6,349 matches
-
pseudogripal, hemoliză, insuficiență renală Metronidazol Gust metalic Contraindicat alcoolul Tetracicline Tulburări gastrointestinale Ulcerații esofagiene Linezolid Mielosupresie Nevrită oculară și periferică Daptomicină Dureri și slăbiciunea musculaturii distale 3.3 Rezistența la antibiotice Rezistența la antibiotice este definită de capacitatea unor germeni patogeni de a supraviețui sau de a se multiplica în prezența antibioticului. Cauzele apariției și răspândirii rezistenței la antibiotice sunt antibioticoterapia excesivă și inadecvată. Diagnosticul rezistenței la antibiotice se bazează pe testarea sensibilității germenilor la antibiotice. Rezistența genetică la antibiotice este
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
localizate. Infecțiile sistemice 145 În cazul neprecizării agentului etiologic, diagnosticul și tratamentul se bazează pe raționamentul statistic și clinic, precum și pe experiența medicului care îngrijește un caz de sepsis. 8.3 Patogenie Patogenia sepsisului este rezultatul “competiției” dintre agresiunea agenților patogeni și mijloacele de apărare ale gazdei (Figura 8.2). Fig. 8.2 Patogenia sepsisului Agenții patogeni sunt germeni sau a fragmente ale acestora (polizaharide LPS, acidul teichoic, enzime, toxine), care provin din tractul gastro-intestinal, de pe tegumente sau care sunt introduse
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
statistic și clinic, precum și pe experiența medicului care îngrijește un caz de sepsis. 8.3 Patogenie Patogenia sepsisului este rezultatul “competiției” dintre agresiunea agenților patogeni și mijloacele de apărare ale gazdei (Figura 8.2). Fig. 8.2 Patogenia sepsisului Agenții patogeni sunt germeni sau a fragmente ale acestora (polizaharide LPS, acidul teichoic, enzime, toxine), care provin din tractul gastro-intestinal, de pe tegumente sau care sunt introduse direct in sânge (cateter). Mecanismele de apărare sunt reprezentate de barierele naturale, apărarea imună nespecifică, Infecțiile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
macrofage tisulare, celule dendritice, leucocite, macrofage tisulare sau fixe) și factori solubili (complement, citokine) și apărarea imună specifică (adaptativă), realizată de anticorpi. Evenimentele patogenice ale sepsisului sunt consecința eliberării mediatorilor inflamației (TNF) și cu activarea în cascadă a diferitelor mecanisme patogene: (1) Cascada inflamației (SIRS) prin activarea excesivă a citokinelor pro-inflamatorii, prostaglandine și leucotriene, având corespondent clinic febra, tahicardia, tahipnea, leucocitoza, mialgiile, somnolența și chiar starea de șoc. (2) Cascada sistemelor complementului inițiază chemotaxia, agregarea, degranularea neutrofilelor și producerea de radicali
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
chirurgicale, tentativa de avort, extracții dentare recente, tratamente parenterale Terenul biologic favorizant al pacientului: afecțiuni anterioare intestinale, biliare, pelvine, valvulopatii, splenectomie, ciroză, neoplazii, imunodeficiențe primare sau dobândite. III. Examenul clinic general evidențiază modificări indicatoare pentru poarta de intrare a agentului patogen: cutanată, urinară, biliară, digestivă, ORL, pulmonară, venoasă; uneori poarta de intrare nu se poate identifica și rămâne necunoscută localizările secundare (metastaze septice): pulmonare, pleurale, hepatice, renale, cerebrale, osoase etc. Examenul clinic se repetă sistematic și se completează cu investigații biologice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
au evidențiat variații între 14 și 93% ale frecvenței tulburărilor cardio-vasculare asociate HIV/SIDA, reprezentate mai ales de modificările ECG (55-90%) și echocardiografice (25-75%). Etiologia manifestărilor cadiovasculare asociate HIV/SIDA este deseori neprecizată, dar au fost considerate mai multe mecanisme patogene, de tip imun, toxic (medicamentos), infecțios, carențial (cașexie, anemie, deficit Zn, Se, Fe). Cauzele infecțioase asociate cu tulburări cardio-vasculare sunt M. tuberculosis, Cryptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum, stafilococi, CMV, HSV sau chiar HIV. Afecțiunile cardiace asociate cu HIV/SIDA sunt: aritmiile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
3)imunodepresii (diabet zaharat, neoplazii, fibroză chistică, SIDA, neutropenie, alte imunodeficențe severe) Bibliografie 194 INTERPRETAREA SCORULUI CARMELI: scorul maxim (1, 2 sau 3) dintre criteriile A, B sau C Interpretarea scorului Carmeli Antibiotice recomandate 1 INFECȚII COMUNITARE NU sunt suspecți patogeni rezistenți Ampicilina Amoxi/clavulanat FQ po (Levo/Moxi) Cefalosporine II/III Macrolide 2 INFECȚII ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE Enterobacteriacee rezistente dar nu Pseudomonas sp. Ertapenem Aminoglicozide+/-FQ po/iv (Levo/Moxi) Cefalosporine III/IV Cefalosporine anti Pseudomonas Blactami + Blactamaze Linezolid/Vancomicina
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
bine dirijate au demonstrat că virusurile respiratorii și nu bacteriile sau alergia sunt factorii majori etiologici. La copiii mici, virusul sincițial respirator și virusul paragripal sunt cei mai importanți agenți infecțioși. La copiii mai mari și la adulți predomină, ca patogeni, rhino-visurile și virusurile gripale. Colonizarea numai a arborelui traheobronșic este insuficientă pentru a produce episoade acute de bronhospasm, iar crizele de astm se produc numai când sunt prezente simptomele unei infecții respiratorii deja existente sau în curs de apariție. Mecanismul
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
și expunerea la apă sau umiditate la locul de muncă. În privința imunopatogeniei se consideră că dezvoltarea și acumularea de granuloame constituie principala anomalie din sarcoidoză. Cu toate că nu se cunoaște agentul inițiator, granuloamele se formează în general pentru a izola agenți patogeni, a restricționa inflamația și a proteja țesutul înconjurător. Granuloamele sunt colecții compacte, organizate central din macrofage și celule epitelioide (fig. 8.1), înconjurate de limfocite. Macrofagele, sub influența stimulării citokinelor se diferențiază în celule epitelioide, capătă proprietăți secretorii si bactericide
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
a anginelor începe cu diagnosticul diferențial ce trebuie făcut prin examenul clinic (bucofaringoscopie) între diferite tipuri de angine și alte afecțiuni faringiene cu tratament diferit. Prin depășirea cadrului local, anginele pun în pericol sănătatea și viața bolnavului prin potențialul lor patogen. Depășind sfera ORL, aceste afecțiuni interesează în mod egal pe interniști, epidemiologi, pediatri sau infecționiști. În ciuda frecvenței lor, într-un număr mic de angine este identificat streptococul beta-hemolitic grup A (SBHGA) ca agent etiologic. Mai mult decât atât, angina streptococică
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
principal s-a concentrat asupra problemei amigdaliene pentru că focarul amigdalian reprezintă una dintre cele mai frecvente infecții de focar din organism, iar principalele consecințe ale sale (cardio-vasculare, renale, reumatismale etc.) ocupă un loc important în morbiditatea generală. Pentru a fi patogen, focarul de infecție trebuie să exprime unele caracteristici definite drept condiții de patogenitate: 1. să fie situat în aria unor țesuturi limfoide imuno-competente; 2. să fie delimitat prin țesut de granulație slab vascularizat, ce limitează acțiunea factorilor de apărare circulanți
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
din jur) și imunologică (dată de imunizarea țesuturilor vecine)apar manifestări la distanță printrun mecanism alergic de autoagresiune. În condiții fiziologice amigdala are rol de barieră, dar în situații patologice devine poartă de intrare (s-a dovedit experimental că agenții patogeni ai mediului înconjurător pot pătrunde prin amigdală în organism). Potențialul amigdalei palatine de a se transforma într-un focar de infecție este dat de: * sistemul său criptic, în care microbii rămân în viață și sunt gata oricând să atace sau
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
cum ar fi testul Vigo Schmidt ce constă în masaj amigdalian (urmat de leucocitoză sau de ascensiune termică) sau pentru diagnosticul diferențial cu alte afecțiuni testul Rumpell-Leed și mielograma (ce arată plasmocite crescute); * criterii bacteriologice, constând în izolarea unor germeni patogeni în cultura cazeumului din criptele amigdaliene. Importanța epidemiologică a focarului de infecție amigdalian rezultă din faptul că amigdalitele cronice focar de infecție, la fel ca anginele, sunt mai frecvente la copil și adultul tânăr. Prin mecanisme complexe, multiple și incomplet
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
perineului, practicată în timpul perioadei de expulzie. Deși prima perineotomie a fost executată încă din 1742, practicarea intervenției în epoca anterioară descoperirii mijloacelor de antisepsie și asepsie, în care orice plagă a regiunii vulvovaginale constituia o poartă de intrare pentru germenii patogeni, nu s-a putut generaliza. Abia în epoca modernă, incizia perineului a fost reintrodusă în practica obstetricală. În limbajul obstetrical, prin perineotomie se înțelege incizia mediană a perineului, iar prin epiziotomie, cea laterală (orele 8/4), ceea ce este inexact, deoarece
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
naviculare, deoparte și de alta a meatului urinar sau în regiunea clitoridiană. Acestea din urmă dau uneori hemoragii impresionante. Sutura plăgilor regiunii vulvare este obligatorie, atât din cauza hemoragiei cât și din cauza suprainfecției lor, pot constitui porți de intrare a germenilor patogeni în organismul femeii. Sutura plăgilor se face într-un singur plan (în bloc) cu fire în „X” în regiunile hemoragice, cu fire simple la plăgile lineare. Conduita la naștere în unele malformații congenitale Pentru a avea o conduită adecvată la
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Meigniez, 1965); patologia organizațională (Kets de Vries, 2001, 2003). După opinia noastră, deși noțiunile lansate au fost multe și variate, ele pot fi grupate în două categorii: unele care gravitează în jurul muncii - a condițiilor și constrângerilor ei - ca posibile surse patogene, ceea ce a dus la prefigurarea psihopatologiei muncii; altele, în jurul organizațiilor, a factorilor și condițiilor mediului organizațional în calitate de sursă generatoare a unor dereglări psihocomportamentale, fapt care a contribuit la apariția patologiei/psihopatologiei organizaționale. Chiar dacă diferențierile dintre cele două direcții de cercetare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Ele au constituit premisele, am putea spune, simptomele care au favorizat conturarea noului domeniu de cercetare. Ele au contribuit la conștientizarea de către cercetători a faptului că o serie de caracteristici ale sarcinilor de muncă se pot institui în adevărate surse patogene. Se pare că momentul decisiv al apariției psihopatologiei muncii îl reprezintă întâlnirea dintre psihologia muncii și psihiatria socială. Santiago-Delefosse (1998; 2004, p. 11), care lansează acest punct de vedere, subliniază contribuția adusă de Le Guillant (1984) la fundamentarea științifică a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
științifică a psihopatologiei muncii. Nu se poate considera, credea La Guillant, că o majoritate de oameni care exercită o aceeași profesie să fie purtătoarea unor prejudecăți spre același tip de tulburare psihocomportamentala. Mai nimerit ar fi să vorbim despre caracterul patogen al unor modalități concrete ale activităților de muncă. Din păcate, după cum afirmă același Santiago-Delefosse, trecerea de la dat și predeterminat (prin trăsăturile fixe de personalitate) la trăit, la știința concretă de muncă ce stă la baza diferitelor manifestări psihopatologice, nu a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mentale, ci la studiul mecanismelor psihice puse în funcțiune individual și colectiv de lucrători, fără a prejudicia caracterul lor patologic sau non-patologic. Așadar psihopatologia muncii presupune translația de la clinica tulburărilor individuale ale subiectului în situația de muncă la studiul efectelor patogene ale situațiilor și condițiilor constrângatoare ale muncii. O altă precizare se referă la distincția operată de Dejours (2001) între condițiile muncii și organizarea muncii. Condițiile muncii (precaritatea și alterarea ambianței fizice, chimice, biologice a muncii) se repercutează direct asupra corpului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lui organizatorice, cu stilurile de conducere practicate de lideri și de manageri, cu întreg cortegiul de fenomene și comportamente organizaționale nu poate să nu-și pună pecetea asupra stării de sănătate sau de boală a membrilor organizației. Potențialul sanogen sau patogen al organizației este la fel de mare ca și cel al activității de muncă. Atât condițiile muncii, cât și organizarea reală a muncii intră în sfera de influență a organizației. Ea este cea care le propune, organizează, controlează, restructurează contribuind la ameliorarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în discuție. Ea nu este nici un dat natural, nici o fatalitate... (Santiago-Delefosse, 2004, p. 21). # În ultima parte a exprimării sale, autorul greșește. Uneori organizarea reală a muncii nu se discută, ci este impusă, fapt care generează apariția unor focare potențial patogene în organizație. Oricum ar fi, este clar că rolul hotărâtor revine de data aceasta organizației și conducătorilor ei, recursul la psihopatologia muncii dovedindu-se a fi insuficient. O nouă perspectivă de abordare se prefigurează, aceasta fiind cea a patologiei/psihopatologiei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În continuare vom schița un posibil câmp de investigare al patologiei organizaționale. 1.2. Un posibil câmp de cercetare al patologiei/psihopatologiei organizaționale Organizația și mai ales munca, interpretată atât din perspectiva condițiilor, cât și a organizării ei reale, este patogenă în măsura în care # reduce gradul de toleranță individuală sau contribuie la stigmatizarea personalității fragile a unor subiecți (Billiard, 2001, p. 204). Dacă pornim de la această afirmație putem creiona relativ ușor câmpul de investigații al patologiei/psihopatologiei organizaționale. Un asemenea demers devine și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
situații de muncă și diferite tipuri de dereglări psihonevrotice, pe un eșantion de subiecți, pentru a se vedea, în final, în ce măsură situațiile constatate se regăsesc într-o populație mai generală; astfel pot fi puse în evidență situații de muncă mai patogene în raport cu altele care sunt mai puțin patogene; abordările existențiale încearcă să surprindă impactul pe care șocul ce apare între timpul vieții și tipul de muncă, între timpul uman și timpul trăit, pe de o parte, și timpul cronologic pe de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dereglări psihonevrotice, pe un eșantion de subiecți, pentru a se vedea, în final, în ce măsură situațiile constatate se regăsesc într-o populație mai generală; astfel pot fi puse în evidență situații de muncă mai patogene în raport cu altele care sunt mai puțin patogene; abordările existențiale încearcă să surprindă impactul pe care șocul ce apare între timpul vieții și tipul de muncă, între timpul uman și timpul trăit, pe de o parte, și timpul cronologic pe de altă parte îl are asupra personalității umane
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care au efecte generalizate asupra diverselor părți ale organismului; adaptare − pentru că stimulează și ajută achiziția și menținerea stadiului de rezistență (Selye, 1962, p. 55). În primele sale lucrări, Selye leagă însă SGA sau sindromul de stres aproape exclusiv de agenți patogeni și de reacțiile de natură biologică (fiziologice). El descrie două categorii de hormoni de adaptare (hormoni antiinflamatori care inhibă reacțiile defensive excesive; hormonii proinflamatori care le stimulează). Activarea acestor hormoni este modificată sau condiționată de acțiunea altor hormoni (adrenalină sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]