3,023 matches
-
știri era mai potrivit pentru acele sarcini: modelul informativ sau cel de tip "story". Un alt exemplu în care este atacată ideologia reflectată în stil se regăsește în pamfletul lui William Kemp, Nine Daies Wonder, apărut în 1600. În acest pamflet este atacat stilul baladei. Mai mult, relatarea lui Kemp poate fi considerată un exemplu timpuriu de jurnalism literar narativ. Kemp practica o formă veche de dans englezesc numită dansul Morris, în care dansatorul poartă clopoței la picioare. În urma unui pariu
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
omilii. Mai mult, majoritatea relatărilor senzaționale scrise în secolele al XVI-lea și al XVII-lea aveau o morală. Dar o altă motivație pentru scriitor și tipograf este profitul care însoțea dezvoltarea clasei mijlocii. Senzaționalul s-a vândut bine dintotdeauna. Pamfletele asemenea celor scrise de Thomas Dekker erau tipice. Amintit astăzi ca dramaturg, acesta a fost și un jurnalist care documenta scena socială londoneză de la începutul anului 1600. Pe de-o parte, el a acceptat prezentul inconcluziv al realității fenomenale, pe
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în 1563 (163). În relatările despre crime se pot găsi strămoși ai lui In Cold Blood și The Executioner's Song, favoriți moderni pereni ai jurnalismului literar narativ. De exemplu, în 1592, Thomas Kydde, dramaturg și poet, a scris un pamflet în care o soție își ucide soțul de dragul amantului, care până la urmă o părăsește, însărcinată. Subiectul poate fi uzat din perspectiva noastră contemporană. Totuși, prin descrierile și dialogul său relatarea reprezintă jurnalismul de senzație și narativ timpuriu în scena în
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
neant. Ca majoritatea formelor nonficționale, reportajul social are antecedente. Până la urmă, relatarea lui Vitalis despre moartea lui William Cuceritorul are un aspect social, având în vedere natura sa omiletică: intenția sa a fost salvarea trupului. În secolul al XVI-lea pamfletele despre hoți serveau drept amuzament dar examinau și o problemă urbană, aceea a tâlharilor și a hoților de buzunare londonezi, sau ceea ce numim astăzi "escrocul". John Taylor, "poetul apei", a descris în secolul al XVII-lea cum traiul barcagiilor era
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
adunată din hârtii scrise de el". Nevoia de a insista în veridicitatea relatării are o tradiție foarte veche și reflectă în viitoarea epocă augustă credința că limbajul este oglinda fenomenelor. Ca și părțile scrise de el din "Furtuna", mult din pamfletul de patruzeci de pagini despre Wild este cronologic. Dar la un moment dat, Defoe folosește apelul la bunul simț asociat de obicei cu romanul realist. Wild, în cârdășie cu hoții, vrea să returneze lucrurile furate de la o doamnă în schimbul unei
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
242, 270, 288, 314 novella (It. "știri"), 84 obiectivitate, hegemonia critică a ~, 88, 97, 120, 287, 292, 293, 296, 297, 310, 314 Olsen, Tillie, 325 Orwell, George: Homage to Catalonia, 324 Overbury, Thomas, 147, 171 Pall Mall Gazette, 69, 70 pamflete, 135 Pattee, Fred Lewis, 56, 71, 107, 181, 202, 205, 265, 279, 280, 281, 282, 283, 285, 286, 287, 288 Peacham, Henry: Coach and Sedan, 152 Pegler, Westwood, 223 Pepys, Samuel, 148 perspectivă, 68, 71, 77, 84, 103, 105, 111
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fel de insultă, dar, în orice caz, se recurge la un termen considerat puțin măgulitor, care scutește de orice argumentație ulterioară. Este ceea ce-l determină pe sociologul și publicistul belgian Claude Javeau (2002, pp. 82-83) să revendice ironic, într-un pamflet recent, statutul de minoritate protejată pentru elită, „specie pe cale de dispariție”. Însă nu e suficient să constatăm această aversiune foarte răspândită față de noțiunea de elită, ci trebuie să încercăm s-o înțelegem. În epoca noastră, în societățile care se vor
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cum ar fi pedeapsa cu moartea sau situația economică a Rusiei, care îl obsedează pe eroul principal. Plutind pe valurile conversației și încercînd să evite una dintre aceste teme, prințul Mîșkin „dă chix“ și eșuează după ce urcase în barca unui pamflet împotriva catolicismului. Nu se poate să faci parte din „lumea asta“, din înalta societate rusă, dacă pui atîta suflet în propriile‑ți idei. Riști să nu ai aderență la ea, să fii luat drept un „idiot“. Ceea ce cu prințul Mîșkin
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
susținut cu o teza despre semiologia regizorala, susținută în 1978. Pe 2 decembrie 1977, în urma implicării în „cazul” Paul Goma, Securitatea solicită retragerea cetățeniei române a lui Ț. Insubordonarea lui politică explodează în ianuarie 1982, cănd publică în revistă „Actuel” pamfletul Să Majesté Ceaușescu I-er, roi communiste, unde biografia celor doi conducători este „citită” fals ditirambic, expunându-se totodată și situația reală din România. Iată un fragment: „Le roi est bon, le roi aime leș fêtes - pour son anniversaire la joie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
filigran, se discerne profilul meditativului și al moralistului, cu obsesiile sale cele mai adânci. Carte de poezie fulgurantă, de descripție și de reflexivitate vie, purtând însemnele unei artisticități baroce, având un rol important în cultivarea poemului în proză și a pamfletului, Fantome marchează o dată în evoluția prozei românești. Acest „carnet al unui ieșean” e completat de „carnetul unui fost parizian”, inclus în volumul Povestea celor necăjiți. Evocarea unor personalități (Oscar Wilde, Jean Moréas), schițarea unor figuri enigmatice, povestirea unor întâmplări insolite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
MUNTEANU, Cornel (9. IV. 1956, Cetatea de Baltă, j. Alba), critic și istoric literar. Este absolvent al Liceului „Horia, Cloșca și Crișan” din Abrud și licențiat în filologie română-franceză la Universitatea din Suceava (1982). Își susține doctoratul cu teza Pamfletul ca literatură la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1997) și este cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității de Nord din Baia Mare. În 1994 a fost detașat la Catedra de filologie română a Universității „Eötvős Lorand” din Budapesta. A colaborat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
mai puțin realizate ale autorului comentat. Astfel, noutatea romanului Steaua Bunei Speranțe ar consta în „cultul pentru dragoste, înțeleasă în sens larg, drept apropiere între oameni, indiferent de scopurile ce i-au antrenat în război și deasupra oricăror determinări naționaliste”. Pamfletul ca discurs literar (1999) este un studiu teoretic și critic despre un fenomen literar aproape ignorat astăzi. Autorul vrea să epuizeze (și de cele mai multe ori reușește) toată „problematica de esență” a pamfletului: mecanism, paradigme, procedee, variante formale, structură etc. Pornește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
antrenat în război și deasupra oricăror determinări naționaliste”. Pamfletul ca discurs literar (1999) este un studiu teoretic și critic despre un fenomen literar aproape ignorat astăzi. Autorul vrea să epuizeze (și de cele mai multe ori reușește) toată „problematica de esență” a pamfletului: mecanism, paradigme, procedee, variante formale, structură etc. Pornește de la ideea că „pamfletul românesc ca literatură se naște din proza jurnalistică” și comentează copios atât autori români, cât și străini. Specia e studiată de la apariția ei, ajungându-se la concluzia că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
1999) este un studiu teoretic și critic despre un fenomen literar aproape ignorat astăzi. Autorul vrea să epuizeze (și de cele mai multe ori reușește) toată „problematica de esență” a pamfletului: mecanism, paradigme, procedee, variante formale, structură etc. Pornește de la ideea că „pamfletul românesc ca literatură se naște din proza jurnalistică” și comentează copios atât autori români, cât și străini. Specia e studiată de la apariția ei, ajungându-se la concluzia că „abia cu Ion Heliade-Rădulescu, Gr. Alexandrescu, Eminescu, Caragiale, A. Bacalbașa putem vorbi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
cât și străini. Specia e studiată de la apariția ei, ajungându-se la concluzia că „abia cu Ion Heliade-Rădulescu, Gr. Alexandrescu, Eminescu, Caragiale, A. Bacalbașa putem vorbi de conștiința «artizanală» a unei literaturi pamfletare”. M. are în atenție și (re)definirea pamfletului din perspectiva celor mai actuale teorii despre text și genurile literare. În capitolul intitulat Zonele de contact pamfletul e studiat ca artă a elocinței, e raportat la presă, iar când e apropiat de polemica literară se conchide că „în mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
Gr. Alexandrescu, Eminescu, Caragiale, A. Bacalbașa putem vorbi de conștiința «artizanală» a unei literaturi pamfletare”. M. are în atenție și (re)definirea pamfletului din perspectiva celor mai actuale teorii despre text și genurile literare. În capitolul intitulat Zonele de contact pamfletul e studiat ca artă a elocinței, e raportat la presă, iar când e apropiat de polemica literară se conchide că „în mare parte, o istorie critică a literaturii române ar trebui să devină o istorie a polemicilor în zona literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
că „în mare parte, o istorie critică a literaturii române ar trebui să devină o istorie a polemicilor în zona literaturii; acestea dau pulsul și dinamica ideilor în contextul cultural în care se manifestă un scriitor sau altul”. Capitolul Paradigmele pamfletului este rezervat unei descrieri „decodificatoare” a pamfletului și unei „anatomii” date de invarianții modali (adică satira, parodia, ironia etc.). Pentru a-și susține demonstrația, autorul recurge la nume reputate, ca Roman Jakobson, Gérard Genette, Marc Angenot, Tzvetan Todorov ș.a. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
a literaturii române ar trebui să devină o istorie a polemicilor în zona literaturii; acestea dau pulsul și dinamica ideilor în contextul cultural în care se manifestă un scriitor sau altul”. Capitolul Paradigmele pamfletului este rezervat unei descrieri „decodificatoare” a pamfletului și unei „anatomii” date de invarianții modali (adică satira, parodia, ironia etc.). Pentru a-și susține demonstrația, autorul recurge la nume reputate, ca Roman Jakobson, Gérard Genette, Marc Angenot, Tzvetan Todorov ș.a. În căutarea valorii estetice și a literarității pamfletului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
pamfletului și unei „anatomii” date de invarianții modali (adică satira, parodia, ironia etc.). Pentru a-și susține demonstrația, autorul recurge la nume reputate, ca Roman Jakobson, Gérard Genette, Marc Angenot, Tzvetan Todorov ș.a. În căutarea valorii estetice și a literarității pamfletului se întreprinde un excurs prin toată literatura română, preferându-se, pentru exemplificări și comentarii, perioada pașoptistă și cea interbelică. Pamfletul ca discurs literar se impune ca o lucrare erudită, minuțios elaborată. SCRIERI: Marin Preda. Fascinația iubirii, București, 1996; Romulus Guga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
la nume reputate, ca Roman Jakobson, Gérard Genette, Marc Angenot, Tzvetan Todorov ș.a. În căutarea valorii estetice și a literarității pamfletului se întreprinde un excurs prin toată literatura română, preferându-se, pentru exemplificări și comentarii, perioada pașoptistă și cea interbelică. Pamfletul ca discurs literar se impune ca o lucrare erudită, minuțios elaborată. SCRIERI: Marin Preda. Fascinația iubirii, București, 1996; Romulus Guga. Polifonia unei voci, Târgu Mureș, 1998; Pamfletul ca discurs literar, București, 1999; Laurențiu Fulga, Cluj-Napoca, 2001; Lecturi neconvenționale, Cluj-Napoca, 2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
literatura română, preferându-se, pentru exemplificări și comentarii, perioada pașoptistă și cea interbelică. Pamfletul ca discurs literar se impune ca o lucrare erudită, minuțios elaborată. SCRIERI: Marin Preda. Fascinația iubirii, București, 1996; Romulus Guga. Polifonia unei voci, Târgu Mureș, 1998; Pamfletul ca discurs literar, București, 1999; Laurențiu Fulga, Cluj-Napoca, 2001; Lecturi neconvenționale, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Gheorghe Glodeanu, „Pamfletul ca discurs literar”, JL, 2000, 1-2; Dan Mănucă, Dificultățile pamfletului, CL, 2000, 3; Al. Ruja, Teoria pamfletului, O, 2000, 5; Petraș, Panorama
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
impune ca o lucrare erudită, minuțios elaborată. SCRIERI: Marin Preda. Fascinația iubirii, București, 1996; Romulus Guga. Polifonia unei voci, Târgu Mureș, 1998; Pamfletul ca discurs literar, București, 1999; Laurențiu Fulga, Cluj-Napoca, 2001; Lecturi neconvenționale, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Gheorghe Glodeanu, „Pamfletul ca discurs literar”, JL, 2000, 1-2; Dan Mănucă, Dificultățile pamfletului, CL, 2000, 3; Al. Ruja, Teoria pamfletului, O, 2000, 5; Petraș, Panorama, 429-431; Săluc Horvath, „Lecturi neconvenționale”, „Nord literar”, 2003, 4. L.Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
Fascinația iubirii, București, 1996; Romulus Guga. Polifonia unei voci, Târgu Mureș, 1998; Pamfletul ca discurs literar, București, 1999; Laurențiu Fulga, Cluj-Napoca, 2001; Lecturi neconvenționale, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Gheorghe Glodeanu, „Pamfletul ca discurs literar”, JL, 2000, 1-2; Dan Mănucă, Dificultățile pamfletului, CL, 2000, 3; Al. Ruja, Teoria pamfletului, O, 2000, 5; Petraș, Panorama, 429-431; Săluc Horvath, „Lecturi neconvenționale”, „Nord literar”, 2003, 4. L.Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
unei voci, Târgu Mureș, 1998; Pamfletul ca discurs literar, București, 1999; Laurențiu Fulga, Cluj-Napoca, 2001; Lecturi neconvenționale, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Gheorghe Glodeanu, „Pamfletul ca discurs literar”, JL, 2000, 1-2; Dan Mănucă, Dificultățile pamfletului, CL, 2000, 3; Al. Ruja, Teoria pamfletului, O, 2000, 5; Petraș, Panorama, 429-431; Săluc Horvath, „Lecturi neconvenționale”, „Nord literar”, 2003, 4. L.Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
efectele ei au fost mai degrabă contraproductive pentru liberali. Dar evenimentul liberal de la Timișoara a avut și o parte să-i zicem mondenă, și ea importantă în economia războiului dintre "aliați". Vedetă a fost poetul Mircea Dinescu cu al său pamflet intitulat "Despărțirea de Băsescu". Citit în cadrul reuniunii liberale, pamfletul s-a bucurat de un succes teribil, fiind primit cu ropote de aplauze și hohote de râs. Parcă pentru a turna gaz pe foc, Ludovic Orban a reluat, în cadrul Conferinței de
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]