8,364 matches
-
nici contopite într-un model unic, general valabil. Nici un modernist nu era dispus să vorbească despre aceste „lucruri rele”, preferând tăcerea iezuistică și speranța că Dumnezeu (adică „Știința”) va interveni cumva, cândva, pentru a le elimina. Dar păcatul ascuns al pedagogiei moderne nu a rămas nedeconspirat. Încă din anii ’70 a fost dezvăluit și criticat fără menajamente. 14.4. Către curriculumul umanist: „garanții” și „futuriștii”tc "14.4. Către curriculumul umanist\: „garanții” și „futuriștii”" La începutul deceniului s-au făcut auzite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
constata, „pe viu”, că „Omul secolului XXI”, preconizat de el, nu seamănă decât vag cu locuitorii concreți ai „satului global”... 14.5. De la „curriculumul caricaturizat” la „curriculumul înnobilat”tc "14.5. De la „curriculumul caricaturizat” la „curriculumul înnobilat”" „Păcatul ascuns” al pedagogiei moderne și al curriculumului modernist - caracterul ireconciliabil al teoriilor și modelelor - a fost dezvăluit, fără reținere și căințe, în 1971, de către Elliot Eisner. Acesta era un estetician nemulțumit de abordarea „cvasilogicistă” a problematicii curriculumului, care eluda nu numai dimensiunea afectivă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
descriem, pe scurt, atmosfera în care se desfășoară marele shift curricular postmodern, panorama explorărilor, înfruntarea paradigmelor și unele aspecte semnificative pentru evoluții pozitive. Ne rezervăm dreptul de a reveni cu detalii pentru a completa acest tablou vast în alt volum, Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă, aflat în lucru. 15.1. Despre un realism halucinanttc " 15.1. Despre un realism halucinant" La originea tuturor acestor schimbări este același factor care a deschis, în Secolul Luminilor, epoca modernă: cunoașterea. Dar nu doar cunoașterea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și peste măsură de periculoasă: confundarea postmodernismului, de la sfârșitul secolului XX, cu nondirectivismul, de la începutul secolului XX. Nimic semnificativ nu le apropie. Poate doar faptul că ambele s-au manifestat ca reacții critice la o anumită stare de lucruri în pedagogie. Dar nondirectivismul, mai ales în variantă neorousseauistă, s-a dovedit simplă anarhie, care a produs ravagii ori de câte ori a fost pus în practică. Teoria educației negative a lui Rousseau era aberantă: disprețuia cultura și proslăvea natura. Idealul educațional rousseauist era „omul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
umplut cu ceva. Dar cu ce? Cultura care umple vidul paideutic al specialistului modern este, de cele mai multe ori, „cultura de masă”. Specialiștii care dispun de o solidă cultură generală sunt din ce în ce mai puțini. Cei mai mulți cad victimă celor două erori capitale ale pedagogiei moderne: demonizarea „erudiției vane” și satirizarea „diletantismului” cultural, la care se poate adăuga și apologia „specialistului” (care nu este rea în sine, dar dăunează formării integrale a personalității specialistului, contribuind la transformarea lui în „om unidimensional”). Specialistul epocii moderne - format
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
15.2.1. Expansiunea „imperială”" Precizăm de la început că spațiul - enorm și aproape nețărmurit - ocupat în ultimii 20 de ani de gândirea curriculară postmodernă nu ne permite aici descrierea sa detaliată. (O asemenea explorare amănunțită se găsește în lucrarea noastră Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă.) În cele ce urmează expunem doar o viziune de ansamblu asupra cercetărilor și demersurilor curriculare postmoderne. Scopul nostru este de a completa, cu „ultimul element”, concepția diacronică, structuralist-genetică a curriculumului pe care am expus-o în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
oferim educatorilor și cercetătorilor români imaginea exactă a situației gândirii curriculare și a practicii educaționale în lume, precum și tendințele de evoluție a acestora în viitorul previzibil. Gândirea curriculară postmodernă și practicile pe care ea le antrenează își au originea în pedagogia educațională modernă. O emergență aproape spontană, cu multe deschideri și cu orizonturi surprinzătoare. Gândirea curriculară postmodernă a colonizat, în scurtă vreme, domenii ignorate, domenii uitate sau domenii tabu pentru gândirea pedagogică modernă. Încătușată în regulile metodei științifice, gândirea modernă nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ce urmează. Sunt posibile totuși unele delimitări în diformul imperiu edificat de gândirea curriculară postmodernă în ultimele trei decenii? Urmând îndeaproape sugestiile lui Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman (2001), putem distinge cel puțin zece „colonii” ale panoramei curriculare postmoderne: a) pedagogia critică și interpretarea politică a curriculumului; b) pedagogia multiculturalității și interpretarea rasială a curriculumului; c) pedagogia educației sexuale și interpretarea feministă a curriculumului; d) pedagogia fenomenologică și interpretarea fenomenologică a curriculumului; e) pedagogia poststructuralistă și interpretarea distructivă a curriculumului; f
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
diformul imperiu edificat de gândirea curriculară postmodernă în ultimele trei decenii? Urmând îndeaproape sugestiile lui Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman (2001), putem distinge cel puțin zece „colonii” ale panoramei curriculare postmoderne: a) pedagogia critică și interpretarea politică a curriculumului; b) pedagogia multiculturalității și interpretarea rasială a curriculumului; c) pedagogia educației sexuale și interpretarea feministă a curriculumului; d) pedagogia fenomenologică și interpretarea fenomenologică a curriculumului; e) pedagogia poststructuralistă și interpretarea distructivă a curriculumului; f) pedagogia autobiografică și interpretarea biografică a curriculumului; g
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ultimele trei decenii? Urmând îndeaproape sugestiile lui Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman (2001), putem distinge cel puțin zece „colonii” ale panoramei curriculare postmoderne: a) pedagogia critică și interpretarea politică a curriculumului; b) pedagogia multiculturalității și interpretarea rasială a curriculumului; c) pedagogia educației sexuale și interpretarea feministă a curriculumului; d) pedagogia fenomenologică și interpretarea fenomenologică a curriculumului; e) pedagogia poststructuralistă și interpretarea distructivă a curriculumului; f) pedagogia autobiografică și interpretarea biografică a curriculumului; g) pedagogia estetică și interpretarea artistică a curriculumului; h
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Slattery și Taubman (2001), putem distinge cel puțin zece „colonii” ale panoramei curriculare postmoderne: a) pedagogia critică și interpretarea politică a curriculumului; b) pedagogia multiculturalității și interpretarea rasială a curriculumului; c) pedagogia educației sexuale și interpretarea feministă a curriculumului; d) pedagogia fenomenologică și interpretarea fenomenologică a curriculumului; e) pedagogia poststructuralistă și interpretarea distructivă a curriculumului; f) pedagogia autobiografică și interpretarea biografică a curriculumului; g) pedagogia estetică și interpretarea artistică a curriculumului; h) pedagogia religioasă și interpretarea teologică a curriculumului; i) pedagogia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
zece „colonii” ale panoramei curriculare postmoderne: a) pedagogia critică și interpretarea politică a curriculumului; b) pedagogia multiculturalității și interpretarea rasială a curriculumului; c) pedagogia educației sexuale și interpretarea feministă a curriculumului; d) pedagogia fenomenologică și interpretarea fenomenologică a curriculumului; e) pedagogia poststructuralistă și interpretarea distructivă a curriculumului; f) pedagogia autobiografică și interpretarea biografică a curriculumului; g) pedagogia estetică și interpretarea artistică a curriculumului; h) pedagogia religioasă și interpretarea teologică a curriculumului; i) pedagogia instituțională și interpretarea hiperraționalizată a curriculumului; j) pedagogia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
critică și interpretarea politică a curriculumului; b) pedagogia multiculturalității și interpretarea rasială a curriculumului; c) pedagogia educației sexuale și interpretarea feministă a curriculumului; d) pedagogia fenomenologică și interpretarea fenomenologică a curriculumului; e) pedagogia poststructuralistă și interpretarea distructivă a curriculumului; f) pedagogia autobiografică și interpretarea biografică a curriculumului; g) pedagogia estetică și interpretarea artistică a curriculumului; h) pedagogia religioasă și interpretarea teologică a curriculumului; i) pedagogia instituțională și interpretarea hiperraționalizată a curriculumului; j) pedagogia internațională și interpretarea globalistă a curriculumului. 15.2
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
multiculturalității și interpretarea rasială a curriculumului; c) pedagogia educației sexuale și interpretarea feministă a curriculumului; d) pedagogia fenomenologică și interpretarea fenomenologică a curriculumului; e) pedagogia poststructuralistă și interpretarea distructivă a curriculumului; f) pedagogia autobiografică și interpretarea biografică a curriculumului; g) pedagogia estetică și interpretarea artistică a curriculumului; h) pedagogia religioasă și interpretarea teologică a curriculumului; i) pedagogia instituțională și interpretarea hiperraționalizată a curriculumului; j) pedagogia internațională și interpretarea globalistă a curriculumului. 15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmodernetc "15.2
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educației sexuale și interpretarea feministă a curriculumului; d) pedagogia fenomenologică și interpretarea fenomenologică a curriculumului; e) pedagogia poststructuralistă și interpretarea distructivă a curriculumului; f) pedagogia autobiografică și interpretarea biografică a curriculumului; g) pedagogia estetică și interpretarea artistică a curriculumului; h) pedagogia religioasă și interpretarea teologică a curriculumului; i) pedagogia instituțională și interpretarea hiperraționalizată a curriculumului; j) pedagogia internațională și interpretarea globalistă a curriculumului. 15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmodernetc "15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmoderne" Pedagogia critică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pedagogia fenomenologică și interpretarea fenomenologică a curriculumului; e) pedagogia poststructuralistă și interpretarea distructivă a curriculumului; f) pedagogia autobiografică și interpretarea biografică a curriculumului; g) pedagogia estetică și interpretarea artistică a curriculumului; h) pedagogia religioasă și interpretarea teologică a curriculumului; i) pedagogia instituțională și interpretarea hiperraționalizată a curriculumului; j) pedagogia internațională și interpretarea globalistă a curriculumului. 15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmodernetc "15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmoderne" Pedagogia critică a luat naștere din prelungirea reconstrucționismului și progresivismului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pedagogia poststructuralistă și interpretarea distructivă a curriculumului; f) pedagogia autobiografică și interpretarea biografică a curriculumului; g) pedagogia estetică și interpretarea artistică a curriculumului; h) pedagogia religioasă și interpretarea teologică a curriculumului; i) pedagogia instituțională și interpretarea hiperraționalizată a curriculumului; j) pedagogia internațională și interpretarea globalistă a curriculumului. 15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmodernetc "15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmoderne" Pedagogia critică a luat naștere din prelungirea reconstrucționismului și progresivismului în anii ’70, când a devenit o pedagogie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
h) pedagogia religioasă și interpretarea teologică a curriculumului; i) pedagogia instituțională și interpretarea hiperraționalizată a curriculumului; j) pedagogia internațională și interpretarea globalistă a curriculumului. 15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmodernetc "15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmoderne" Pedagogia critică a luat naștere din prelungirea reconstrucționismului și progresivismului în anii ’70, când a devenit o pedagogie politică. Reprezentanții acestui curent au adoptat idei marxiste și neomarxiste pentru a interpreta curriculumul modern ca un „text politic”. Cei mai mulți cercetători s-au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pedagogia internațională și interpretarea globalistă a curriculumului. 15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmodernetc "15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmoderne" Pedagogia critică a luat naștere din prelungirea reconstrucționismului și progresivismului în anii ’70, când a devenit o pedagogie politică. Reprezentanții acestui curent au adoptat idei marxiste și neomarxiste pentru a interpreta curriculumul modern ca un „text politic”. Cei mai mulți cercetători s-au aflat sub influența teoriei reproducției sociale, edificată de sociologii francezi Bourdieu și Passeron și de teoreticianul britanic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca un „text politic”. Cei mai mulți cercetători s-au aflat sub influența teoriei reproducției sociale, edificată de sociologii francezi Bourdieu și Passeron și de teoreticianul britanic Basil Bernstein. Alții au opus teoriei reproducției o teorie a rezistenței curriculare. Marele vis al pedagogiei critice din anii ’80 a fost acela de a construi și a implementa în școala americană curricula fundamentate politic, pe baza ideilor marxiste și neomarxiste. Acest vis nu s-a realizat și probabil nici nu se va realiza vreodată. În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Smith (1990); Alan Block (1992); John Willinsky (1993); Terrance Carson (1992); Joe Kincheloe (1993); William Pinar (1993); James Whitson (1992); Stanley Aronowitz (1991); Rhonda Hammer (1989); Shirley Steinberg (1990); Jean Anyon (1979); C. Cherryholmes (1980); William B. Stanley (1992) ș.a. Pedagogia multiculturalității a debutat ca pedagogie critică antirasistă în anii ’80. S-au interpretat și s-au dezbătut probleme precum: conceptul de rasă; statutul „rasei marginalizate”; relația dintre substructura economică și diferitele rase; problemele orientării curriculumului în funcție de cele ale rasismului și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
John Willinsky (1993); Terrance Carson (1992); Joe Kincheloe (1993); William Pinar (1993); James Whitson (1992); Stanley Aronowitz (1991); Rhonda Hammer (1989); Shirley Steinberg (1990); Jean Anyon (1979); C. Cherryholmes (1980); William B. Stanley (1992) ș.a. Pedagogia multiculturalității a debutat ca pedagogie critică antirasistă în anii ’80. S-au interpretat și s-au dezbătut probleme precum: conceptul de rasă; statutul „rasei marginalizate”; relația dintre substructura economică și diferitele rase; problemele orientării curriculumului în funcție de cele ale rasismului și antirasismului; construirea unor curricula multiculturale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curricula multiculturale; emanciparea culturală; problemele identității și ale represiunii; agresivitatea antiși interrasială; problemele instituționale rasiste și antirasiste; politicile antirasiale și curriculumul; miturile sexuale legate de rasism; prostituția rasială; relațiile dintre feminism, rasism, erotism și homosexualism; etnicismul și „visul american”; afrocentrismul; pedagogia emancipării ș.a. Cele mai multe idei ale pedagogiei multiculturaliste - mai ales antirasiste - au fost asimilate, prin diverse „formule”, în curricula optimizate în SUA, Canada și Europa. (Unele reforme de această natură au fost anticipate încă din anii ’70. Dificultăți au întâmpinat și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și ale represiunii; agresivitatea antiși interrasială; problemele instituționale rasiste și antirasiste; politicile antirasiale și curriculumul; miturile sexuale legate de rasism; prostituția rasială; relațiile dintre feminism, rasism, erotism și homosexualism; etnicismul și „visul american”; afrocentrismul; pedagogia emancipării ș.a. Cele mai multe idei ale pedagogiei multiculturaliste - mai ales antirasiste - au fost asimilate, prin diverse „formule”, în curricula optimizate în SUA, Canada și Europa. (Unele reforme de această natură au fost anticipate încă din anii ’70. Dificultăți au întâmpinat și întâmpină încă discursurile „liberale” referitoare la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Gomez (1993); Wendy Luttrell (1993); Cornel West (1988); Roger Collins (1993); Alma Young (1993); Joe L. Kincheloe (1993); Alan Wieder (1992); Ramona Edelin (1989); Marvin Berlowitz (1992); Beverly Gordon (1993); Henry Giroux (1992); Leslie Roman (1993); James Scheurich (1993) ș.a. Pedagogia feministă s-a născut din preocupările psihanalitice, freudo-marxiste, fenomenologice, hermeneutice și existențiale ale reconceptualismului. Din aceste căutări s-au structurat, lent, așa-numitele gender-texts care descriau un system of gender. Cuvântul gender nu are corespondent în limba română. El desemnează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]