2,472 matches
-
fost o industrie casnică foarte activă, apanajul femeilor, care torceau, țeseau, remarcabile prin finețe fiind maramele de borangic, făceau haine și covoare, bărbații mai făcând funii, opinci și cojoace sau căciuli. După aceea s-au mai țesut mai ales covoare persane. Pescuitul asigura aportul de proteine și celor mai săraci locuitori, pentru că aveau unde pescui, iar acum nu mai au.Vânătoarea era mai mult o distracție decât activitate economică, dar exista vânat abundent.Comerțul era asigurat de o prăvălie, devenită cooperativă
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
în sanscrită și ne-a parvenit prin limba romani a țiganilor? Ce să mai vorbim de alcov, atestat la mijlocul secolului XIX în poezia lui Costache Conachi, care l-a descoperit în rusă sau în franceză, dar care este la origine persan? Sunt sigur că nu știați (nu știu nici eu, cu toată istoria limbii făcută în facultate cu Byck, Rosetti și Graur) prin câte transformări poate trece un cuvânt în decursul călătoriei lui prin timp. De exemplu, chiar alcovul poetului. În
Viața și moartea cuvintelor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5734_a_7059]
-
evocăm numeroasele tentative de a descoperi probabile surse ale acestei scrieri, de a descifra eventualele influențe exercitate asupra ei. S-au amintit, în legătură cu Cantemir, mistici ortodocși greci, scrieri alegorice și secrete din literatura bizantină, bestiarii medievale creștine, urme de literatură persană, arabă ori turcă. Fraza ciudată a Istoriei ieroglifice a fost dedusă pe rînd din influența limbii turce sau a limbii persane. Cînd au trebuit însă pronunțate numele unor autori, asemenea contribuții sursologice au devenit evazive, în imposibilitate de a demonstra
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
amintit, în legătură cu Cantemir, mistici ortodocși greci, scrieri alegorice și secrete din literatura bizantină, bestiarii medievale creștine, urme de literatură persană, arabă ori turcă. Fraza ciudată a Istoriei ieroglifice a fost dedusă pe rînd din influența limbii turce sau a limbii persane. Cînd au trebuit însă pronunțate numele unor autori, asemenea contribuții sursologice au devenit evazive, în imposibilitate de a demonstra filiații certe. Izvoarele Istoriei... rămîn deocamdată în ceață. Fără a pretinde că poate fi găsit un răspuns tranșant, eu înclin să
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
însuși, nu unor misterioase sugestii. Că textul cantemiresc ar fi redevabil unor influențe străine - o voi crede doar atunci cînd demonstrația va fi fost făcută, cu proba lecturilor paralele, de către un cunoscător autentic al limbilor și culturilor arabă, turcă și persană, alături de latină, elină și greaca medie. Doar în acea clipă, descifrarea Istoriei ieroglifice în cheie comparatistă ar putea începe. Cum pînă la apariția unei asemenea ființe excepționale, care să aibă cultura lui Cantemir, cred că vom mai avea de așteptat
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
lui Andrezej Bartkowiak sau trilogia Stăpînul inelelor, a lui Peter Jackson, rezultatul direct al unor video-games, și 300 se digitalizează pînă în vîrful lăncii fiecărui spartan. Cocoțați pe stînci, războinicii lui Leonidas admiră diorama cu scufundarea unei părți a flotei persane, filmul devine o manga cu recuzită grecească, sîngele țîșnește ca cerneala din rezervorul stiloului și pătează vesel întreg desenul. Filmul s-a transformat într-un BD animat, ecleraje nefirești, stînci din cine știe ce material siliconat, scene plasate în intermundii, jocuri de
Spartachiada de la Termopile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9758_a_11083]
-
se poate numit un graphic novel, aparținîndu-i desenatorului Frank Miller creatorul Sin City (2005) - împreună cu Robert Rodriguez - și lui Linn Varley. Michael Wilkinson, creatorul de costume, are un cuvînt greu de spus în toată producția. Lui îi datorăm extravagantele veșminte persane, care-i face pe o parte din combatanți să semene fie cu niște luptători ninja, fie cu beduinii, la care, le mai adaugă o mască metalică precum cea întrebuințată de galul cu care se luptă generalul Maximus în Gladiatorul. Și
Spartachiada de la Termopile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9758_a_11083]
-
un rafinat joc al vitezelor de la ralenti la scenele acelerate și brusca înghețare a imaginii într-un punct climactic. Lupta se transformă într-un dans în care scenele de arte marțiale se combină cu desfășurarea unei vestimentații flamboiante a combatantului persan, oferind o imagine mozaicată a nenumăratelor seminții ale Asiei. Extravaganța se concentrează uneori în cîteva personaje de la curtea sibarită a regelui Xerses, plină de eunuci și monștri mutilați. Nu altfel apare chiar Xerxes, cu vocea sa amplificată artificial, aparținînd parcă
Spartachiada de la Termopile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9758_a_11083]
-
cu artiștii Ada Milea, Bogdan Burlăcianu și Andu Dumitrescu în jurul povestirii lui Gogol. Se pare că în 1796 s-a petrecut un fapt real care, pe scurt, în relatarea profesorului, traducătorului, cercetătorului, scriitorului Emil Iordache, sună cam așa: un prinț persan, aflat în Rusia, avea în suita sa un funcționar căruia i se tăiase nasul, iar, respectivul organ, prin contribuția unui mecanic, a fost înlocuit cu o proteză. Pe ce se bazează temeiul întregii demonstrații? Pe un articol apărut în revista
Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9778_a_11103]
-
poți lua nici ochii, nici urechile. Documentul pomenit în articolul lui Emil Iordache este, de fapt, o notă de plată întocmită de un mecanic al Academiei Imperiale de Științe: "La porunca Luminăției Voastre, am făcut, pentru funcționarul din suita hanului persan, un nas artificial din argint, aurit pe dinăuntru, cu arc de prindere, colorat pe dinafară...Întrucît un nas artificial, purtat permanent, este supus riscului de a se strica în unele situații neprevăzute, hanul persan m-a rugat să-i mai
Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9778_a_11103]
-
făcut, pentru funcționarul din suita hanului persan, un nas artificial din argint, aurit pe dinăuntru, cu arc de prindere, colorat pe dinafară...Întrucît un nas artificial, purtat permanent, este supus riscului de a se strica în unele situații neprevăzute, hanul persan m-a rugat să-i mai fac unul cu tot cu accesorii, matrița cu care se ștanțează nasul, taftaua tratată cu cleiuri, pentru ca acesta, aflîndu-se în țara sa, să-și poată face nasuri la nevoie." FABULOS! O mică punere în scenă pînă
Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9778_a_11103]
-
filosofia și arta, care ne-a lăsat o operă ce-l situează alături de marii înțelepți ai umanității. Masivul său Dicționar al înțelepciunii, selectând din 420 de autori 680 de opere, în 14 limbi, pe lângă traducerile sale din literatura sanscrită și persană, din filosofia greacă, latină etc., rămâne un monument al culturii noastre, demn de o tradiție renascentistă. - O întrebare ce ține mai mult de o curiozitate personală. I-ați cunoscut pe Lucian Valea și Th. Mihadaș, scriitori din generația Dvs., care
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
și pardesie - 14,30-16,50 lei; rochii - 9,20 lei, pantaloni de stofă și sacouri - 8-9 lei; costume din două piese - 16,10 lei; salopete - 8,50 lei. De asemenea, unitatea poate oferi celor interesați servicii de spălătorie pentru covoare persane sau din iută la prețuri cuprinse între 3,50 și 4,60 lei/mp. Comenzile clienților pot fi preluate de luni până joi între orele 9 și 17 iar vineri între orele 9-14. Orice comandă este deservită în maximum o
Agenda2005-53-05-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/284567_a_285896]
-
și ceilalți convorbitori, toți burghezi bine situați, descoperă, pe gulerul cămășii lui Eminescu ivindu-se o ploșniță. Cu toții rămăseseră panicați. Dar Eminescu, brusc înseninat, cînd descoperi faptul, calm, în chip firesc, "făcu vînt cu degetul insectei de pe guler pe covorul persan al odăii... După o scurtă înmărmurire toți se feriră apoi ca în fața unei primejdii, a unei molime. Cu privirile lui leneșe, poetul păru a înțelege scena; panica tuturor îi trezi o bucurie interioară, ce-l ridică peste situație. Se înclină
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
Răului. Nu în calitatea-i de Rău, de cădere catastrofală, satanică, ci prin detectarea unui sîmbure de Bine în constituția sa care, la o privire sagace, își poate revela o complexitate într-o anume măsură salutară. Precum în vechile credințe persane sau gnostice, Răul și Binele se amestecă în interiorul aceluiași principiu. Iată un comentariu fie și vag absolutoriu pe marginea prestației proletcultiste: ,La cei mai drastici și mai puri intelectuali din epocă (epoca proletcultistă - n.n.) observasem mai demult o anume tandrețe
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
din istorie, Asăneștii. Andrei Alexandru Căpușan îl evocă pe regele de oțel al anglo-saxonilor, Alfred cel Mare, învingătorul vikingilor. Adrian Nicolescu trece în revistă greșelile de istorie politică la Shakespeare. Marius Sala, într-o istorie a cuvintelor, ajunge la cuvinte persane, cum ar fi sarailie, satrap, sarabandă. Dar să ne oprim aici: voind să semnalăm doar câteva articole valoroase, vedem că suntem siliți să cităm întreg cuprinsul revistei! „Istorie și civilizație" - o publicație care te face s-o citești din scoarță
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6175_a_7500]
-
Sava, primul Arhiepiscop sârb. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 22 ianuarie - Duminica a 3-a de peste an. Vicențiu; 25 ianuarie - Convertirea Sf. Apostol Paul. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 22 ianuarie - Duminica 31 d. Rusalii (Orbul din Ierihon). Sf. Ap. Timotei (sec. I) și Cuv. Atanasie Persanul (†628); 25 ianuarie - Sf. Grigorie din Nazians (†389); Sf. Mc. Bretanon din Tomis (†370). Încheierea octavei de rugăciune pentru unirea creștinilor; 26 ianuarie - Cuv. Xenofon, soția sa Maria și fiii Arcadiu și Ioan (sec. VI); 27 ianuarie - Aducerea moaștelor Sf.
Agenda2006-03-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284654_a_285983]
-
Iran cu un mileniu înainte de apariția creștinismului și atingînd apogeul occidental în secolul al treilea după Hristos, cînd, odată cu convertirea împăraților romani Commodus și Iulian Apostatul, mithraismul a fost la un pas să cucerească definitiv Roma, religia aceasta de origine persană (căreia i se mai spune și mazdeism sau religia magilor) a îndeplinit toate condițiile pentru a fi o credință viguroasă și longevivă. În primul rînd, a avut cel mai eficient vector de răspîndire europeană: armata imperiului roman, adică legiunile de
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
satisfacției psihologice, eficiența mithraismului o bătea pe cea a creștinismului, și tocmai de aceea, la început, prima a dat semne că va cîștiga partida. Conflictul dintre cele două religii va fi însă acerb și devastator, încheindu-se în dauna misteriilor persane. O altă cauză a expansiunii mithraismului a fost prevalența statistică pe care credința persană a avut-o în provinciile îndepăratate ale imperiului roman, adică în acele zone ce erau cu mult mai vulnerabile la importul de erezii decît era Roma
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
la început, prima a dat semne că va cîștiga partida. Conflictul dintre cele două religii va fi însă acerb și devastator, încheindu-se în dauna misteriilor persane. O altă cauză a expansiunii mithraismului a fost prevalența statistică pe care credința persană a avut-o în provinciile îndepăratate ale imperiului roman, adică în acele zone ce erau cu mult mai vulnerabile la importul de erezii decît era Roma - reședința sincretică, aluvionară și înmărmuritor de diversă a celor mai exotice ritualuri din lume
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
istoria unei populații care viețuia de câteva secole bune în Europa. Dialectele limbii rromani sunt influențate mai ales de limbile țărilor prin care rromii s-au perindat. De aceea, pe lângă fondul principal de cuvinte, de origine indiană, întâlnim și cuvinte persane, grecești, slave, maghiare etc. Pentru stabilirea originii cuvântului „rrom“, încetățenit în ultimul timp, se iau în calcul mai multe ipoteze, și anume: „rrom“ ar veni de la „rum“, așa cum îi numeau persanii și arabii pe locuitorii Imperiului Bizantin; poetul persan Firdusi
Agenda2003-6-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280680_a_282009]
-
cuvinte persane, grecești, slave, maghiare etc. Pentru stabilirea originii cuvântului „rrom“, încetățenit în ultimul timp, se iau în calcul mai multe ipoteze, și anume: „rrom“ ar veni de la „rum“, așa cum îi numeau persanii și arabii pe locuitorii Imperiului Bizantin; poetul persan Firdusi folosește cuvântul „dom“, numind astfel populația de origine indiană, muzicanți și dansatori, ajunsă în Iran în 439. În limba rromani, „rrom“ înseamnă, simplu, „om“. De ce se scrie cu doi „r“? În limba rromani există consoane aspirate, deosebite de cele
Agenda2003-6-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280680_a_282009]
-
se consumă în spațiul poeziei. Poet, dar poet al altor iubiri, adică traducător de poezie, Otto Starck, "mărunt, rotofei și ochelarist", cum îl descrie Mioara Cremene, era acum patruzeci de ani și este în continuare un împătimit al poeziei clasice persane. Nu-mi amintesc cînd ne-am întîlnit prima dată, dar evident îl știu din perioada studenției; mi-l amintesc bine din întîlniri probabil întîmplătoare dar neapărat lungi, prin anticariate sau la Biblioteca Academiei, unde singurul nostru subiect de discuție - singurul
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
prima dată, dar evident îl știu din perioada studenției; mi-l amintesc bine din întîlniri probabil întîmplătoare dar neapărat lungi, prin anticariate sau la Biblioteca Academiei, unde singurul nostru subiect de discuție - singurul, pe care-l accepta el - era poezia persană și traducerile la care lucra. Cred că e o exagerare a memoriei excepționale a Mioarei Cremene, sau un artificiu poetic, imaginea acelui adolescent excesiv de poliglot, "un poliglot înnăscut aș zice... (care) vorbea și scria sanscrita, japoneza, împreună cu două duzini de
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
133). Otto Starck, despre care nu știu dacă e același cu autorul omonim al unui volum de schițe apărut în 1968 sub titlul Iedera, și care probabil mai știa și alte limbi orientale, și-a umplut viața numai cu poezia persană a lui Hafez, Saadi și Omar Khayyam. A publicat mai multe volumașe de traduceri din acești poeți în anii șaptezeci-optzeci (Omar Khayyam, Saadi, Hafez, Catrene persane, Albatros, 1974; Hafez, O sută de gazeluri, Univers, 1977; Saadi, Bustan, Albatros, 1978; Trei
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]