4,422 matches
-
din pădurea Belleau, în 1918; dar imaginea cea mai răspândită și cea mai iubită este cea a micului grup care înalță drapelul în-stelat la Iwo Jima, insulă smulsă prin lupte grele japonezilor. Monumentul care evocă acest eveniment, aflat într-o periferie a capitalei, a devenit un loc dedicat patriotismului, unde au loc pelerinaje. Poliția se plânge însă că grădina care îl înconjoară servește drept loc de întâlnire cuplurilor de ambele sexe. (6a) Astăzi, Corpul este o armă care numără 196 000
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
omului și rațiune. Prima o poate contamina pe a doua. Nicio opinie nu este un produs pur, rezultatul unui raționament rece, perfect. Orice raționament este colorat, însoțit de emoții și chiar de pa-siuni. Convingerile noastre, valorile nu se situează la periferia personalității noastre, ele sunt parte integrantă din aceasta. Contribuie la definirea identității noastre. Nu pot fi schimbate fără a afecta ceea ce suntem, fără a perturba sensul vieții noastre, fără să ne atingă eul, fără a amenința siguranța noastră psihologică. Teama
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
diferitului și reînvierea identităților locale. Oricare ar fi domeniile (economic, cultural, politic sau social) și modurile paradigmatice de abordare a fenomenului globalizării, în fiecare putem regăsi câteva idei fundamentale: globalizarea este un proces de "răspâandire a modernității" de la centru spre periferie; globalizarea e un proces de uniformizare care își are originile la periferia imperiilor, în speță în colonii; globalizarea e un proces ce are la bază o dezvoltare a diferitelor arii culturale de tip "modernizare occidentală", dar independentă, endogenă; globalizarea e
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sau social) și modurile paradigmatice de abordare a fenomenului globalizării, în fiecare putem regăsi câteva idei fundamentale: globalizarea este un proces de "răspâandire a modernității" de la centru spre periferie; globalizarea e un proces de uniformizare care își are originile la periferia imperiilor, în speță în colonii; globalizarea e un proces ce are la bază o dezvoltare a diferitelor arii culturale de tip "modernizare occidentală", dar independentă, endogenă; globalizarea e un "proces" de creare a unei culturi globale (o cultură emergentă tuturor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
culturale din formele existente și recombinarea lor în noi practici și noi forme; iar din perspectiva studiilor culturale, există voci care afirmă că prima societate multirasială, multiculturală, multicolonială s-a născut în colonii sau că globalizarea s-a născut la "periferie" (vezi King, 1991). 1.2.1.1. Globalizare, modernitate și postmodernitate Deși sunt extrem de eterogene, teoriile globalizării pot fi grupate în două mari clase: teorii ale globalizării ce leagă fenomenul preponderent de ideea de modernitate (ex. Wallerstein; Giddens, 1990; Robertson
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Pentru Wallerstein (1990), economia capitalistă mondială este contextul social global care condiționează celelalte dimensiuni ale vieții sociale cum ar fi realitatea politică și cea culturală. Ideea centrală regăsită aici este că lumea (văzută ca un sistem global trimodal: centru, semiperiferie, periferie) devine mai uniformă și standardizată prin sincronism economic, cultural și comercial cu Vestul dezvoltat, cu "centrul", și că globalizarea e strâns legată de modernitate. Ipoteza lui Wallerstein este preluată și amendată de Meyer (2000), ce mută accentul de pe economie ca
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
2002:19-21), se aseamănă cu ambuteiajele rutiere. Ele diferă mult atât ca formă, cât și prin complexitate, dar toate necesită o serie de condiții interne sau externe pentru a apărea, și odată apărute manifestă modele recurente (exemplu: încercarea celor de la periferie să scape din aglomerație). Consecințele lor diferă, dar sunt semnificative pe nenumărate planuri (exemplu: starea vehiculelor, programul celor prinși în mijlocul ambuteiajelor, folosirea transportului public ș.a.). O revoluție are două componente în viziunea lui Tilly (2002): o situație revoluționară ce presupune
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
din perioada respectivă. Vezi și Geană (1999:23-7) în Studiu introductiv la Simion Mehedinți, Civilizație și cultură, și Geană (2005:126-28). 4 Vezi Lovinescu, 1997:306-10 și 1997:320-25. 5 Autohtonismul. 6 "Cultura critică [...] dă expresia tendințelor de ridicare a periferiei", ea dezvoltând o "formula mentis în societatea românească" (Bădescu, 2003:14-5 ). 7 De la Rădulescu-Motru și Mehedinți la Blaga sau Vulcănescu. 8 Aducerea spiritului ortodoxiei în discuția asupra specificului cultural poate fi înțeleasă așa cum sugerează și Motru într-un articol polemic
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ele prin coroborarea datelor clinice și radiologice. PREPARAREA DINTELUI PENTRU COROANA DE SUBSTITUȚIE Prepararea suprafeței bontului radicular a.) Dacă există coroana dentară (malpoziție, discromie, displazie etc.), ea se secționează: -prin preparare din aproape în aproape (clasic), -cu disc activ la periferie, secționând-o sub formă de X (fig. 9.63), metodă destul de periculoasă pentru dinții adiacenți. -cu muchia unor pietre lenticulare -cu freze cilindrice subțiri (secționare orizontală). Este o metodă practicată în mod curent. Dintele depulpat nu doare, nu necesită anestezie
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
distanță pe un alt dinte. Absența ei duce la traumatizarea dintelui suport. La protezele acrilice reciprocitatea este asigurată de marginea acrilică a bazei protezei. 4Stabilizarea: se obține prin plasarea cât mai judicioasă a diferitelor croșete astfel încât să fie situate la periferia câmpului protetic, iar liniile ce unesc croșetele să treacă prin centrul geometric al câmpului protetic. 4Fixarea: se obține prin realizarea și respectarea principiilor enunțate anterior. Anumite porțiuni ale protezei și croșetul trebuie să aibă contact strâns cu dintele. În acest
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu Discursul literar, Dominique Maingueneau Discursul repetat, Cristinel Munteanu Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg Lingvistică textuala, Jean-Michel Adam Lingvistică generală, semiotica, mentalități, Mariana Net Lingvistică pentru textul literar, Dominique Maingueneau Periferia textului, Philippe Lane Pragmatică pentru discursul literar, Dominique Maingueneau Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc Textele: tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean Timp și limbaj. Introducere în lingvistică
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
potrivească și în care să își poată desfășura fără piedică modul specific de viață și privilegiile. La Madrid, linia principală de diviziune a spațiului urban opune nordul, burghez, sudului, popular, anulând opoziția mai veche între centrul rezidențial și bogat și periferia muncitorească. La sud de parcul Retiro sunt concentrate locuințele din chirpici și materiale de proastă calitate, ocupate de mult timp de categoriile sociale cele mai modeste, iar în ultimul timp de imigranții latino-americani și africani. Acest habitat popular își găsește
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
numai abstracții" și "nu poate să constituie obiectul artei" (aici nu mai are dreptate). Or, numai Bergson (nu și Proust) vede în memoria voluntară o "simplă abstracțiune", ce "nu se leagă organic mai de nimic" decât de "actul prezentării de periferia eului"25. În opinia lui Proust, în schimb, memoria voluntară e "o memorie a inteligenței și a ochilor", fiind legată așadar de "imagine", și nu de abstracțiunea goală! Și tocmai pentru că se axează pe imagine acest gen de "memorie" a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
secundar, mai dinamice din punct de vedere epic214. Și lui M. Sebastian, care scrisese pozitiv despre Mite, îi plac doar "unele anecdote", "străine de adevărul sufletesc al eroului", pentru că "tot ce este vioi și articulat în roman se află la periferia subiectului propriu-zis". Verdictul e, de data aceasta, necruțător: "Lovinescu nu e un romancier de vocație. Romanul pentru domnia sa este un act de voință" " D. Lovinescu e mai interesant decât romanele sale. Cazul acestui critic angajat într-o întreprindere ce-i
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
111-112); influențe pozitive în literatură și cultură (112-113); criza științelor umane (114); René Wellek și umanismul nord-american (114). România și vecinii săi / 115 Românii și culturile vecine, bovarismul geocultural (115-116); învățarea prin proximitate (116-117); spre ce Europă tinde România? (118); periferia europeană, un deziderat realist pentru România (118-119); precedentul iugoslav de "integrare europeană" din anii '70-'80 (119-121); România și vecinii: scenarii de dezvoltare (121-123 ). România și Occidentul / 125 Orientarea generală a culturii române după 1989 (125); traduceri, ediții (125-126); anistorismul
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
fost o tentativă de veritabilă modernizare occidentalizantă, pe care trebuie s-o înregistrăm ca atare indiferent de mobilurile rușilor (pe lângă pragmatismul unei stăpâniri mai eficiente, avem de-a face și cu un experiment cvasiutopic de bună guvernare, posibil doar în periferiile imperiului). V. N.: Incontestabil. Eu îl socotesc pe Kiseleff drept o figură pozitivă și importantă în istoria României. S. A. : și eu. Prin urmare, vorbim de elemente și paradigme în general exogene, aduse în Principate de agenți străini de modernizare al
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
încrederea lui în Uniunea Europeană a suferit un regres nemaipomenit în aceste două zile. V. N.: Eu de asta spun că tendința României spre Europa este politic inevitabilă, dar economic și social mai complexă: dacă privim lucrurile mai atent, există o periferie a Europei în care se înscrie și România. Mă refer la Portugalia, Grecia, Finlanda, Irlanda, într-o anumită măsură. Dacă România s-ar putea înscrie printre ele, fără să mai aibă pretenția să fie ca Germania, Suedia sau Elveția, ar
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
năstrușnica idee, apăru în fața ochilor lui și alte aspecte, pe lângă care trecuse fără a le băga în seamă, mai puțin agreabile, ce contrastau izbitor cu primele și care-l determină să renunțe definitiv la asemenea fantasmagorii. Era vorba de binecunoscutele periferii ale târgurilor, satelor și cătunelor mizere și sărăcăcioase; presărate cu dughene pestrițe, cu tot felul de șandramale mucegăite și maghernițe puchinoase, zoioase, pline de praf și înecate în gunoaie. Chiar și cartierele mărginașe ale marilor orașe nu făceau excepție. Aceste
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
trăsnet puternic, pe undeva prin apropiere, a întrerupt povestirea femeii. Pe acoperișul vagonului, se auzeau niște zgomote ciudate. Trenul înainta din ce în ce mai încet. Probabil, nu i s-a permis intrarea în stație. La un moment dat, s-a oprit, undeva, la periferia orașului. Chiar cu ferestrele închise se simțea că energiile eoliene scăpaseră de sub control; bucăți de tablă, de carton asfaltat, saci vechi, țoale rupte, sumedenie de hârtii și fel de fel de hârburi, desprinse din șandramalele nevoiașilor de la marginea orașului și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
elevi să găsească o alternativă. Cu asemenea planuri de viitor nici nu observă că trecuse aproape și ultima jumătate de oră și că trenul se străduia să-și încetinească viteza. Se apropia Gara Valea Seacă, situată la patru kilometri de periferiile orașului și la zece kilometri de centrul acestuia. În acest timp, Florin și mama lui, preocupați să ajungă mai repede la ieșire, își luau rămas bun din mers de la călătorii din compartiment, urându-le: Drum bun, sănătate și călătorie plăcută
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
i-au găsit vinovați. Ca răspuns, flăcăii noștri au încercat să-și facă singuri dreptate. Rezultatul final: în afara celui decedat pe meleaguri străine, încă doi dispăruți în urma unui accident stupid. Ultimul, întors din pușcărie, a fost văzut cerșind, undeva la periferiile capitalei. Între timp fostele logodnice, ale dispăruților noștri flăcăi, au devenit cele mai bogate și mai bine cunoscute doamne din țară; adevărate vedete și modele pentru tinerele care doreau din tot sufletul să reușească și ele în viață. Când se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
învins forța brută, lăcomia și prostia acestuia. Acum s-a inversat situația. Tare ar fi vrut să vadă ce-i atârnă ăstuia la gât, sub cămașă? Când era copil, o tabără de nomazi s-a așezat într-un câmp de la periferia de nord a orașului, în apropierea unui obor de vite, unde în fiecare an, de Sfântul Petru se organiza câte un iarmaroc de toată frumusețea. Tot acolo joia, țăranii din satele și comunele învecinate își vindeau produsele lor. Locuitorii din
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
își pierdeau cu totul cunoștința și leșinau, pur și simplu, la numai câteva ceasuri după despărțirea de ea; cel puțin așa afirmau femeile din cartier care o cunoșteau destul de bine. Pentru acești nenorociți, unica salvare era o pirandă bătrână de la periferia orașului care le lua cu mâna toate durerile, numai după ce îi descânta de diochi în cărbune sau plumb topit. Cu tot talentul ei de a tămădui pe cei deocheați, din când în când apăreau și unele cazuri pe care nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Strada Rahmaninov; spre lacul Floreasca; pe drum [...], dinspre strada Băneasa Ancuța 7. În textul citat, verbele la indicativ imperfect au o dublă valoare expresivă. În pri mul rând, imperfectul reliefează caracterul durativ al situației descrise (starea deplorabilă a cartierului de periferie, condiția socială precară a grupului de muncitori). În al doilea rând, verbele la imperfect surprind, în desfășurare, acțiuni trecute./ Valoarea expre sivă a acestui timp verbal este dublă: imperfectul descriptiv (imprimând descrierii cadrului și portretului literar o progresie dinamică) și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
douăzeci de persoane - și două personaje individuale (femeia în vârstă și hamalul pe care aceasta îl observă). O altă caracteristică vizează desfășurarea acțiunii în spațiu și timp. De exemplu, în textul călinescian apar repere spațiale multiple, detaliind cartierul Floreasca, de la periferia capitalei, și precizarea timpului diegetic: întro dupăamiază de decembrie a anului 1950. 9. Secvența care încheie fragmentul este un portret literar, perceput din per pectiva externă a unui personaj focalizator, femeia în vârstă ce ieșise la gard. Portretul bărbatului care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]