prezențe românești și realități europene (acum, în 2004, în ed. II). Cultivîndu-și claustrarea între pereții locuinței-bibliotecă și retras exclusiv între paginile scrierilor sale, el își dădea seama că devenise indescifrabil pentru contemporani. Se pare însă că, în fond, nu era deloc prea dornic de a-și lăsa, dezlegată, enigma-i... Adrian Marino a suferit multe în viață: peregrinări de la Iași la
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
nu ușoare, dintr-o zonă de cultură europeană - cea românească - la alta, în Occident. în imaginea sa despre sine însuși, el aborda cultura occidentală "de la egal la egal". În volumul Prezențe românești și realități europene, cei care citesc cu atenție paginile în care sînt descrise contactele sale intelectuale cu personalități culturale occidentale nu pot să nu remarce faptul că întîlnirile au fost destul de puține și de prea redusă însemnătate. În Danemarca, este invitat la catedra de limba română din Aarhus ("lingviști
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
foarte sensibil la aprecierile admirative ale criticului român. Întrevederile cu Mircea Eliade au fost de asemenea foarte importante și fructuoase. Adrian Marino le consemnează de mai multe ori: "Seară la Mircea Eliade" (p. 298), "La Mircea Eliade" (p. 281) etc. Paginile sînt antologice și pot interesa istoria literară (în orice caz, pe cei care studiază viața și opera celebrului scriitor român): "candoare de savant", "mereu prietenos, precis, afabil", "timid și ușor ireal", într-o "sinceră și discretă solidaritate", stil "confrate", fără
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
reviste literare, reprezentând majoritatea revistelor românești care au format electronic". Dintre acestea Cronicarul îl recomandă navigatorilor pe cel al Dilemei care, spre bucuria "exilaților" apare pe undele electronice la scurt timp după apariția pe piață a revistei. l Tot în pagina de cultură a ziarului Adevărul o știre neprofesionistă, grăbită, stângace, greșită o dă Tiberiu Fărcaș. Să cităm începutul notei fără a modifica nici o virguliță, dar permițându-ne niște paranteze: "Peste 30 de specialiști în opera marelui scriitor francez, șsic și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
poate fi măsurată doar prin sfidarea căreia îi este supusă acum întreaga societate românească. Încercarea stalinistă de a-l îngenunchea pe cel cercetat, antepronunțarea, presiunea psihică și privarea de libertate, fie și pentru o clipă, declarațiile maraton pe zeci de pagini, înscenarea unor ceremonialuri juridice nocturne, al căror impact psihic este special calculat cu scopul de a destructura rezistența fizică și coerența morală, nu sînt doar abuzuri juridice, excese mai mult sau mai puțin voluntare, ci adevărate forme de tortură camuflate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11664_a_12989]
-
astfel vituperat: "La Valea Mare - unde se află astăzi o casă memorială -, doctorul Vasile Tițescu ne mai spune ce știm cu toții; aici Ťa trăit, a scris, s-a bucurat și s-a sfîrșit Liviu Rebreanu - aici s-a scris o pagină de seamă din istoria literaturii româneť. Poate că, între timp, această Ťnoutateť s-o fi aflat notabilitățile județului Argeș, în cazul cînd sfintele alegeri nu le vor găsi preocupate să afle cine rămîne, cine pleacă și, mai ales, cum i
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
Argeș, în cazul cînd sfintele alegeri nu le vor găsi preocupate să afle cine rămîne, cine pleacă și, mai ales, cum i se mai zice la Pitești lui Agamiță Dandanache, omul marilor înnoiri". Fuga de pedanterie e continuu vădită în pagina stilistic electrizată, configurată într-o atitudine ce, de regulă, evită eufemismele, diplomaticeștile meandre, asumată bărbătește. Tot în contul acestei deschideri existențiale trebuie consemnată și atenția - caracteristică - pe care cercetătorul o acordă culiselor vieții literare, puzderiei de "mărunțișuri" ce se ascund
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
poate fi la nesfârșit o apă inodoră, incoloră și fără gust ce se scurge printre degetele consumatorului ei. Dacă așa ar sta lucrurile, n-ar fi, vorba ceea, decât o "mare sfârâială". Esențial nu mi se pare ce intră în pagină (poate să intre orice). Esențial e ce rămâne din ea, bucățile de piatră sau pulberea fină a viziunii poetului. Din această perspectivă, nu tematica (pestriță) și tonalitatea (scăzută) îi pot fi reproșate lui Dan Sociu. Deficiențele volumului apar din vidul
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
vechime, să vedem ce zice noua generație! Te-ai aștepta la radicalism. Dar nu: 20 de ani, BAC-ul luat, trei cărți publicate, puține citite probabil, o domnișoară pozează fatal de pe coperta a IV-a a volumelor, ca fata de la pagina 5. Și gata, e poetă! A venit toamna!/Lângă inima mea/Au căzut frunze colorate;/ Iar inima mea/ E umbra inimii tale./ A venit toamna, și.../ Mi-e teamă! și mie mi-e teamă să citez mai departe. O fac
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
într-adevăr, ceva din poziția statuii multimilenare. Atât că a noastră ședea în patru labe. Să fi fost fraza lui Henry Michaux o parolă?... Iar cucoana bucureșteană, spirituală, să fi avut dreptate, când exclama: Qui s'aiment, se taquinent?... La pagina 165 a volumului meu de memorii, al doilea, răsfoindu-l, dau de următoarele rânduri scrise de subsemnatul, înainte de a schița portretul cu lumina stinsă de la pagina 311. Citez: Dacă, între mine și Manolescu, odată, lucrurile s-ar răci (ceea ce, în
Scribul egiptean by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11699_a_13024]
-
bucureșteană, spirituală, să fi avut dreptate, când exclama: Qui s'aiment, se taquinent?... La pagina 165 a volumului meu de memorii, al doilea, răsfoindu-l, dau de următoarele rânduri scrise de subsemnatul, înainte de a schița portretul cu lumina stinsă de la pagina 311. Citez: Dacă, între mine și Manolescu, odată, lucrurile s-ar răci (ceea ce, în definitiv, se poate întâmpla oricând în lumea literară), acest scurt citat din marele autor francez, introdus ca martor, ar aduce pe loc între noi lucrurile la
Scribul egiptean by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11699_a_13024]
-
exprima și dezvălui. Lângă modelul publicistului Eminescu, arzând literalmente pentru fiecare filă de adevăr personal, netranzacțional, avem și modelul Arghezi, al necruțătorului pamfletar căruia i se ștersese complet din memorie numele actriței nimicite pe hârtie cu numai o zi înainte. Paginile de gazetă, pagini "la vedere", accesibile cititorului mediu, sunt și o formă de socializare. Autorul de ficțiuni dense, grele, pline de fantasme, face un pas către spațiul public, scoțând nasul prin ușa întredeschisă și încercând să prindă pulsul scării, blocului
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
Lângă modelul publicistului Eminescu, arzând literalmente pentru fiecare filă de adevăr personal, netranzacțional, avem și modelul Arghezi, al necruțătorului pamfletar căruia i se ștersese complet din memorie numele actriței nimicite pe hârtie cu numai o zi înainte. Paginile de gazetă, pagini "la vedere", accesibile cititorului mediu, sunt și o formă de socializare. Autorul de ficțiuni dense, grele, pline de fantasme, face un pas către spațiul public, scoțând nasul prin ușa întredeschisă și încercând să prindă pulsul scării, blocului, țării. Făcând astfel
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
și dezamăgiri ale scriitorului din Europa de Sud-Est. La final, un text de atmosferă, melodrama Zaraza. Sumarul atât de compozit al cărții e completat de montajul naturalist al portretului eminescian (contribuția lui Mircea Cărtărescu la "demitizarea" poetului național) și de paginile febrile ale unui game junkie, un om serios căzut, aproape un an, în patima jocurilor pe computer. Întâmplător sau nu, Eminescu și pixelii se întâlnesc în titlul acestui volum, atât de reprezentativ pentru structura oximoronică a scriitorului "optzecist". Mircea Cărtărescu
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
cearceafuri de o albeață ireală stătea mama, tânără și goală, cu pata roșie de lupus pe șold, cu părul răsfirat pe sâni și pe umeri, cu ochii strălucind ca briliantele, zâmbindu-mi de bun-sosit." (p. 25). Sunt cele mai bune pagini ale volumului, cu publicistică trasă înspre literatură și secvențe prozastice decodate biografic. Nici secțiunea comentariilor pe marginea poeziei și a unor lirici reprezentativi nu e rea, cultura, finețea și bunul gust intrând în ecuația artistului devenit critic literar. Definiția pe
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
staliniste, au fost interziși etc.). Articolul "Parastasul literaturii sovietice", publicat în 1989, a stârnit vii polemici. "Parastasul", în care nu se vorbește "numai de bine" ci se spune adevărul despre falsul dogmelor realist-socialiste, a deranjat multă lume. Textele din aceste pagini fac parte din volumul Bărbații, apărut în Editura ZebraE, la Moscova, în 2001. România literară a publicat într-un număr anterior alte câteva eseuri ale lui Erofeev. Margareta ȘIPOȘ Dinozaurul lui Spielberg (Imperiul sovietic al sentimentelor) Bătrânul cazac din Kuban
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
Ilie Constantin Elanul de a sfâșia două mii de pagini de jurnal intim, în vara lui 1987 - când am plecat din Vélizy-Villacoublay ca să mă instalez în solitudinea unui apartament din arondismentul XIV parizian - mi-a părut exaltant: o rupeam cu trecutul etc. Nu ignor binele psihologic pe care îl voi
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
profit pentru poezie și litere. Eu trebuie să aprofundez încă lectura textului Dvstră pe care sper cu adevărat să-l pot publica în ultimul număr din acest an al revistei L'Approdo letterario ; firește, într-o selecție de vreo zece pagini de versuri precedate de nota Dvstră. Prietenul Righi muncește mult și aceasta e cauza că nu păstrează relația cu Dvstră ; dar nu există îndoială că vă păstrează o excelentă amintire ; pe care eu i-o voi împrospăta de îndată ce voi avea
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
am văzut pe Montale și i-am dat micul volum tradus de Dvstră. Marco Forti e autorul unei masive cărți despre Eugenio Montale - eram cu atât mai încântat că el i-a înmânat, în fine, volumul meu (de peste 200 de pagini) de traduceri din Oase de sepie, apărut încă în 1967 în colecția "Cele mai frumoase poezii" în 7160 de exemplare. A doua scrisoare mi-a fost adresată la Paris, pe 25 februarie 1974. Forti precizează că trebuia înlăturată ipoteza publicării
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]