2,986 matches
-
5. Importanța istorică și literară Capitolul următor poate avea o structură asemănătoare: 2. Memoriile lui Emil Constantinescu 2.1. Din culisele Palatului Cotroceni 2.2. Război cu foștii prieteni 2.3. Război cu foștii adversari 2.4. Între parodie și pamflet 2.5. Arc peste timp etc. Unele lucrări introduc În sistemul de jalonare și cifra care numerotează capitolul respectiv, fie ea arabă sau romană. De pildă, subcapitolul „Memoriile lui Petre Roman” din capitolul 7 al lucrării ar fi jalonat astfel
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Fundoianu, Ilarie Voronca, I. Ross, I. Berman și Tudor Arghezi, Geo Bogza. Sunt evocate și figuri de odinioară: buclucașul călugăr Mardarie Vlahuță, Vasile Kogălniceanu, socialiștii Zamfir C. Arbore și Panait Moșoiu. Înscriindu-se în literatura holocaustului, Orașul măcelului (1941), un pamflet corosiv și patetic, de o iudaitate profundă, bazat pe o experiență-limită - rebeliunea legionară din ianuarie 1941, surprinde în instantanee macabre „dinamica distrugerii” din cartierele evreiești, ororile asasinatelor din pădurea Jilava, supraviețuirea miraculoasă a rabinului Gutman. Autorul face rechizitoriul unei ideologii
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
ALR, 137-145; Reportajele mele. 1927-1938, îngr. și postfață Lisette Daniel-Brunea, București, 1979; Memoria reportajului, îngr. Lisette Daniel-Brunea, pref. Dan C. Mihăilescu, București, 1985. Traduceri: Lion Feuchtwanger, Războiul evreilor, București, 1945; R. L. Stevenson, Comoara din insulă, București, 1954; Paul-Louis Courier, Pamflete, pref. trad., București, 1960; André Stil, Prăbușirea, București, 1961; Pablo de la Torriente-Brau, Aventurile eroului necunoscut cuban, București, 1961 (în colaborare cu Oana Busuioceanu); O. J. Cardosa, Povestiri cubane, București, 1963 (în colaborare cu Al. Popescu-Telega), Calul de mărgean, București, 1964
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
eforturile oamenilor muncii sau să biciuiască puternic modul de viață american, morala businessmanilor, mârșavul lor joc politic (...). Nu-n slujbe divine petrec monseniorii și Mister Acheson în vizită la Paris și Londra indică cele două linii pe care merge, obișnuit, pamfletul lui Frunză (...). Lipsuri s-au manifestat și în paginile primului volum al lui Eugen Frunză. În placheta Sub steagul vieții, poetul nu izbutește întotdeauna să creeze imagini bazate pe un conținut bogat de idei, adesea imaginile pe care le crea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și cronici de artă plastică în „Arta română”, „Flacăra”, „Vremea”. La cotidianul „România”, în 1917, este autor de stihuri mobilizatoare, patriotice, iar la rubrica intitulată „Carnetul unui pribeag”, folosind semnătura Ac., poate și pseudonimul Idem, scrie note critice, uneori adevărate pamflete, precum și articole izvorâte din obida și suferințele acelor zile de restriște. Tot la Iași mai colaborează la „Unirea”, apoi, după întoarcerea la București, numele îi va apărea, în decursul următoarelor trei decenii, sub articole, nuvele, fragmente de roman sau de
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
având ambiția transpunerii unei iubiri ideale, este o superficială proză rimată. Prin temperament și prin experiență, A. este mai degrabă un adept al liricii militante, cu sursa în evenimentele timpului. Scrie Marșul libertății, Mircea, Hora Unirii, numeroase alegorii, fabule, satire, pamflete, balade istorice care, în lipsa unui sigiliu de originalitate, întrețineau doar un climat literar specific. Târziu, în 1884, mizând pe valoarea documentară a unor astfel de producții, va publica într-o antologie, Satire politice care au circulat în public, manuscrise și
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
stau să fac analize de pigmentare a pielii! În orice caz, afirmația lui Vadim era injurioasă, antirromă sau antițigănească. Nu are importanță dacă Mihai este sau nu țigan, contează cât de virulent, de agresiv și de murdar era acel presupus pamflet. În cazul lui Vadim, actuala convertire este, hai să spunem, la filosemitism. Am citit o declarație În care mărturisește cât de rău i-a părut când s-a stins din viață rabinul Moses Rosen, care pentru el devenise un fel
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de a demonstra cum, din ușurință și inconștiență, o femeie poate provoca ratarea și moartea unui bărbat. Alte texte din periodice au un caracter de proză memorialistică - Întâmplări din vacanță, Generalul Stan Poetaș - sau sunt mici „fantezii”-, crochiuri, portrete lirice, pamflete. Povestea unei vieți nefericite era și subiectul „dramei în 4 acte” Străinul, jucată la Calafat, în 1923. A. a publicat și câteva broșuri - Puncte de întuneric și lumină în trecutul neamului românesc (1919), Amillcar Săndulescu, fiul eroului necunoscut (1924), Cei
ATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285484_a_286813]
-
rău, pentru că el nu face decât să confirme modul nostru fără iluzii de a privi lumea, lăsând să se insinueze bănuiala interesului propriu asupra oricărei fapte bune, mai este de mirare că în permanență suntem sceptici și blazați?”; „Pun excelența pamfletului nostru în relație cu semnele civilizației insuficiente [...] excepțiile fiind în țara noastră mai multe ca regula” ș.a.m.d. Ivona (Yvonne) e feminitatea cuminte și intelectuală, parcă anume făcută pentru a fi părăsită, ființa naivă, rătăcită într-o realitate invariabil
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
el cu trei ani. Un bătrân de treizeci și nouă de ani. Judecătorul socotea că termină cu problema într-o o oră. După câteva întrebări, anunță acuzația principală, aceea pe care depozițiile președintelui colhozului o făceau de necontestat. Nikolai întocmise pamflete, pe care soția lui le citea colhoznicilor, făcând astfel propagandă antirevoluționară... Nikolai izbuti să nu-și trădeze emoția. Explică foarte calm pentru ce imputarea adusă soției sale era imposibilă. I se păru că vede trecând prin privirea judecătorului toate versiunile
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
fi remarcabile, însă răspunsul la întrebarea noastră (Literatură sau jurnalism?) rămâne pe mai departe ermetic și greu de formulat. În lipsa unor definiții elementare ( Ce este o carte? Dar o broșură?) și a criteriilor de departajare între poezie, proză, teatru, reportaj, pamflet etc., nu ne rămâne decât să practicăm o maximă simplificare și să spunem, asumându-ne toate riscurile, că orice text apărut într-o carte este literatură, iar ceea ce apare într-un ziar aparține jurnalisticii. Cele două tipuri de scriitură mai
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să-și adune reportajele sau comentariile politice într-o carte. Cine studiază presa românească postcomunistă va descoperi un fenomen extrem de interesant și comun oricăror momente politice revoluționare (1789, 1848): invazia scriitorilor în presă, implicarea lor vehementă (cu abundente elemente de pamflet) în actualitate, în imediat. Literatura și presa par a fi legate de un tainic sistem de vase comunicante. Mai ales în perioade de regim totalitar, sub presiunea cenzurii și a supravegherii punitive, literatura preia la adăpostul ficțiunii dreptul de se
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în portret prea multe elemente de opinie, dar nici nu le evitați. Constatările noastre sparg monotonia descriptivă și, peste toate, subliniază accentele necesare înțelegerii persoanei descrise. Evitați elementele sancționatorii puternice. Altfel, portretul cade în caricatură sau, și mai grav, în pamflet (gen militant, excesiv de subiectiv, gen pe cale de dispariție și din cauza exigențelor legislative tot mai constrângătoare privind insulta, calomnia etc.). Pot fi prezente în portret elementele ironice, blând sancționatorii, dar cu dreaptă măsură. În cazul portretelor mai generale (cele caracterologice), este
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
aici, și numai de aici, aflăm că Iuda ar fi fost casierul, corupt, al apostolilor. De la Marcu până la Ioan are loc nu o simplă evoluție, ci de-a dreptul o răsturnare de percepție. De la informație jurnalistică seacă se ajunge la pamflet demolator. Moartea lui Iuda Moartea lui Iuda ridică mari probleme și semne de Întrebare din cauza relatărilor diferite pe care le Întâlnim la Matei și În Faptele apostolilor (Luca). Am văzut că Matei introduce, singurul dintre evangheliști, tema Îngrijorării personajului, urmată
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și povestirile din Vizitele necunoscutei (1983) sunt, stilistic vorbind, mai moderne, pentru ca în romanul panoramic Despre societatea vitelor eroine (1996) să exceleze într-un discurs satiric, demascator al sistemului social și politic din perioada dictaturii comuniste. Este mai degrabă un pamflet, scris cu nerv și vigoare, cu forță analitică, în care autorul preferă aglomerarea factologică, particularizând destinele contemporanilor. SCRIERI: Fântâna vulturilor, Cluj-Napoca, 1978; Întoarcerea fiilor, Cluj-Napoca, 1982; Vizitele necunoscutei, București, 1983; Călători ca apele, Cluj-Napoca, 1987; Iubește-ți clipa, Cluj-Napoca, 1991
BOLOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285809_a_287138]
-
26 aprilie 1862. Redactor responsabil era I. V. Adrian. B., prima publicație satirică din Moldova cu o apariție mai lungă, confirmă prin conținutul ei orientarea politică unionistă și democratică a întreprinzătorului și neobositului ei redactor. Dar tonul articolelor politice, al pamfletelor și satirelor în versuri apărute în paginile revistei este, de cele mai multe ori, de o violență care nu mai lasă loc și pentru o expresie literară îngrijită. Umorul e greoi, cu ironii, calambururi și jocuri de cuvinte rudimentare. Țintele revistei sunt
BONDARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285812_a_287141]
-
literar și artistic” publică, pe lângă versuri de factură expresionistă, tălmăciri din R. M. Rilke, Alfons Petzold, Richard von Schaukal, Richard Beer-Hofmann. Dar prezența sa în revistele vremii va deveni tot mai rară: la „Viața literară” și „Vremea”, ocazional, cu eseuri, pamflete, proză, la „Viața românească”, „Adam”, „Facla”, „Azi”, „Lumea românească”, „Meridian”. După cel de-al doilea război mondial, revine cu poezie în „Viața românească”, „Revista literară” și „Flacăra”. Își luase oficial numele de Benjamin Bonciu. Semna H. Bonciu ori cu pseudonimul
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
1989), precum și editor al lucrării Historical Dictionary of the Republic of Moldova (Lanham-Londra, 2000). Debutează în 1967, în „Tribuna”, cu două poeme traduse din scriitorul american Wallace Stevens, iar în volum, în 1971, cu Povestea unui poloboc, satire și alte pamflete de Jonathan Swift, la care semnează traducerea, introducerea și aparatul critic. A colaborat cu studii de istorie literară, eseuri, proză, traduceri la revistele „Secolul 20”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Synthesis”, „Revue des études sud-est européennes”, „Agora”, „Meridian” ș.a. Volumul de eseuri Odiseu
BREZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea. SCRIERI: Odiseu în Atlantic, Cluj-Napoca, 1977; Ieșirea la țărmuri, București, 1978; Castelul Romanului. Etymologicum parvum, București, 1981; Translații, Cluj-Napoca, 1982. Ediții: Războiul Independenței. 1877-1878, București, 1977. Traduceri: Jonathan Swift, Povestea unui poloboc, satire și alte pamflete, introd. trad., București, 1971, Jurnal pentru Stella, introd. trad., București, 1973, Călătoriile lui Gulliver. Povestea unui poloboc și alte satire, București, 1985 (în colaborare cu Leon Levițchi); Erich Segal, Poveste de iubire, introd. trad., București, 1972; Sidney Geist, Brâncuși, București
BREZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
inserată și în „Viitorul”, „Semnalul”, „Adevărul”, „Convorbiri literare”, „Cele trei Crișuri” ș.a. Volumul Sub mască (1916, semnat Mefisto) conține versuri apărute în „Flacăra”, la rubrica „Gazeta rimată”. Subiectele sunt tratate variat, în tonuri ce merg de la umor și glumă la pamflet și invectivă. Virulența critică și intenția moralizatoare sunt susținute de o anume abilitate literară, subordonată finalității polemice. Grădina lui Glaucon sau Manualul bunului politician (1937) sintetizează experiența politică și artistică a lui B. Înclinat să-și analizeze semenii, el își
BANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285609_a_286938]
-
neorealiste”, îngroșate prin aderența la realitatea exterioară postrevoluționară. Pe de o parte, aspirație spre cerul înalt și pur al Poeziei (cu sfidarea forței gravitaționale), pe de alta, revărsare în spațiul devenit extensibil al poemelor, din necesități de documentare socială și pamflet moral. Bun versificator, autorul caută și găsește în numeroase rânduri rezolvări prozodice ingenioase (mai ales în volumul Poezia și foamea, 1997). Semnificativă rămâne însă pendularea între registre lirice atât de diferite, cu rezultate notabile deopotrivă în discursul „înalt”, abstract și
BARDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285638_a_286967]
-
Intrat în Partidul Conservator, se vede ales deputat de Ilfov în colegiul al doilea (1899). A mai fost cenzor la Societatea Presei (1894) și secretar în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. A scris enorm, aproape două mii de articole, schițe și pamflete. A colaborat la „Literatorul”, unde a și debutat, „Emanciparea”, „Contemporanul”, „Epoca”, „Gazeta muncitorului”, unde era redactor, „Dezrobirea”, unde figurează în comitetul de redacție, „Democrația socială”, unde e de asemenea redactor, „Lumea nouă” ș.a. Împreună cu I. L. Caragiale, întemeiază revista umoristică și
BACALBASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]
-
socio-politică în „Cuvântul liber”, „Opinia publică”, „Adevărul”, „Dimineața”. Între 1937 și 1939, se află în Franța, colaborând la reviste antifasciste, precum „La Clarté”, editată de H. Barbusse. Revine în țară, este concentrat în 1939 și arestat preventiv în 1940, pentru pamfletul Căderea Babilonului, făcând un an de detenție în închisorile de la Miercurea Ciuc, Caracal și Târgu Jiu. Din închisoare, este trimis pe front. După 1944, colaborează la ziarul lui N.D. Cocea „Victoria” și este numit director al Muzeului Româno-Rus (1948-1963). După cum avea
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
abia apoi „mânuitor de stihuri”. Ziarist al actualității imediate, spirit dinamic și justițiar, adept al ideilor umanitare, el semnează o publicistică incisivă, având în centrul atenției „haosul social, generator de cruzime și inechități”. O culegere a celor mai reprezentative articole, pamflete și note politice, publicate după 1925 în mai multe gazete, va fi tipărită în volum sub titlul Căderea Babilonului (1956). Primele încercări poetice datează din anii adolescenței, fără a anunța o înclinație specială către genul liric, fapt confirmat și de
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
este atât de stihinică, încât scrierea se transformă într-o aglomerare de caricaturi stângace, agitate necontenit, obositor și confuz. Clară rămâne doar pornirea dintotdeauna a scriitorului împotriva demagogiei de toate nuanțele, care a generat un partid „de dreapta extremă”. Tot pamflet este și Răbojul lui Sf. Petre, în care unul dintre „sfinți” e adus pe pământ, spre a constata și îndrepta neregulile provocate de „Mamona”. Alteori, A. apelează doar la scene parodice, precum în romanul Arhanghelii, alternându-le cu cele grave
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]