3,386 matches
-
pp. 58-60). Fără să menționeze explicit țările române, este indubitabil faptul că afirmațiile fac trimitere la teritoriile românești, care deși împărtășesc aceeași origine, au fost, în decursul istoriei, separate "parte din întâmplare, parte din greșeală și din prostie". Cartea despre patriotism a lui Aaron a contribuit din plin la înfierbântarea spiritelor care au dat ultimamente în clocot revoluționar în 1848. Pentru participarea sa la evenimentele revoluționare din Țara Românească, Florian Aaron a fost nevoit să se refugieze la Sibiu pentru a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1848. Pentru participarea sa la evenimentele revoluționare din Țara Românească, Florian Aaron a fost nevoit să se refugieze la Sibiu pentru a evita măsurile represive ale regimului pe care pașoptiștii au încercat, fără succes, să îl răstoarne. Patria, patriotul și patriotismul este o contribuție importantă la gândirea politică pașoptistă, care, deși a fost singura lucrare a lui Aaron care a cunoscut o singură ediție, a avut un efect stimulativ și o influență notabilă asupra configurării ideologiei în virtutea căreia s-a înfăptuit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Se înțelege de ce "Stăpânirea" s-a asigurat ca această carte didactică să fie retipărită de 28 de ori! Exponent al pedagogiei supunerii, Catehismul lui Aaron, departe de conținutul contestatar al ordinii existente atât de manifest al lucrării Patria, patriotul și patriotismul, este o armă didactică de supunere în masă față de stăpânire pe cale educațională. Catehismul supunerii sociale se încheie prin detalierea datoriile fiecărui om către patria sa, aceasta din urmă fiind definită drept "locul sau țara aceea unde cineva s-a născut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a o face ca s-o iubească și alți de religii streine; în sfârșit patriotul cel bun trebui să fie încredințat ca cerând trebuința, nimic nu este mai dulce și mai cinstit ca când moare pentru patria sa (pp. 98-99). Patriotismul se traduce, așadar, prin a fi un supus obedient, creștin devotat religiei patriei și cetățean plătitor bucuros al birurilor, respectuos față de legile civile și dispus să își sacrifice însăși propria viață pe altarul patriei pe care o adulează. Cam în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriei pe care o adulează. Cam în același timp în care catehismul omului creștin, moral și patriot al lui Aaron dobândea statutul de lucrare canonică în literatura didactică, în Transilvania, Curtea de la Viena își continua demersul de promovare a unui patriotism civic paternalist ca parte a programului statal de consolidare a imperiului multietnic. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene publicată la Viena în 1858 sub semnătura lui Silvestru Morariu- Andrievici este o lucrare reprezentativă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
toată ora gata să-i fie ajutor și să apere patria și scaunul împărătesc de tulburare, acela este cetățean bun și credincios și vrednic de onoarea Imperatului, de amoarea patriei și de placerea lui Dumnezeu și a oamenilor (p. 110). Patriotismul este definit în termenii unui civism al cărui virtute principală este loialitatea față de dinastie. Se pot observa puternice similarități punctuale între obligațiile față de Imperator detaliate de Carte de cetire seaé Legendariu românesc și îndatoririle patriotice față de Stăpânire listate de Catehismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui Aaron Florian. Ambele materiale didactice, puternic îmbibate de ceea ce în psihologia socială se numește status quo bias, îndeplinesc rolul unor instrumente ideologice de consolidare a relațiilor de putere între supuși și stăpânire prin promovarea de către autoritățile statale a unui patriotism civic definit drept supunere față de legile civile și moral-creștine ale țării. Fie că mizează pe imperativul îndeplinirii obligațiilor religioase ori insertează mesaje cu tentă patriotică, preeminența în cadrul ordinii discursive a literaturii didactice a primei jumătăți de secol al XIX-lea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
moral. Virtutea este finalitatea morală și civică pe care discursul didactic își propune să o dezvolte în pupilii aflați sub aripa educațională a școlii publice girată și finanțată statal. Întreaga epocă a iluminismului românesc de secol XIX stă sub semnul patriotismului civic pre-naționalist fundamentat pe o robustă morală creștină. Axele definitorii ale acestui patriotism civic pre-naționalist au fost postulate încă din Regulamentul școlilor din Țara Românească, adoptat în 1832, care solicita la modul imperativ învățătorilor să inculce în spiritul copiilor "cucernicia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să o dezvolte în pupilii aflați sub aripa educațională a școlii publice girată și finanțată statal. Întreaga epocă a iluminismului românesc de secol XIX stă sub semnul patriotismului civic pre-naționalist fundamentat pe o robustă morală creștină. Axele definitorii ale acestui patriotism civic pre-naționalist au fost postulate încă din Regulamentul școlilor din Țara Românească, adoptat în 1832, care solicita la modul imperativ învățătorilor să inculce în spiritul copiilor "cucernicia către cele sfinte, respectul către pravile și stăpânire, iubirea de bună rânduială și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trasat de autoritățile statale ca rezidând în modelarea de "creștini evlavioși, credincioși cetățeni și patriei folositori" (cf. Murgescu, 1999, p. 40). Îmbinarea între morala creștină, smerenia față de autorități și amorul civic față de instituțiile și legile patriei oferă notele forte ale patriotismului civic care încă, cel puțin la nivelul literaturii didactice, nu a dobândit valențe naționaliste. 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului Concepția prevalentă despre patriotismul de factură civică fundamentat pe morala religioasă, propovăduind o pedagogie a supunerii față de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
autorități și amorul civic față de instituțiile și legile patriei oferă notele forte ale patriotismului civic care încă, cel puțin la nivelul literaturii didactice, nu a dobândit valențe naționaliste. 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului Concepția prevalentă despre patriotismul de factură civică fundamentat pe morala religioasă, propovăduind o pedagogie a supunerii față de stăpânire, a putut fi abstrasă din conținutul abecedarelor, cărților de citire și catehismelor prin intermediul cărora copiii luau contact pentru prima oară cu universul scrisului. Departe de a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cărora copiii luau contact pentru prima oară cu universul scrisului. Departe de a fi simple transmițătoare inocente din punct de vedere ideologic de cunoaștințe tehnice, aceste cărți școlare își asumau la modul explicit și declarat deschis sarcina de educație morală. Patriotismul difuzat prin mijlocirea literaturii didactice, despre care am văzut că era în fapt pre-naționalist, avea ca finalitate ideologică asigurarea loialității politice a populației față de status quo. În scopul decriptării modului de gestionare a trecutului (i.e., memoria colectivă) caracteristic perioadei de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca să își desrobească țara, să facă respectat scaunul rumânesc și să dea în mâna rumânilor putere de a-și ține vredinicia lor. El făcu inimile rumânilor primitoare de sintimente înalte și duhul lor întreprinzător de lucruri mari. Cinstea, vrednicia, mândria, patriotismul, slobozenia, acestea era ideile de care era absorbiți rumânii [p. 320] din țara rumânească în vremea cârmuirii lui cei viteze. Din rumâni apăsați sub un jug greu, amorțiți printr-un dispodism nesuferit și degradați printr-o tiranie sălbatică, făcu oameni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
uni sub domnia lui toată România, îl făcu de a căuta pretecsturi, sub care se poată începe resboiu cu Radul domnul Valahiei" (Albineț, 1845, pp. 92-93). Apoi, în finalul Precuvântării sale la Manual..., Albineț laudă ideile veacului al XIX-lea (patriotismul și iluminismul asociate cu Petru Maior și Școala Ardeleană), comparându-le cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al căror efect a constat în "a aprinde în inimele tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
jurisdicția statului. Autoritățile statale s-au angajat în procesul de articulare a unei rețele de unități școlare prin intermediul cărora au promovat loialitatea politică a subiecților lor și acceptarea status quo-ului social prin intermediul unei "pedagogii a obedienței" centrate pe ideea de patriotism civic, în care fiecare trebuia să își accepte cu recunoștință situația socială hărăzită de soartă. Bunul cetățean era acela care respecta ordinea socială consacrată, își accepta poziția în ierarhia piramidală a societății și își manifesta patriotismul prin îndeplinirea obligațiilor civice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
centrate pe ideea de patriotism civic, în care fiecare trebuia să își accepte cu recunoștință situația socială hărăzită de soartă. Bunul cetățean era acela care respecta ordinea socială consacrată, își accepta poziția în ierarhia piramidală a societății și își manifesta patriotismul prin îndeplinirea obligațiilor civice (plătirea taxelor, respectarea moravurilor publice, îndeplinirea datoriilor creștine și mai ales prin "supunerea față de stăpânire"). Într-un climat saturat de religiozitate și de morala creștină, în care datoria profesorilor trasată de autoritățile statale era de a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Apponyi, prin articolul XXVII, le atribuia învățătorilor confesionali statutul juridic de "funcționari publici", ceea ce reclama din partea acestora depunerea la intrarea în funcție a jurământului de loialitate față de statul maghiar (ibidem, pp. 106-107). O nouă lege educațională, trecută în 1913, stabilea patriotismul maghiar ca țelul suprem al învățământului: Fiecare școală trebue să trezească și să dezvolte în sufletul copiilor sentimentul de alipire către patria ungară, conștiința apaținerii la națiunea ungară și felul de gândire religios-moral" (p. 105). Pe lângă dimensiunea sa lingvistică, maghiarizarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
român, devenit România Mare în dauna unei Ungarii frustrate în urma Trianonului, avea să își ia revanșa, lansând propria sa campanie de românizare asupra populației maghiare înghițită, odată cu Transilvania, înăuntrul noilor sale granițe teritoriale. 3.2.3. Concepția despre naționalitate: de la patriotism civic la etno- naționalism herderian Epoca habsburgică în Transilvania (1691-1865), cât și perioada regulamentară și cea postpașoptistă în principatele danubiene (1831/32-1859) sunt marcate de procesul de etatizare a învățământului, prin care statul, asumându-și din ce în mai multe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
era aproape în exclusivitate religioasă, autoritățile statale au păstrat cucernicia față de cele sfinte, dar au direcționat-o și înspre puterea temporală. În contextul articulării unei "pedagogii a supunerii" față de stăpânire, autoritățile statale au promovat prin medium-ul literaturii didactice un patriotism civic definit ca obediență civilă față de ordinea prestabilită. Cetățeanul model era cel care își iubea patria, definită în termeni teritoriali-politici, și nu etnici; de exemplu, patria ardeleanului era Austria, iar țara era Transilvania (Morariu-Andrievici, 1858, pp. 53, 78). Ca atare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
principatele danubiene, ideologia naționalistă care începea să fermenteze în avangarda reflecției politice nu și-a găsit spațiu în literatura didactică. După cum vom vedea, ulterior Unirii principatelor din 1859 și a reformei învățământului din 1864, se produce o tranziție de la un patriotism civic pre-naționalist înspre un naționalism etnic herderian. În Transilvania, datorită situației speciale a învățământului românesc, supus unei acțiuni de maghiarizare și a cenzurii oficiale, tendințele sunt mai greu observabile la nivelul literaturii didactice. Din acest motiv, analiza se va centra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de îndreptare, îndrumătoare, sau chiar tratate de pedagogie, care să modeleze uniform, după tiparul aprobat statal, metodica dar mai ales mentalitatea pedagogică a dascălilor. Deceniul șapte al secolului al XIX-lea constituie momentul de răscruce al literaturii didactice de la modelul patriotismul civic fundamentat pe morala ortodoxă, către modelul naționalismului etnic. Chiar dacă morala creștin ortodoxă este păstrată, autoritățile statale inserează o nouă dimensiune fundamentală: educația națională. Această glisare înspre o educație militantistă în spiritul ideii naționale va lua treptat avânt, împlinindu-se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
necondiționată pentru patrie. "Iubirea de patrie" figura deja, fără să fie însă principiul axial, printre țelurile majore urmărite de educația morală a românilor și în educația sentimentală a româncelor. În paginile Echilibrului între antiteze, I. Heliade Rădulescu (1916) [1859-1869] definea patriotismul ca datoria de a-ți "amà și respectà Patria și însuși cu defectele ei" (II, p. 55). Tributar spiritului vremii, patriotismul este conceput în termeni exclusiv masculini: Patria este un obiect moral prin care înțelegem "instituțiunile țării, drepturile ei publice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a românilor și în educația sentimentală a româncelor. În paginile Echilibrului între antiteze, I. Heliade Rădulescu (1916) [1859-1869] definea patriotismul ca datoria de a-ți "amà și respectà Patria și însuși cu defectele ei" (II, p. 55). Tributar spiritului vremii, patriotismul este conceput în termeni exclusiv masculini: Patria este un obiect moral prin care înțelegem "instituțiunile țării, drepturile ei publice, datinile ei, religia ei, limba ei, bărbații ei eminenți și devotați, istorie ei" (ibidem, subl. n.). Aceasta este formula concisă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este conceput în termeni exclusiv masculini: Patria este un obiect moral prin care înțelegem "instituțiunile țării, drepturile ei publice, datinile ei, religia ei, limba ei, bărbații ei eminenți și devotați, istorie ei" (ibidem, subl. n.). Aceasta este formula concisă a patriotismului androcentric. Iar devoțiunea sacrosanctă este expresia cea mai pură a amorului față de Patrie. Meritul pe care Heliade Rădulescu este dispus să și-l recunoască pentru munca sa culturală este de a fi deschis ochii, de a se fi uitat în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ochii, de a se fi uitat în adâncul ființei naționale, de a se fi încântat și de a fi căzut în genunchi (p. 56). Amorul pentru Patrie are deci un caracter epifanic iubirea evlavioasă a țării se traduce într-un patriotism revelator. Iar cel căruia i s-a revelat Patria nu poate decât să cadă în extaz, cuprins fiind de o cucernicie febrilă. Educația sentimentală a româncelor trebuie, de asemenea, redirecționată înspre amorul de patrie. Într-o culegere didactică de Lectura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]