18,023 matches
-
-A iată, ca peste tot în lume, Apostoli și în Școală, mereu în Misiune ! Dar ca să izbândească, 'cei Dascăli-Teologi, Mereu mă Rog la DOMNUL ! ai vrea și tu, să-L Rogi ? Noi, toată Dăscălimea, de Sus primirăm Cina Și Harul Pedagogic, să v-arătăm : LUMINA ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, Jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: LUMINĂ din LUMINĂ ! / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1671, Anul
LUMINĂ DIN LUMINĂ ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350350_a_351679]
-
înseamnă mare lucru pentru mine: sunt tot Maira, cu sau fără el. Dar am muncit mult ca să-l obțin și sper că am devenit un om mai capabil, mai bun, cu mai multă frumusețe și sensibilitate interioară din cauza călătoriei acesteia pedagogice. O calitate și, totodată, un dezavantaj al unei vieți în muzică este faptul că muzica trebuie să reflecte viața, în toate detaliile ei. Sunt perfecționistă, dar ca și în viață, nu există perfecțiune în muzică. Aceasta înseamnă că orizonturile sunt
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
găsit un anumit potențial muzical, pentru că m-a ajutat să fac progrese care acum, după ani de zile de meserie, mi se par surprinzător de rapide. Dar dânsa și acum are asemenea rezultate, aproape cu fiecare elev al ei. Priceperea pedagogică a acestei profesoare este fantastică. D-na Ona mi-a amintit un episod din clasa I sau a II-a când mă pregătise pentru un concurs important. Însă mama îi spusese să nu mă preseze prea tare și să mă
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
cel mai bine de compozitorul Carl Nielsen: „Muzica este viață și, asemenea vieții, imposibil de înăbușit.” Dacina DAN: Se spune că, învățând pe alții, te perfecționezi pe tine insăți. Mama ta este o distinsă profesoară de chimie, cu un har pedagogic deosebit. În ce măsură te-a influențat acest lucru în alegerea unei cariere didactice? Ce satisfacții ți-a adus faptul că ești „modelator “ de talente? Maira LILIESTEDT: Țin minte cât de respectată era mama ca profesoară. Am multe amintiri din vremea când
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
ceasornicar,și ai Sarei Feldman-Lazare. A absolvit facultatea de Drept, dar s-a căsătorit cu tatăl meu, avocatul David(Dădu) Rosenkranz din București și n-a profesat avocatură. Mulți ani mai tîrziu, a studiat Științele Naturale și Geografia la Institutul Pedagogic din București și apoi a lucrat ca profesoară, predînd aceste discipline în România și în Israel. A fost apreciată și iubita ,nu numai că profesoară,ci și ca prietena, de către colegi, amici, cunoștințe, si de asemenea de prietenele mele și
MAMA MEA, GIOCONDA SI EU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350373_a_351702]
-
de vitejie (lupta de la Soroksár-Cehoslovacia), cu Medalia Eliberarea de sub jugul fascist, cu POBEDA URSS:Medalia Crucea Comemorativă a celui de Al Doilea Război Mondial, cu Steaua Republicii pentru fapte de arme împotriva Germaniei fasciste. PUBLICAȚII A colaborat la publicația LECTURA PEDAGOGICĂ și a făcut traduceri tehnice pentru REVISTA DE FIZICĂ ȘI CHIMIE, precum și a scris articole de popularizare a științei în ziarul STEAGUL ROȘU din Bacău. A publicat studiul pedagogic LEGAREA TEORIEI DE PRACTICĂ. În aniii șaizeci i s-a acordat
SCURTE DATE BIOGRAFICE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350357_a_351686]
-
de arme împotriva Germaniei fasciste. PUBLICAȚII A colaborat la publicația LECTURA PEDAGOGICĂ și a făcut traduceri tehnice pentru REVISTA DE FIZICĂ ȘI CHIMIE, precum și a scris articole de popularizare a științei în ziarul STEAGUL ROȘU din Bacău. A publicat studiul pedagogic LEGAREA TEORIEI DE PRACTICĂ. În aniii șaizeci i s-a acordat PREMIUL I la Concursul Național de Material Didactic inițiat de Ministerul Învățământului pentru Modelul Atomului de Hidrogen, inclus atunci în toate laboratoarele de fizică si chimie din liceele si
SCURTE DATE BIOGRAFICE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350357_a_351686]
-
poate fi chiar și profesor universitar. Nu există doi oameni care să facă o recenzie identică de pe una și aceeași operă a lui Jules Verne. Iar pedagogii politici impun unui milion de elevi să dea simultan răspunsuri identice. Un principiu pedagogic de bază precizează că răspunsul celui examinat trebuie să fie scurt, cuprinzător și cu expresii proprii. Un eseu cu alte cuvinte. Dacă oblig întreaga clasă să dea un răspuns identic la aceeași întrebare oblig de fapt pe toți să plagieze
CLASA 0 SAU VÂRSTA 0? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350370_a_351699]
-
formau un cuplu frumos, realizat din toate punctele de vedere. Căsătoriți de șaisprezece ani, încă se iubeau și se înțelegeau foarte bine. Aveau o gospodărie frumoasă și două fete. Cea mare, Luiza, de cincisprezece ani, tocmai fusese admisă la Liceul pedagogic, la oraș iar cea mică, Alina, în vârstă de paisprezece ani, era elevă în comună, în clasa a opta. Radu lucra la moară, în timp ce Elena se ocupa de gospodărie și copii. Cum fetele au crescut și cerințele de asemenea, în
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XXI) ULTIMUL EPISOD de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350315_a_351644]
-
și-a sacrificat Fiul pentru noi, Fiul S-a jertfit pentru noi, iar Sfântul Duh a consuferit cu Fiul și Tatăl, aducându-ne Învierea cea din morți și Înălțarea întru biruință. Suferința în Hristos este înțeleasă și ca o „metodă pedagogică”, dumnezeiască, prin care Dumnezeu intervine și mai pregnant în lucrarea nădejdii, purtându-ne grija spre mântuire. „Mărturisirile” Fericitului Augustin sunt istoria oricărui suflet pe care păcatul îl înăbușă și în care suferința cheamă harul izbăvitor al lui Dumnezeu: „Dumnezeul virtuțiilor
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
o muncă ce o făceam din pasiune în folosul promovării culturii, de modelare a talentelor, de a face cunoscute cărțile noi apărute, fără să aștept răsplata cuiva. În 1963 la Baia Mare, pe când eram student la facultatea de filologie din cadrul Institutului Pedagogic de 3 ani, am înființat cenaclul literar „Nord”, la ședințele căruia au participat, printre alții, Vasile Radu Ghenceanu, Ion Ghiur Pauleana, etc. Ședințele le țineam în mica sală de lectură a Bibliotecii Județene din Centrul Vechi al Băii Mari. În timpul
VOLUNTARIATUL ÎN SPRIJINUL CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349149_a_350478]
-
România, filiala Maramureș, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Are patru cărți publicate: „Revistele școlare”, Editura „Maria Montessori” a Casei Corpului Didactic Maramureș, în 2008; „Instantanee maramureșene” , Editura Transilvania” Tecuci, în 2012; „ Opinii”, Editura „Singur” Târgoviște, 2015 și „Valențe pedagogice în activități ecologice”, Editura „Amanda Edit” București, 2015. A apărut în peste 10 antologii de poezie. Referință Bibliografică: Gelu Dragoș / Gelu Dragoș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1827, Anul VI, 01 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gelu
GELU DRAGOȘ de GELU DRAGOȘ în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348562_a_349891]
-
Dr. Ion Marian Croitoru de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității "Valahia" din Târgoviște. 28 Aprilie 2014 - seară duhovniceasca, intitulată „Drumul către familie. Abstinenta sau concubinaj”, susținută de către bioeticianul Virgiliu Gheorghe Vlăescu. 12 Mai 2014 - seară duhovniceasca cu titlul " Sensul pedagogic al suferinței", susținută de către Părintele Profesor Vasile Cretu de la Biserica “Sf. Ilie” Gorgani din București. 26 Mai 2014 - seară duhovniceasca cu tema "Rolul terapeutic al pildelor", susținută de către Părintele Profesor Emanoil Băbuș de la Biserica “Sf. Ilie” Gorgani din București. 11
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
al publicisticii românești născut în satul Mădăras, lângă târgul Salontei Mari și educat la vestitul Liceu al acelei vremi - „Samuil Vulcan” din Beiuș. Astfel, arhiva personală a profesorului Neș, păstrată astăzi de familie în localitatea Mădăras, dovedește pionieratul și inovația pedagogică a directorului Liceului Emanuil Gojdu din Oradea (1923-1938) care, pentru prima dată în România a implementat, adaptat și dezvoltat „Teoria de bază a științei examinării și notării elevilor - Docimologia”. Potrivit nepotului care-i poartă numele, prof. Teodor Neș (născut în
PĂRINTELE DOCIMOLOGIEI ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349805_a_351134]
-
română în anul 1933 (potrivit Anuarelor Liceului Emanuil Gojdu pe anii 1923-1937, pagina 114). Definită ca „Disciplină care se ocupă cu studiul sistematic al examenelor și al concursurilor în scopul îmbunătățirii condițiilor și structurii lor”, Docimologia este recunoscută ca aplicație pedagogică și, potrivit lumii academice, este creația științifică a psihologului și filozofului elvețian Jean Piaget (1896 - 1980). Punctul de vedere al familiei Neș este întărit și de analiza documentelor istorice din arhiva personală a profesorului, așa cum se regăsesc în dosarele autobiografice
PĂRINTELE DOCIMOLOGIEI ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349805_a_351134]
-
păstrează cu discreție și noblețe, în câteva izvoare monografice și dosare autobiografice de patrimoniu, personalitatea marcantă a marelui pionier al publicisticii românești și, totodată, un mare vizionar al pedagogiei universale, în persoana profesorului și omului de cultură Teodor Neș. Amprenta pedagogică și culturală a profesorului Teodor Neș în modelarea tinerelor talente literare și culturale din regiunea Crișana este evidențiată astăzi prin multiple elemente de recunoaștere a valorii culturale și profesionale: prima lucrare de referință în monografia Regiunii Crișana și, implicit, a
PĂRINTELE DOCIMOLOGIEI ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349805_a_351134]
-
În Italia, Gino, impresarul ei o ajută să aibă succese și ea se decide să rămână definitiv în Italia deși dorul de fetița ei o copleșea. La rândul ei, Natalia îi duce dorul, se retrage în lumea cărților, urmează liceul pedagogic și spre sfârșitul școlii se gândește cum ar fi dacă mama ei ar fi în preajmă; chiar își imginează acest lucru: „ (...)Uite, mamă, mai am puțin și termin școala, își zice în gând cu mândrie. Nu mi-a fost ușor
PERSONAJELE DIN PLANURILE PARALELE ALE ROMANULUI „UMBRA ÎN UNIFORMĂ” DE DUMITRU DĂNĂILĂ. de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344413_a_345742]
-
1924 (ce apărea din 1 iulie): „s-a hotărât ca în școale, case și în așezăminte de cultură românească să se întrebuințeze limba românească”(61). Au funcționat 145 școli românești gimnaziale, 18 școli românești de rang liceal, institut agronomic, unul pedagogic și politehnică, cu o populație școlară românească totală de 24.200 din care 800 studenți. Din 1933 se introduce alfabetul latin. Apar publicații cum ar fi: „Plugarul roșu”, „Moldova Socialistă”, „Comsomolistul Moldovei”, „Moldova literară”, „Octombrie”, „Scânteia leninistă”. Mai existau stație
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
vieții sale; moare la 24 august 1820. În capitala Galiției unde a trăit peste 30 de ani, scriitorul nu a rămas izolat de oamenii și realitățile din țară.În această zonă, Budai-Deleanu își redactează scrierile cu caracter istoric, filologic și pedagogic, precum și cele literara și traduce o serie de opere juridice pentru a le pune la îndemâna populației românești.Printre acestea enumărăm câteva: Filologice:Temeiurile gramaticii românești (1812), lucrare rămasă în manuscris, Teoria ortografiei românești cu litere latine, este ciorna unei scrisori
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
linguae romanicae seu ita dictae valachicae, apărută în 1812. Istorice: De originibus populorum Transyșvaniae, De unione trium nationum Transylvaniae, Hungaros ita describerem.Juridice:Rânduiala judecătorească de obște, Viena, 1787, este o traducere, Codul penal,Liov, 1807, Codul civil, Liov, 1812.Pedagogice: Carte trebuincioasă pentru dascălii școlilor de jos, probabil scrisă la Viena în 1786. Literare: Țiganiada sau Tabăra țiganilor, apărută la Iași în revista “Buciumul Român “, partea I-a apărută în 1875 și partea a II-a apărută în 1877 și
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
publicat în revista Hyperion, nr.1-4,1995, la rubrica Poezia spațiului concentraționar. -Cum v-ați apropiat de jurnalism ? - M-am apropiat când, liber fiind din nou și șomer, am urmat așa-numitele cursuri de inițiere în jurnalism, susținute cu aplomb pedagogic, profesional și părintesc de numiții : Radu Câjvăneanu și Lucia Olaru Nenati. Aceste cursuri m-au îmbolnăvit pe viață de patima de-a scrie. Și nu doar poeme, ci și Lecturi perpendiculare precum și alte articole unde-mi tăiam singur craca de sub
ADDENDA (5) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347524_a_348853]
-
Cultural Român) ACADEMIA ROMÂNĂ -Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2. UNIREA BASARABIEI ȘI A BUCOVINEI, 1917-1918. DOCUMENTE. Antologie de Ion Calafeteanu și Viorica-Pompilia Moisuc. EDITURA HYPERION Chișinău, 1995. 3. CULEGERE DE TEXTE PENTRU ISTORIA ROMÂNIEI, VOL. I. Ed. Didactică și Pedagogică, București-1977, de Acad.Ștefan Pascu și colaborator. 4. Mihai Eminescu. Scrieri esențiale. Vol. 4 Corespondență. Ed. Fortuna 2003 Prof.univ.asoc. Pompiliu COMȘA Referință Bibliografică: 1 Decembrie 1918-Marea Unire.Ziua Nationala a Romaniei / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
1 DECEMBRIE 1918-MAREA UNIRE.ZIUA NATIONALA A ROMANIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347658_a_348987]
-
al Adunării Elective din București, despre alegerea lui Al.I.Cuza ca Domn al Țării Românești. 1859, Ianuarie 24 / București, februarie 5. !”(acad. Ștefan Pascu, lect. univ.Liviu Maior „CULEGERE DE TEXTE PENTRU ISTORIA ROMĂNIEI „Vol. 1, Ed- Didactică și Pedagogică, București- 1977, pg. 219) Stema Moldovei la 5 ianuarie 1859 și a Țării Românești la 24 ianuarie 1859. Dubla alegere a fost o soluție de înaltă inteligență politică. Aceasta consfințește maturitatea și europenismul elitei politice românești din acea vreme. Românii
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
unii n-au mai recunoscut valoarea lui Cuza sau istoria pe care trebuie să ne-o asumăm. Unele date au fost extrase din „CULEGERE DE TEXTE PENTRU ISTORIA ROMÂNIEI” - VOL. 1, de Acad. Ștefan Pascu și colaborator, Ed. Didactică și Pedagogică, București-1977. Prof.univ.asoc. Pompiliu COMȘA Referință Bibliografică: Celebrarea Unirii Principatelor Romane, Moldova si Munteania / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1179, Anul IV, 24 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
2005 și cel de-al doilea în 2007. Activitate profesională și literară: • Școala primară și Liceul Teoretic (absolvit în 1960) în orașul Drăgășani • 1960-1962 Urmează cursurile de 2 ani ale Școali Tehnice de Tehnoredactori „Dimitrie Marinescu” din București • 1962-1965 Institutul Pedagogic din Baia Mare, Facultatea de Filologie-istorie După absolvirea facultății lucrează ca profesor în comuna Tarna Mare din regiunea Maramureș. În 1964 devine redactor al Stației de Radioficare Drăgășani, în emisiunile căreia difuzează reportaje și lucrări literare ale scriitorilor drăgășeneni, cum ar
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]