2,158 matches
-
se bucură de un imens succes editorial, fiind tradusă în mai multe limbi. Continuă să scrie cu prolificitate neobișnuită, în special texte apologetice religioase, nu totdeauna în concordanță cu dogmele oficiale ale bisericii catolice, din care cauză suscită adesea polemici pasionate: "Dizionario dell'omo salvatico" (1923, în colaborare cu Domenico Giuliotti), "Pane e vino" (1926, versuri), "Sant'Agostino" (1929). În această perioadă scrie și cunoscuta satiră "Gog" (1931) și o reconsiderare apologetică a lui Dante Alighieri, "Dante vivo" (1933). Papini aderă
Giovanni Papini () [Corola-website/Science/306493_a_307822]
-
Ionuț Niculescu din anul II , deși crud încă - totuși este un matur cunoscător al frământatei noastre scene dramatice și muzicale. Tânărul iubitor de teatru românesc mai este și un talentat condeer și-l cunosc de foarte multă vreme, ca un pasionat și îndrăgitor al trecutului teatrului românesc. Insist respectuos și rog conducerea teatrului să-l angajeze cu cel mai modest salariu pentru a putea pune la punct depozitul muzeului pe timpul verii, pentru care am renunțat la concediu"”. Cererii îi este atașată
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]
-
contribuțiile lui Newton și cele ale lui Lagrange. La 28 de ani (în 1746) a fost ales ca membru al Academiei de științe din Berlin, iar în 1748 membru al Royal Society. Prieten cu Voltaire și implicându-se constant în pasionatele controverse ale perioadei iluminismului, D'Alembert frecventa în mod regulat și principalele saloane pariziene, ca cele ale Mariei-Therese Geoffrin, Marie du Deffand, Julie de Lespinasse. Acolo l-a cunoscut pe Denis Diderot, în 1746. În anul următor, ei au pus
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
Discipolii săi își amintesc, pe lângă covârșitoarea sa autoritate științifică, spontaneitatea cu care aborda discuția și își sprijinea colaboratorii. A fost și un distins umanist, cu interese mergând de la literatură, istorie și politică (națională și internațională) până la mărci poștale (era un pasionat colecționar) și gastronomie. Energic, pragmatic și bun diplomat, Paul Melchior a ocupat funcții importante în managementul științific internațional. A fost secretar general al "Uniunii Internaționale de Geodezie și Geofizică" (1973-1991), apoi secretar general de onoare; președinte al "Comisiei pentru Rotația
Paul Melchior () [Corola-website/Science/307396_a_308725]
-
vară. Între anii 1752-1755 au fost restaurate casa de oaspeți și grajdul, iar clădirea actuală, realizat în stil eclectic, datează din 1809, ridicată fiind pe locul unei vechi reședințe de vară. Castelul a fost locuit de baronul Adam Bánffy, un pasionat al artei. Castelul de la Răscruci are o valoare istorică importantă. Este format din două corpuri de clădire, plus alte anexe. Pavilionul (subsol, parter, etaj și șarpante înalte) este de inspirație romană. Accesul principal al castelului se află prin două scări
Castelul Bánffy din Răscruci () [Corola-website/Science/307414_a_308743]
-
1882). Ca scriitor, a publicat versuri, proză, piese de teatru și traduceri. Dintre lucrările dramatice scrise de Vasile Morțun, menționăm: "Zulnia Hâncu" (1891) și "Ștefan Hudici" (1891), ambele jucate pe scena Teatrului Național din Iași. De asemenea, a fost un pasionat colecționar de artă. A avut în colecție tablouri de Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Theodor Aman, Ion Andreescu, C.D. Rosenthal, C.M. Tătărăscu, C.I.Stăncescu, C.D.Mirea etc. Intenționa să construiască un muzeu pentru colecția sa, dar începerea războiului a trimis în
Vasile G. Morțun () [Corola-website/Science/307444_a_308773]
-
care s-a opus bătrânul rege Carol I. Pe atunci, un fiu sau un nepot regal nu putea fi decât militar. În timpul colegiului, prințul și-a uitat slăbiciunea pentru medicină și, aidoma viitorului său nepot, Mihai I, a devenit un pasionat al aviației și al sportului în general. De-a lungul anilor, lăsând să vorbească latura germană a sângelui său, și-a dovedit și abilitățile tehnice, asamblând singur câteva automobile artizanale, cu care a participat la mai multe raliuri și concursuri
Nicolae, Principe al României () [Corola-website/Science/303134_a_304463]
-
șef de atelier specializat în calculul structurilor de rezistență pentru construcții. Proiectează un număr impresionant de construcții de locuit și industriale, hoteluri și spitale. A realizat și publicat împreună cu regizorul Mirel Ilieșiu un album dedicat arhitecturii litoralului românesc. 1969-1982 - Un pasionat al artei universale, a făcut mai multe excursii în Occident, obținînd cu greu, și totdeauna numai în urma unui lung ciclu de cereri, refuzuri, si proteste pînă la "Președintele Republicii", pașaportul din partea autorităților române. (Vezi, în introducerea la Europa Mea, modul
Gheorghe Ursu () [Corola-website/Science/302381_a_303710]
-
loc stabil în posteritate: "Cei trei mușchetari" (1844), "După douăzeci de ani" (1845), "Regina Margot" (1845), "Contele de Monte-Cristo" (1845), "Vicontele de Bragelonne" (1850), "Colierul reginei" (1850). Romanele sale „sfidează orice critică, atrăgând prin vitalitatea și exuberanța lor, prin elanul pasionat care le animă”. Ele au fost traduse și tipărite in limba română începând cu anul 1856, la Tipografia Națională a lui Iosif Romanov. În vremea lui Ludovic al XIII-lea, mai precis în 1626, un tânăr gascon din Tarbes, urmând
Cei trei mușchetari () [Corola-website/Science/302152_a_303481]
-
soția, o slujitoare apropiată a reginei, răpită, pare-se, de oamenii cardinalului. Intriga pare a fi una politică. Cardinalul urmărește să slăbească puterea Angliei lovind într-unul din cei mai importanți oameni ai ei, ducele de Buckingham. Aflând de dragostea pasionată pe care acesta i-o poartă reginei Franței, Ana de Austria, cardinalul pusese să fie ticluită o scrisoare ca din partea acesteia pentru a-l ademeni la Paris și a-l captura. Regina însă aflase de complot și încerca să-l
Cei trei mușchetari () [Corola-website/Science/302152_a_303481]
-
30 noiembrie 1977) "Opțiunea tot mai declarată a marelui public pentru piesele lui Tudor Popescu se datorește dialogului direct și deschis, deseori sclipitor în replică, între oameni ai zilelor noastre situați pe diferite trepte ale scării valorilor morale, în confruntări pasionate privind problemele de viață și de muncă, pe care spectatorii și le pun și ei și le rezolvă odată cu personajele, chiar dacă (sau poate tocmai de aceea) disputele îmbracă formele comicului satiric. (...) Dar adevăratele valori nu intervin în acțiune ca un
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
satirizarea goanei după senzațional propagată de o cinematografie de duzină. Această a doua intenție își găsește materializarea în însăși trama comediei, în care tânărul timid și cumsecade se travestește într-un hoț fioros pentru a o cuceri pe tânăra violoncelistă pasionată spectatoare a filmelor senzaționale și contaminată de gustul aventurii, fapt care dă naștere unor situații amuzante, de un comic paradoxal. (Mioara Barbu, Teatrul, 3/1989) EU HOȚ, TU HOȚ, EI BANDIȚI (Invenția secolului), Martie 12, 1990, Teatrul "Maria Filotti", Brăila
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
este foarte populară în toată Europa pînă în ziua de azi. Căsnicia lor n-a fost una fericită. Sisi nu s-a adaptat niciodată rigorii vieții de la curte și întotdeauna a avut neînțelegeri cu familia regală. Împărăteasa era o călătoare pasionată și rareori era văzută la Viena. Împreună au avut 4 copii: Viața personală a fost presărată cu drame familiale: Pe fratele lui mai mic, împăratul Maximilian al Mexicului, l-au detronat și executat revoluționarii mexicani. Primul său copil, arhiducesa Sofia
Franz Joseph al Austriei () [Corola-website/Science/302666_a_303995]
-
august 1896, Piatra Neamț - d. 4 noiembrie 1948, București) a fost un matematician, profesor universitar și academician. s-a născut la Piatra Neamț, la 21 august 1896, ca fiu de institutor. Tatăl său, institutorul Mihai Pantazi, deși licențiat în litere, era un pasionat al matematicilor și un bun pedagog. Alexandru Pantazi a urmat școala primară și liceul la Piatra Neamț, fiind totdeauna premiantul I al clasei. Chiar în clasa a II-a de liceu (anul 1908), a început să rezolve probleme din "Gazeta Matematică
Alexandru Pantazi () [Corola-website/Science/302759_a_304088]
-
descrierea punctează o pauză în narațiune. O altă limită a realismului lui Stendhal se referă la figura romanescă a eroilor romanelor sale: personajul lui Julien Sorel este inteligent, își urăște profund contemporanii, este nebun de ambiție, Fabrice este exaltat și pasionat, Lucien Leuwen este un tânăr idealist și plin de sine. Dar realismul lui Stendhal este subiectiv fără ca aceasta să constituie o contradicție; realismul subiectiv reprezentând unul din procedeele literare fundamentale la Stendhal (cf. G.Blin, "Stendhal și problemele romanului"). Principala
Stendhal () [Corola-website/Science/302439_a_303768]
-
său Ducele Francisc al V-lea de Modena, care l-a numit moștenitor, cu condiția ca Franz Ferdinand să își adauge " Este" la nume. În 1877 Franz Ferdinand a intrat în armata austro-ungară cu gradul de locotenent. A fost un pasionat vânător. În 1883 a vizitat pentru prima dată Italia, în 1885 a vizitat Egiptul, Palestina, Siria, și Turcia. În 1889 a vizitat Germania. În 1889 viața lui Franz s-a schimbat în mod dramatic după sinuciderea vărului său Prințul Rudolf
Franz Ferdinand al Austriei () [Corola-website/Science/302926_a_304255]
-
a face diferența între cele care aveau ca țintă un public format în mare parte din copii și adolescent. Industria modernă a benzilor desenate a început în Statele Unite în 1930, când a fost introdus stereotipul super-eroului, Superman. Fanii americani și pasionații împart benzile desenate americane în diferite ere. Din S.U.A. originează de asemenea benzile desenate contra-culturale și cele underground/alternative. Vânzările de benzi desenate scăzuseră în vremea când apăruse televizorul, dar au recâștigat popularitatea în anii `50 și `60 din cauza modului
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
secțiuni distincte,pentru a îndeplini cerințele expunerii exponatelor, alături de vestigiile arheologice găsite pe aceste locuri. Cea mai însemnată descoperire a fost făcută de preotul paroh Ioan Bălașa, tatăl marelui pictor Sabin Bălașa, originar din Dobriceni, care preot, numismat și arheolog pasionat, a scos la lumină făcând săpături, obiecte dintr-un mormânt de soldat trac.(Dealul lui Bucică). Obiectele se află în prezent la muzeul sătesc din Dobriceni, înființat în anul 1973 de către învățătorul Mircea Popescu, nepotul ctitorului școlii, muzeu condus astăzi
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
A fost poetă și prozatoare, o admiratoare sinceră a poetului român Mihai Eminescu, pe care l-a recompensat cu ordinul Bene Merenti, însoțit de o importantă sumă de bani. Poetul a refuzat să ridice premiul, proferând opinii antidinastice. Era o pasionată cititoare a poemelor sale, după cum rezultă dintr-o scrisoare trimisă de Titu Maiorescu lui Eminescu. Relațiile dintre Mihai Eminescu și regele Carol I erau destul de tensionate după ce Mihai Eminescu a folosit, ca să-l caracterizeze pe rege, formula oarecum ireverențioasă: „Carol
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
de Aur" ) care era în piața catedralei din oraș. În jurisdicția biroului juridic din Säckingen intra și partea de vest a zonei cunoscute astăzi drept Hotzenwald, precum și zona dintre localitățile Nollingen și Laufenburg (Baden). Fiind un drumeț și un desenator pasionat, Scheffel și-a continuat vechile obiceiuri și străbătea împrejurimile, nedespărțit de caietul său de schițe. În timpul șederii sale la Säckingen, în cadrul obligațiilor sale de servici, Scheffel a avut prilejul să viziteze în repetate rânduri zona Hotzenwald, pentru anchete cu caracter
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
patronaj artistic care a durat trei decenii. În această perioadă ea a prezidat cultura "Renașterii Franceze" în toate ramurile artelor.Mare iubitoare de artă, după moartea ei, un inventar făcut la Hôtel de la Reine, arată că a fost o colecționară pasionată, colecția ei cuprinzând tapiserii, hărți desenate manual, sculpturi, porțelanuri, ceramică de Limoges, mătăsuri chinezești, mobiliere încrustate cu fildeș, sute de portrete și multe altele. Multe portrete din colecția ei au fost pictate de Jean Clouet(1480-1541) și fiul său François
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]
-
arhiva veche a școlii, iar conform răspunsului arhiva a fost arsă în timpul retragerii trupelor austro-ungare. În timpul primului război mondial școală și biserica au ținut loc de cazarma pentru trupele de cezaro-crăiești, care au rechiziționat și clopotul bisericii. Un vrednic și pasionat cercetător în persoana profesorului de istorie Constantin Nastasi ce a funcționat câțiva ani la școla din Tohani, după minuțioase căutări a întocmit un volum dactilografiat-legat în pânză, intitulat „Însemnări documentare privind trecutul școlii din comuna Tohanul-Vechi”. A fost mai întâi
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
de a pleca spre nord în Maine să-și găsească soția și copilul iar ceilalți doi se decid să vină cu el. Înainte de a pleca, ei iau cu ei numeroase arme din locuința unui vecin de-al lui Tom, vânător pasionat, locuință care în rest se dovedește goală cu excepția cadavrelor soției și fiicei adolescente a vecinului. Astfel înarmați, ei pleacă spre nord de-a lungul New England-ului. În călătoria lor spre nord, Alice, Tom și Clay întâlnesc alți supraviețuitori "normali" care
Mobilul (roman) () [Corola-website/Science/304310_a_305639]
-
care nu a urmat nici o scoală oficială, ci a studiat doar particular, până la 25 de ani. Vorbea bine patru limbi străine și învățase arte frumoase, coregrafie, istorie, literatură universală și muzică. Toată viața a fost o mare melomană și o pasionată pianistă. Se spune că întreaga sa colecție de discuri pentru gramofon, distrusă în anii refugiului familiei regale din timpul Primului Război Mondial, ar fi avut astăzi o valoare inestimabilă. Sfârșitul anului 1914 aduce o schimbare în viața principesei. Moartea regelui Carol I
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
perioadă în tipografia “Ottmar Pfraundler”, Emil s-a îmbolnăvit și a plecat la tratament în străinătate. Între 1877-1880 a locuit la Ljubljana, în Slovenia. Aici l-a cunoscut pe directorul muzeului de artă populară dr. Deschmann, mare specialist și colecționar pasionat de obiecte de artă populară. Sub impresia acestor exponate, Emil Sigerus a hotărât ca la întoarcerea în țară să înființeze la Sibiu un muzeu de artă populară. Pentru a-și îmbogăți cunoștințele de artă populară, Emil Sigerus a întreprins în
Emil Sigerus () [Corola-website/Science/312683_a_314012]