2,058 matches
-
cad aici tot timpul anului; nu se știe niciodată dacă gheață este suficient de rezistență pentru a tine cârligele și frânghiile. Aproximativ 50 de alpiniști au plătit cu viața încercarea de a cuceri acest vârf. Prima încercare de cucerire a piscului, în 1892, a fost un fiasco. A urmat în 1902 o expediție austriaco-britanica, condusă de Oscar Eckenstein, care a ajuns până la înălțimea de 6.600 m. Recordul a fost doborât din nou în 1938 de expediția americană condusă de Charles
Karakorum (dezambiguizare) () [Corola-website/Science/310488_a_311817]
-
înălțime care, încă și azi, atinge 5,5 m; în timp ce șanțul (din care s-a săpat pământul pentru val) era lat de 20 m și adânc de 7 m, în medie. A doua, cetatea de la Bâtca Doamnei, construită pe un pisc înalt de 140 m de la nivelul Văii Bistriței, era închisă din două părți, la început de un val de pământ și de piatră lat de 6 m; iar ulterior, de un zid din lespezi de piatră (spațiul dintre paramenți - dublul
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
alte zone cuprinse în interiorul arcului carpatic, dar mai ales exemplele celor din Blidaru, Costești și Grădiștea Muncelului, sunt suficiente pentru a reda o idee clară, atât despre monumentalitatea lor, cât și despre concepția și tehnica constructorilor lor. Puternica cetate de pe piscul Blidaru, cu două incinte ocupând o suprafață de aproape 6000 m² avea șase masive turnuri exterioare de apărare, poartă de intrare "în șicană", "cu piedică", platforme de apărare, un fel de cazemate, și o dublă incintă, din blocuri de piatră
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
reinființată prin reforma administrativă din 2001. În perioada existenței județelor, Iezărenii Vechi făceau parte din județul Bălți. Relieful comunei reprezintă o câmpie deluroasă. Satul se află în sud-vestul podișului Ciuluc-Soloneț, cu înălțimi medii. Cea mai înaltă colină din cadrul satului este piscul "Gurez" care are o altitudine de 258 m. Din punct de vedere geologic în structura scoarței terestre predomină roci sarmațiene, în principal argile și calcare. Ca și întreg teritoriul al republicii, satul se află într-o zonă seismică activă, în
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
răni" unde apa Nistrului nu era adîncă. "În staniște" un loc mai înalt al satului unde se aduna lumea la adunări. "În chisc" se spune la locul din intrarea în sat deoarece e un loc mai înalt al satului (un pisc). Anii 1929-1930 se formează colhozul unde intra mai multe sate megieșe:Cocieri,Corjova, Molovata Nouă, Roghi, Vasilevca, Președinte Guzinschi Dumitru Iacov. Mai tîrziu cînd se despart de satul Corjova președinte devine Sultan Evstatii Zahar. Satul Molovata Nouă este o localitate
Molovata Nouă, Dubăsari () [Corola-website/Science/305165_a_306494]
-
comună în Raionul Hîncești, Republica Moldova. De o rară frumusețe, satul e despărțit de orașul Hîncești printr-un enorm masiv de pădure seculară, de unde își croiește drum spre sud pârâul Sărata, creând, alături de șoseaua Hîncești - Leova o lungă ghirlandă de iazuri. Piscul împădurit dintre Mereșeni și Hîncești atinge altitudinea de 322 m, dând peisajului un aspect de regiune premontană. Localitatea e înconjurata cu mari plantații de vii, iar între sat și fabrica de vinificație se așterne un mare iaz cu pește. Mai
Mereșeni, Hîncești () [Corola-website/Science/305181_a_306510]
-
agro-orășel, așezat între dealuri pitorești îmbrăcate în vii, livezi și păduri de o frumusețe copleșitoare, la doar 15 km de capitala țării, pe automagistrala Chișinău-Hîncesti, de unde drumul național se ramifică în trei direcții - spre vama Leușeni, orașele Cahul și Comrat. Piscurile din jurul satului dau peisajului un aspect submontan. La Mori are înalțimea de 277 m, Chiriecii se ridică spre Pojăreni la altitudinea de peste 280 m, coama dealului Dolugeni (277 m) desparte satul Bardar de Ruseștii Noi. De pe piscul Chirieci se vede
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
Cahul și Comrat. Piscurile din jurul satului dau peisajului un aspect submontan. La Mori are înalțimea de 277 m, Chiriecii se ridică spre Pojăreni la altitudinea de peste 280 m, coama dealului Dolugeni (277 m) desparte satul Bardar de Ruseștii Noi. De pe piscul Chirieci se vede conturat în zare Chișinăul. La poarta satului licărește argintul apei curgătoare Botna, care răcorește lunca pe o distanță de 152 km, de la cetatea de pământ Horodca din codrii seculari pîna la fluviul Nistru, mai sus de Mănăstirea
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
lucru. Insula este un patrulater cu laturile scobite, are circa 19 kilometri în cea mai mare lungime și 14.5 km în lățimea extremă. Suprafața totală de teren este de 135 km ², cu 138.9 km de coastă. Insula este piscul plat al unui munte submarin care are mai mult de 4.500 de metri, adâncimea platformei de pe care se ridică fiind de aproximativ 4200 m, iar înălțimea deasupra mării, fiind de 300 m. Muntele a fost inițial un vulcan, iar
Insula Crăciunului () [Corola-website/Science/306011_a_307340]
-
toate fortărețele existente și să nu construiască altele la Ruse ori la Șumen, sau în orice alt loc dintre aceste două puncte, sau pe o rază de 20 km în jurul Balcicului. Frontieră estică a Șerbiei avea să fie trasata de la piscul Patarika, de pe vechea frontieră, de-a lungul cursului râurilor Vardar și Strumă, până la frontiera bulgaro-elenă, cu excepția cursului superior al râului Strumica, care rămânea în partea bulgăreasca a frontierei. Teritoriul pe care il câștiga Șerbia cuprindea Macedonia centrală, inclusiv Ohrid, Bitola
Tratatul de la București (1913) () [Corola-website/Science/306111_a_307440]
-
Centrală de Stat miliatro-istorică din Moscova s-a descoperit un plan al Bucureștiului desenat de ofițerii ruși în anul 1770 . Conform planului, limita Bucureștiului era dată de actualele străzi Mihai Bravu, Ștefan cel Mare, Plevnei, Elefterie, Dealul Spirei, Filaret, Dealul Piscului, Dudești. A doua ocupație a rușilor are loc în noiembrie 1770 și se întinde pe o perioadă de cinci ani. În timpul domnitorului Alexandru Ipsilanti apar cișmelele publice, se inițiază măsuri și reforme în domeniul fiscal, judecătoresc și social, se ridică
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
în care vizibilitatea dupăamiaza este de peste sunt mai dese spre sfârșitul toamnei și iarna. Priveliștea este parțial obturată de lanțul Končistá înspre vest, iar zonele apropiate de munte înspre sud și nord sunt obturate de masivul Gerlach însuși. Câteva alte piscuri din Tatra Înaltă, inclusiv unele cu poteci marcate, oferă priveliști mai largi și mai variate. Efectele vremii la altitudine mare asupra celor care urcă pe vârful Gerlachovský pot fi mai pronunțate decât cele ale altitudinii. Diferența de temperatură între munte
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
În folclorul mitlogic românesc există locuri anonime (determinate convențional drept Tărâmul Celălalt), unde stăpânesc animale și păsări fabuloase, uneori un zmeu, alteori Pasărea Măiastră, sau sunt locuri paraterestre și paraumane cu atribute aparte: Ionică Făt-Frumos după ce a ajuns într-un pisc de munte unde doar la amiază mai soseau puține raze de soare, fiind "capătul lumii acesteia", pătrunde în "gura unui vârtej de vale neguros" și după un mers îndelungat, zărind "adânc sub dînsul o mică țintă de lumină", se apropie
Tărâmul Celălalt () [Corola-website/Science/306254_a_307583]
-
hidrografic al acestei grupe montane. Altitudinea maximă este atinsă în vârful Gugu cu 2.291 m. Masivul Godeanu prezintă o asimetrie pronunțată. Cele mai mari înalțimi se situează de-alungul culmii principale, respectiv la nord de aceasta. Astfel, se pot menționa piscurile de peste 2.000 de metri, Godeanu cu 2.229 m, Moraru cu 2.284 m, Gugu (cel mai înalt) cu 2.291 m, Scărișoara cu 2.245 m, Galbena cu 2.191 m, Borăscul Mare cu 2.158 m și
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
fosfat, sare, mercur, marmură și mai puțin argint, cărbuni naturali și gaz natural, numai Africa de Sud este așa bogată în resurse naturale. In general este o climă continentală cu veri fierbinți, iar iarna din cauza altitudinii mari cu căderi de zăpadă pe piscurile mai înalte care nu persistă de obicei tot timpul anului.Primăvara prin topirea zăpezii iau naștere râuri și lacuri numite "Wadi", lacuri ce seacă vara în locurile mai înalte sunt lacuri sărate numite "Shots" care în timpul verii devin bălți mici
Munții Atlas () [Corola-website/Science/305594_a_306923]
-
fac parte din grupul de nord al Carpaților Orientali. Cu înălțimea maximă de 2.303 de metri, atinsă de piscul Pietrosul, sunt cei mai înalți și mai greu de străbătut din lanțul Carpaților Orientali. Culmea principală o lungime de peste 50 km și o lățime de 30-40 km, orientată est-vest, abruptă spre nord și domoală spre sud. Munții apar sub forma
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
se întinde în prezent pe un deal o mahala mare, numită "Mahala Popii". Se numește așa, fiindcă în această mahala s-a așezat cu traiul primul popă din sat, iar urmașii lui au trăit și trăiesc și azi tot aici. "Piscul Maricăi", se numește așa fiindcă pe acest pisc, care e cel mai înalt, se așezase cu traiul o văduvă frumoasă, fără copii, pe care adeseori o vizitau seara bărbați, o chema Marica. O altă mahala a satului se numește "Movila
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
mahala mare, numită "Mahala Popii". Se numește așa, fiindcă în această mahala s-a așezat cu traiul primul popă din sat, iar urmașii lui au trăit și trăiesc și azi tot aici. "Piscul Maricăi", se numește așa fiindcă pe acest pisc, care e cel mai înalt, se așezase cu traiul o văduvă frumoasă, fără copii, pe care adeseori o vizitau seara bărbați, o chema Marica. O altă mahala a satului se numește "Movila", denumirea i se trage din timpul războaielor ruso-turce
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
(Sebeș) sunt o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând lanțului muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârfu lui Pătru, având 2.130 m. (Sebeș) au înălțimi relativ medii și mici și ocupă o suprafață destul de întinsă, 1585 km². Sunt lipsiți de creste zvelte și de custuri glaciare, însă au suprafețe de eroziune întinse. Iarna temperaturile
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
(în ) sunt o grupă muntoasă a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Măgura Codlei, având 1.292 m. sunt situați în SV Carpaților Orientali, extinși pe direcția NNE-SSV, limitând partea de V a Depresiunii Brașov. În extremitatea de SV intrând în contact cu munții Țagla, prin intermediul depresiunii Sinca. Cuprinși între
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
au săpat văi scurte și înguste, au depus la marginea munților numeroase conuri de dejecție. Înălțimile scad treptat cu 100-200 m spre nord și vest, cote ce depășesc frecvent 900 m întîlnindu-se în nord doar la muntele Negru (967 m), piscul Înalt (941 m), Runcu Bogatei (902 m), iar în vest pe Gârbova (933 m) și Fețeica (931 m). Grupa vestică a munților Bogatei are altitudini mai reduse, adesea cu aproape 500 m comparativ cu cea estică, excepție făcînd doar Măgura
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
(maghiară: "Nemere Hegység)" sunt o grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Nemira Mare, având 1.649 m. După legenda de origine a poporului maghiar "Cerbul fermecat", numele de "Nemere" (Nemira în limba română) este identic cu Nimród, rege legendar din Mesopotamia (orașul Nimrud), dar este totodată și tatăl a
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
Munții Postăvarul (în , în ) sunt o grupă muntoasă a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este vârful cu aceeași denumire Vârful Postăvarul (numit popular „Postăvaru”, fără "l"), având 1799 m. În Postăvaru există 30 de trasee alpine omologate cu grade diferite de dificultate. Munții Postăvarul fac parte din Carpații de Curbură, alcătuind împreună cu Masivul Piatra
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
granicerilor din zona. Munții Postăvarul îmbină pe un spațiu relativ restrâns o mare varietate de forme de relief cu numeroase contraste. În cuprinsul lor se întâlnesc platouri întinse, larg ondulate, culmi prelungi și domoale, favorabile unor excursii ușoare, dar și piscuri semețe cu versanți abrupți, cu trasee turistice dificile și pârtii de schi renumite. Această diversitate se explică prin varietatea rocilor din care sunt constituiți, prin modul de dispunere spațială și prin acțiunea diferențiată a agenților externi care au variat în
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
] sunt o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Heniul Mare, având 1.611 m. Munții Bîrgău se situează pe latura sudică a grupei nordice a Carpaților Orientali, între paralelele de 47°08'30" și 47°29'10" latitudine nordică și meridianele 24°36'10" și 25
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]