4,005 matches
-
în genul respectiv și nici nu puteam să-i povestesc ce părere au alții despre arta naivă. Pentru a evita toate aceste discuții rezultate de pe urma vizitelor lui Mișu Vintilă la atelier, am reluat o veche pasiune, grafica în tuș pe planșe de 40x50, 40x60 cm, pasiune ce o datorez lui Peter Schweg dascălul meu din anul I a Școlii de Artă Reșița. Peter Schweg era un bun grafician, un bun pedagog. Invita toată clasa în atelierul său, unde am văzut grafică
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
în 1923 de profesorul I. Mironescu, titular până atunci al Catedrei de farmacologie. Sub conducerea sa, condițiile organizatorice ale clinicii s-au ameliorat, atât sub aspectul funcționalității spitalicești, cât și sub acela al laboratorului de investigații. "Fizioterapie, muzeul dermatologic cu planșe și mulaje de valoare, sala de curs, sunt opera profesorului I. Mironescu, demonstrând perseverența și competența acestui om dezavantajat de o suferință somatică îndelungată" (G. Năstase). Profesorul I. Mironescu s-a născut la Tazlău, în județul Neamț. A urmat cursurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
din știrile stenografiate după TV. Ziar machetat, paginat. Astea ar fi precedentele legate de scris. Când eram prin clasa a II-a sau a III-a, ne-a pus tovarășa, că așa era pe atunci, să aducem un desen, o planșă cu Eminescu. Bineînțeles că, în situația asta, majoritatea colegilor mei au rugat o rudă cu talent la desen să-i scoată din încurcătură. Sau au copiat pe o hârtie transparentă figura poetului. Cu indigoul, cumva. Am și uitat de indigo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de fiecare zi. Însă, de îndată ce privesc mai atent, observ că, într-adevăr, mă găsesc undeva în văzduh, pe un nor, orășelul Serenite se vede mic de tot, departe, jos, ca și cum ar fi schițat cu creioane colorate de un copil pe planșa de desen. Decepționat, îmi spun că nu e o glumă, chiar am plecat dintre cei vii. Încep să mă mișc, contrariat, ezitant, caut să mă orientez, să mă obișnuiesc cu locul, mărturisesc că habar n-am cum să mă comport
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Brigadier“. La cuvântul brigadier, doctorița a tresărit, părând că, în sfârșit, îl observă pe tata. L-a pus să-și dezbrace pufoaica și apoi l-a invitat să se așeze pe scaunul acela special și să se uite la o planșă, atârnată pe perete, conținând litere și figuri din ce în ce mai mici. Cu o baghetă îi arăta unul sau altul din desene și-l întreba ce vede. A stabilit miopia, i-a măsurat distanța focală și l-a anunțat că, dacă dorește, își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Paul Valéry: "Există lucruri care merg rău, dar funcționează; ameliorate, nu mai merg deloc după un scurt timp". Bizar cum aceast citat se poate aplica nefericitei mele țări, unde toate reformele eșuează una dupa alta. Sunt expuse și mai multe planșe aparținând lui Nicolas Bouvier, adevărați altgoritmi literari pe baza cărora și-a scris magnifica literatură de voiaj, quasi-necunoscută în România. Remarc abundența citatelor din Mircea Eliade, un autor apreciat de Bouvier. Tot în această expoziție extraordinară, într-una din săli
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
vitrinei - trebuia, doar, să ieșim pe undeva din muzeu ! -, și atunci ne-am uitat atenți la toate detaliile. Acum ne aflam la Universitate, în parcarea de la coada calului. Trebuia să vizităm, în apropiere, un muzeu și mai anost, plin cu planșe de istorie. Auto carul nostru a parcat lîngă un altul, care s-a dovedit a fi cu bulgari. Ne-am dat cu toții jos și, de cum ne-au văzut, bulgarii au început să ne zîmbească și să ne facă semne prietenești
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
anului 1969, pe care am absolvit-o în anul 1972. În data de 12 ianuarie 1971, școala de artă organiza prima noastră expoziție, la care am participat și eu cu trei picturi pe pânză, 9 lucrări de grafică și 2 planșe de artă decorativă. A fost debutul meu oficial în artă. Se împlinea unul din visele copilăriei mele, de a deveni pictor. Aspect de la vernisajul Expoziției de Artă Plastică din 12 ianuarie 1971 Ziarul local Flamura a dat știrea despre eveniment
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
a bisericii Sf. Luca, de la Mănăstirea Rila din Bulgaria, apare o imagine asemănătoare, mai puțin „legarea la ochi” : un grup de „iudei” este legat cu o funie și tras de demoni În „râul de foc” al Iadului <endnote id="(180, planșa 109)"/>. Un motiv iconografic similar este zugrăvit (În anul 1537) În scena Judecății de apoi de la Mănăstirea Moldovița, din nordul Moldovei. Revenind la Dionisie din Furna, voi constata faptul că imaginea propusă de acesta este „ideologizată” la maxim, fiind departe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
excepție. De exemplu, În scena Judecății de apoi de la Mănăstirea Moldovița, Satana - Înarmat cu o ghioagă - Îl apucă de barbă pe Irod și-l trage din grupul de evrei spre „Râul de foc” <endnote id="(12, I, p. 258 ; 669, planșa 92)"/>. În schimb, acest tip de imagine apare destul de frecvent În satirele populare culese În aceeași zonă a României, Bucovina : „Dracul de sub iarbă” târăște spre Iad „un jidan”, trăgându-l de barbă și de perciuni. Întrebat unde Îl duce pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru Ateneu. La Cronica unde mi-a fost cerut, ar fi să-l strivesc, reducîndu-l la sfert. Dacă ai fi de acord, aș renunța pentru dv. la articolul despre Bacovia, oferindu-vă în schimb acest material, care - însoțit de cîteva planșe (proiecte de grădini și parcuri etc., care ar putea fi frumos reproduse), ar fi obiectul unei pagini întregi, pe acest domeniu privind un sector atît de puțin discutat pînă azi în presă la noi. Profilul revistei îngăduie, cred, această propunere
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
funcția de Comandant al Regimentului și al Microgarnizoanei. M. M.: Eu am intrat la Școala militară în 1967 și am terminat-o în 1970. Am făcut carte bună, o visam. Aveam un lector, maior inginer Nenoiu, electronist, și pe o planșă era instalația electrică a stabilizatorului și visam cum se închid și se deschid contactele. Școală nu glumă! Mi-amintesc că m-am dus apoi la Someșeni și am luat în primire un pluton. S. B.: Vorbiți deja de aspecte tehnice
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
un atac intern, de o implozie... M. M.: Absolut nimic! Totul era bazat doar pe următoarele elemente: că se parașutează unii, că ne atacă alții, că ne atacă la Dunăre și noi mergem către Giurgiu. Deci, asta era și pe planșele de acolo, erau la nivel strategic, erau planuri de apărare a țării; la nivel operativ, că de aia era fiecare Armată cu zona ei de responsabilitate, la fel, fiecare Divizie, cu zona ei. Noi, fiind divizie de tancuri, tot timpul
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
al catedrei de Zoologie și titular al disciplinelor de Hidrobiologie generală, Oceanologie și Limnologie. Cadru didactic de înaltă ținută științifică, Sergiu Cărăușu a prezentat cursuri bogate în conținut, într-o succesiune logică, o formă clară, ilustrate prin numeroase desene și planșe. Profesorul Sergiu Cărăușu a îndrumat și condus studenții în activitățile practice de laborator sau în practica de teren ce se desfășura pe litoralul românesc al Mării Negre, la Stațiunea Agigea, instituție de prestigiu a Universității ieșene. Cunoscător strălucit al ihtiofaunei, el
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
aveau loc În biroul lui Ivan Vasilievici, o cameră sumbră, situată pe colț, care dădea spre o fântână veche cu o roată ruginită, aflată sub cinci plopi de Lombardia. În afară de mine, nimeni nu folosea camera aceea. Îmi țineam cărțile și planșele pe etajerele ei negre și mai târziu am convins-o pe mama să-mi transfere o parte din mobila de acolo În micul meu birou Însorit ce dădea spre grădină și acolo a fost instalat Într-o dimineață uriașul birou
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cu șerpi, fluturi și embrioni. Fetusul unui copil etiopian de sex feminin atârnat de gât Într-un borcan de sticlă Îmi producea un șoc neplăcut ori de câte ori nimeream peste el; nu prea mă dădeam În vânt nici după hidra Împăiată de pe planșa CII, cu cele șapte capete de broască țestoasă și dinți de leu așezate pe șapte gâturi spiralate și cu trunchiul ei ciudat, puhav, cu niște tuberculi cu nasturi pe părți și terminându-se Într-o coadă Înnodată. Alte cărți pe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pline cu căldărușe alpine, cu palemonia albastră, cu Lycneea, cu crini roșii-portocalii și alte flori din Davos, aveau mai multă tangență cu subiectul meu. Am luat În brațe și am cărat jos glorioasa povară alcătuită din patru volume extrem de atrăgătoare: planșele Mariei Sibylla Merian (1647-1671) cu insectele din Surinam, nobila carte a lui Esper, Fluturii: Die Schemetterlinge (Erlanger, 1777), lucrarea lui Boisduval, Icones Historiques de Lépidoptères Nouveaux ou Peu Connus (Paris, Începută În 1832). Și mai palpitante erau lucrările din cea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
lumii, ca tibetanii, exersând compasiunea pentru toate ființele. Trăirile „scrise” au fost cu mult mai puternice și sunt de neexplicat de puternice, mai degrabă ținând de structura muzicii decât de cuvinte. În somn, cineva îmi dădea lecții de desen, priveam planșele lui Ulisse Aldrovandi, cu păsări și animale de tot felul. Viața mea onirică e intensă și laborioasă. După-masă a venit Pia Zandelin, de la Expressen, pentru interviu. În timp ce vorbeam cu Pia a sunat Eva Bonnier, anunțându-mă că Lena Rydin de la
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Ström) mi-a telefonat din Kristianstad spunând că prunul ei a înflorit. Iată o adevărată veste care m-a umplut de bucurie! Marianne Jeffmar mutându-se din Bruxelles cu un camion care a luat foc - au ars toate lucrurile împreună cu planșele cu păsări cumpărate de la editura noastră. Vizita lui Gorbaciov în Japonia - japonezii vor să cumpere insulele lor, luate de ruși după război. Declarație de iubire din partea poetului P.L. Am râs plină de tact. Nu trebuie niciodată întristați cei care ne
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și mi-am scos mănușile, invitându-l în casă. S-a scuzat, evident, dar toată ființa lui vorbea parcă de o iubire „nepermisă” după legile stricte în care el a trăit. Atunci mi-a venit ideea de a-i arăta planșele mari cu păsări ale lui Rudbeck, și asta a fost ca o bună „disonanță”, canalizând atenția obosită de intensitatea sentimentelor către ceva odihnitor. Rune mi-a spus cu amabilitate că mi-a dus lipsa, n-am fost la mesă în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ceva odihnitor. Rune mi-a spus cu amabilitate că mi-a dus lipsa, n-am fost la mesă în ultimul timp... M-a bucurat că cineva îmi remarcă lipsa de la slujbă, asta chiar m-a flatat. I-am dăruit o planșă mare cu bufnița, Le grand duc, pentru el și Dagmar, asigurându-l de prietenia și simpatia mea, mulțumind pentru flori și dorindu-i numai binele. După plecarea lui am simțit o împunsătură în inimă la gândul că poate Rune venise
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
întâia oară în clasă. Pleca în timpul orelor, zicând că merge după director; de fapt aștepta pe hol să sune clopoțelul. Științele naturi erau predate de domnișoara Năstac, mică, grasă, cam bătrână și foarte deșteaptă, care căra întotdeauna un vraf de planșe cu care se ajuta la explicații. Tot biologia o preda corectul profesor Aonofreiesii, făcând elevilor o impresie de persoană foarte distinsă. Îndrăgostiți, școlarii erau de profesoara de desen Muți Ioneasca, care, ori de câte ori o privea cineva în față, roșea. Nu aceleași
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
egal al egal cu profesorii, fără a depăși pragul unui respect pe care îl datora acestora ca elev. Nu el a fost totuși „plasticianul” școlii, ci „domnul” Podane, elev cu două clase în urma sa, care umplea laboratorul de biologie cu planșe și cu gazete de perete propria clasă. La modă era propaganda lozincardă prin pavoazarea până în tavan a pereților. Îndeaproape era urmat de un coleg de clasă al lui Labiș, Vasile Roman (Țâlică), care, atunci când a ajuns în ultimele clase, obține
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
P2, să intre profesorul Mihai Constantineanu la cursul de Zoologia nevertebratelor. Cursul era comun pentru cele 3 secții: Biologie - Botanică, Biologie - Zoologie și Biologie - Geografie. Simțeam cum adrenalina se răspândește ca un val fierbinte în întregul corp. Urmăream multitudinea de planșe de pe pereți și tabla foarte mare de la catedră. Ușa amfiteatrului s-a deschis brusc și a apărut profesorul Mihai Constantineanu însoțit de o suită de cadre didactice (preparatori, asistenți și șefi de lucrări), toți îmbrăcați în halate albe. Profesorul avea
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și la Cercul de Metodica predării biologiei, pe care îl conducea și am ținut chiar și o lecție demonstrativă la Liceul „Garabet Ibrăileanu”. Pentru pregătirea lecției demonstrative am folosit metoda lui Pavlovskii, un metodist sovietic. Metoda consta în folosirea unor planșe succesive, suprapuse, pe care se lucra în timpul orei. Metoda era excelentă pentru lucrările practice la anatomie și zoologie. Am pregătit o lecție de laborator, de disecție la broască și de punere în evidență a legilor reflexelor medulare. Am făcut 3
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]