3,306 matches
-
loc ședințe înfierbântate, în care s-au pus la cale planuri ce aveau să fie puse în aplicare în Principate în perioada imediat următoare. II. EVENIMENTELE DIN 848 Mulți dintre studenții români s-au urcat pe baricadele ridicate pe străzile pariziene, în februarie 848, alături de revoluționarii francezi. La Primăria din Paris, unde tinerii români s- au prezentat pentru a felicita guvernul francez, ajutorul de primar, Buchez, le-a adresat următoarele cuvinte, după cum relatează ziarul „Le Constitutionel”: „în numele guvernului provizoriu, noi primim
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
nivelul regional al organizării sistemice funcționalitatea este marcată prin capacitatea de polarizare a unor componente și interacțiuni ca și prin amprenta identitară spațială. Ca unități funcționale și teritoriale se creează regiuni complexe, cu dominantă social-economică sau naturală: Câmpia Padului, Bazinul Parizian, centrul industrial al Rusiei Europene, regiunea alpină ș.a. Alpii, ca verigă a lanțului muntos tânăr alpino-carpato-himalayan, sunt situați în partea central-sudică a Europei. Pe un fond structural cutat, prezintă o arcuire extremă, expresie a unei tectonici foarte active pe parcursul procesului
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
o anume urbanitate și civilitate de esență profund citadină. A te purta ca la coada vacii, a trânti căciula de pământ sau a scuipa pe jos etc. nu este, cu certitudine, o ținută... europeană. Stilul salonard, monden, să-i spun parizian, al cărui exponent tipic a rămas la noi mai ales conu Alecu paleologu, personaj simbolic, reprezentant al unei specii pe cale de totală dispariție, a apus, într-adevăr. Clasa, mai mult sau mai puțin aristocratică, boierească, singura care-l făcea posibil
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
întrebarea: cine este, de fapt, superior? Occidentalul intelectual comunizat, antiburghez și care rămâne comunist chiar și după prăbușirea comunismului în Est, sau liberalul din Est, care are de luptat între altele și cu proprii săi marxiști și cu gauchismul frivol parizian? Astfel de obstacole își păstrează încă din nefericire întreaga lor actualitate. șirul obstacolelor nu se încheie însă aici. Aparatul cultural extern român (dar situația este specifică tuturor țărilor foste comuniste, într-o măsură oarecare) nu este deloc adecvat, ca mentalitate
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cunoscuți?) O altă eroare care s-a făcut și se mai face la noi este și miza aproape exclusivă pe francofonie. Ce ecou real, fie și francofon, a avut o traducere sau alta? O singură recenzie într-un ziar central, parizian, transmisă repede la Europa liberă nu înseamnă neapărat și succes. Este nevoie de mai multe mențiuni critice, de intrarea în diferite sisteme de referință, în enciclopedii, istorii și dicționare literare etc. Mă întreb: câți rezistă, efectiv, la acest examen dur
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
se fac eforturi deosebite de a depăși eurocentrismul tradițional al acestor istorii colective pot fi întâlnite și o serie de referințe românești. Ne grăbim să precizăm: ele sunt departe de a fi satisfăcătoare. Dar dacă n-ar fi existat colaborarea pariziană a profesorului Titus Bărbulescu (citat pe lista colaboratorilor Europei centrale), ele n-ar fi fost nici măcar atâtea câte și cum sunt. Inutil însă a protesta, a ne indigna, când noi n-am ridicat, de fapt, un deget, n-am întreprins
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în 1912) și ale lui Emil Mihaï Cioran (p. 896). Acesta din urmă, singurul !, se bucură și de un scurt articol separat, în capitolul final Figures contemporaines (pp. 987-988), de Titus Bărbulescu. Despre paul Goma și alte nume ale epocii pariziene, nimic. pas un mot. De tot sumar și dezamăgitor, paragraful respectiv este și o (dură) lecție de relativism al valorilor și notorietății, al efemerității publicității ocazionale, mai mult sau mai puțin locale. Cum se poate îndrepta o astfel de situație
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în Occident îndeosebi, gen: Saint-John perse, Etiemble, Mircea Eliade. Aș adăuga în această ordine de idei și pe Nicolae Tertulian cu al său Georges LukÆcs (paris, Le Sycomore, 1980), care întrunea toate calitățile unei bune editări și difuzări în intelighenția pariziană de atunci: autor marxist, revizionist, excomunicat de stalinism etc. Legată, în sfârșit, de tradițiile noastre sau mai exact de lipsa de tradiție în acest domeniu mi-aș aminti și de o vorbă a lui Goethe, care spunea că prezența este
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
s-au lărgit considerabil. A lucra în spirit european înseamnă a da atenție și criticii literare. Mai ales într-o perioadă când, în Occident, critica a devenit un gen foarte important și, într-o anume privință, chiar dominant. Mari edituri pariziene, ca Seuil și presses Universitaires de France, chiar și Gallimard (și multe altele), au devenit celebre (și au făcut și avere) editând din plin critică, eseuri, studii, lucrări de referință, dicționare de toate tipurile posibile. Este un fenomen nou și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
tuturor celorlalte literaturi sunt un reflex al acestei mentalități restrictive, unilaterale, chiar dacă inocente, mai totdeauna de bună credință. Experiența, dacă nu convingerea european-universalistă, dovedește totuși că nu o singură literatură poate fi centrul sau motorul tuturor celorlalte, că nu succesul parizian sau londonez este unicul criteriu de consacrare și formă de existență literară. Unii comparatiști actuali denunță de altfel pe față această concepción antipÆtica (Claudio Guillen). 5. Există, în sfârșit, și alte forme mai puțin declarate de eurocentrism, ceea ce nu înseamnă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Respectul pentru orice fel de sensibilitate literară duce nu numai la forme variate de receptivitate deschisă, dar și la stimularea virtualităților creatoare ale tuturor literaturilor. Alinierea docilă la un canon oarecare, eurocentric, de pildă și în cadrul său la un canon parizian sau altul , nu mai poate fi posibilă. Egalitatea, de fapt, recunoscută în principiu între literaturile naționale, se continuă în mod firesc prin recunoașterea și stimularea unei egalități de șanse. Competiția se reduce, la limită, între valorile literare individuale de pretutindeni
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
postmodernă: fax, Internet, platforme, twitter etc. La limită, fundamentaliștii musulmani pun la cale atentate ca răspuns în paradigma ,,războiului sfânt" la ceea ce ei numesc provocările Occidentului. Este și cazul nefericit al oribilelor crime din 7-9 ianuarie 2015 de la redacția ziarului parizian Charlie Hebdo. 4. Libertatea de expresie - un nou ,,Dumnezeu" al lumii moderne? Într-o excelentă carte despre Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor (insuficient analizată în revistele de cultură românești), Sandu Frunză propune drept cheie de înțelegere a atentatelor
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
se desfășurau negocierile cu guvernul francez și de influența crescândă a Micii Înțelegeri. Căutând să ridiculizeze și să minimalizeze activitatea acestei organizații, Mussolini afirma că : “A cincea mare putere, Mica Înțelegere, intră zgomotos în scenă, susținută de muzica marii orchestre pariziene”. La cererea lui Titulescu, Paul Boncour s-a angajat ca, în momentul semnării pactului, Franța să comunice printr-o notă celor trei țări ale Micii Înțelegeri, precum și Italiei, Germaniei și Angliei că nu va accepta niciodată modificarea articolului 19 cu privire la
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
din care provin, îl convinge pe Cuvier că au existat două specii diferite, care, probabil, au dispărut prin extincție. Cuvier a rămas credincios convingerii că speciile nu evoluează, că trăiesc o perioadă istorică și apoi dispar. Devine vice-președintele Societății biblice pariziene, în 1818. Crede în monogenism, considerând că toți oamenii descind din Adam și are convingerea că există trei rase pe pământ : albă (superioară), galbenă și neagră (inferioară). Este numit membru al Academiei de Științe" a Franței și profesor de istoria
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
despre Regnul Animal (1817); * a pus bazele stratigrafiei în studiul geologiei, demonstrând valoarea conținutului din fosile. A studiat succesiunea faunei pe baza studiului geologic al straturilor de sedimente conținătoare de fosile, cu observații despre succesiunea faunei în roca din bazinul parizian; * studiile sale au folosit la întocmirea hărții geologice a Angliei; * A afirmat existența perioadei de dominare a reptilelor gigantice, pe baza studiului unei mici fosile zburătoare Ptero-Dactyle din clasa Pterosaurs, precum și a fosilei Mosaurus; * principiul corelației dintre paleontologie și geologie
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Linné. 91 Sébastien Vaillant (1669-1722) botanist și medic francez angajat la Jardins des Plantes din Paris, descrie reproducerea plantelor prin analogie cu cea a animalelor. Lucrează timp de o viață la cartea Botanicon parisiensis, o enumerare a plantelor din zona pariziană. El este cel care introduce termenii de "ovar", "ou" și "stamină" în vocabularul botanic. Linné învață de la el secretele reproducerii plantelor. 92 Sir James Edward Smith (1759-1828), botanist englez, admirator al cercetărilor lui Carl Linné. La moartea acestuia, pentru a
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Dionis”, suivi de „Cezara”, Arles, 1993; „Poeme postume” urmate de „Fragmentarium” - „Poèmes posthumes” suivis de „Fragmentarium”, ed. bilingvă, București, 1997; ed. Lille, 2002; Alexandru Ecovoiu, Saludos, București, 2000; I. L. Caragiale, Moments, Lille, 2002. Repere bibiografice: Mihnea Radu, Eminescu în librăriile pariziene, RMB, 1993, 854 ; Eugen Simion, „Medelenismul” văzut de la Aix-en-Provence, CC, 1995, 1-2 ; Annie Bentoiu, Postumele lui Eminescu pătrund în cultura franceză, RL, 1997, 20; Ofelia Ichim, „Primii mei profesori de limba și literatura română au fost timbrele, copiii din România
WATTREMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290674_a_292003]
-
În fine, foarte numeroasele recenzii - majoritatea partizane, judecând cu severitate literatura ce nu intră în câmpul opțiunilor revistei -, studiile de folclor și de limbă, contribuțiile de istorie și de estetică, publicarea de documente (Pompiliu Eliade vine cu pagini din arhivele pariziene), anchetele sociale și culturale, interesul pentru dialecte și pentru românii din afara granițelor, cronica plastică și cea muzicală fac din V.n. o temeinică publicație de cultură. S. C.
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
cărui patriotism - în sensul Primăverii popoarelor de la 1848 - va ieși întărit din Rezistența* antinazistă. Totuși, un anumit număr de scriitori marginali, aparținând adesea avangărzilor estetice, aderă la comunism, o cale paradoxală de a scăpa de complexul provincialismului, aliniindu-se modelor pariziene și berlineze. Așa pot fi interpretate angajamentele echivalenților locali ai unui Louis Aragon, cum ar fi cehul Vitezslav Nezval - promis unei frumoase cariere de poet de curte după 1945 - sau slovacul Ladislav Novomensky - închis o vreme ca „naționalist burghez”. Să
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
anii 1950-1960, rolul autohtonilor „instruiți” în metropole s-a dovedit a fi decisivi pentru emergența unei mișcări comuniste. Cazul cel mai tragic va fi, în anii 1970, cel al Cambodgiei, unde șefii khmerilor roșii* formați în universitățile și în școlile pariziene, și-au precipitat propriul popor într-o catastrofă. șocul din 1956 E simptomatic faptul că entuziasmul intelectualilor comuniști a culminat cu momente de mare intensitate totalitară în URSS: între 1935 și 1939, între 1944 și 1953, subliniind fascinația lor pentru
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
se erijeze în mesagerul națiunii. îmbinarea antifascismului, a apărării intereselor muncitorești, a unui patriotism de-acum revendicat și din mitologia sovietică se dovedește rodnică. PCF înregistrează un succes electoral după altul în timpul alegerilor municipale din 1935, mai ales în regiunea pariziană unde se încheagă „periferia roșie”, și apoi la alegerile legislative din aprilie-mai 1936, când obține 15,4% din sufragiile exprimate și 72 aleși. Interdicția, notificată de IC, de a participa la guvernarea lui Lîon Blum nu-i dăunează influenței, iar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
este o școală de pregătire politică. Desigur, baricadele nu pot, în cele câteva mari orașe europene, decât să stânjenească temporar acțiunea tancurilor germane, dar contribuie la susținerea legendei rezistențialiste: în Italia, în Cehoslovacia sau în Franța, insurecțiile milaneză, pragheză și pariziană demonstrează, din perspectiva comuniștilor, că poporul s-a eliberat singur, că este, prin urmare, stăpân pe propriu-i destin și că forțele care l-au călăuzit în lupta insurecțională au legitimitatea necesară pentru a-l conduce și pe calea eliberării
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
le Înglobează pe toate celelalte. Astfel, Sélim Abou scrie: „Atunci când vorbim despre identitatea culturală a unei persoane, ne referim la identitatea sa globală, care este o constelație de identificări specifice cu tot atâtea instanțe distincte”; el citează cazul unui „francez parizian din clasa mijlocie-superioară”, ale cărui identități „etnice” și socio-economică sunt incluse Într-o identitate „non-antagonică”, și pe cel al unui „canadian francez”, adică al unui „francofon”, ale cărui identități etnice, două la număr ă una care ține de Canada și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sensuri (despre fapte sociale) au fost culese, puse laolaltă și apoi comentate cu un „etnocentrism” aproape permanent. Încetul cu Încetul, s-a conturat un puzzle alcătuit din ecouri Îndepărtate despre populațiile Întâlnite, fie că este vorba despre descrieri realizate de parizieni ori de provinciali care „descopereau” Franța sau despre traduceri ale relatărilor unor călători europeni aflați pe „pământ străin”, cuprinși de curiozitate, devorând ținuturi și peisaje, dar mai ales Înclinați să compare locurile natale cu aceste „noi” teritorii. M. V. & BABEAU Albert
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
relațiile dintre muzicile Africii și ale Caraibelor (Roberts, 1972) sau the world musics (Taylor, 1997). De altfel, nu putem decât să ne bucurăm de diversitatea sensibilităților În acest ultim domeniu, de la tango finlandez la fado portughez și la celebra java pariziană, de la flamenco gitan spaniol la rebetiko grecesc, de la seoul blues sau han coreene la dor, doină și cântec de mahala românești sau de la talab arăbesc la dutar uzbek (Demeuldre, coordonator, 2003). Apariția rock-ului și semnificațiile sale Rock-ul ne
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]