2,800 matches
-
alte cuvinte, trebuie s] fim corecți, ins] putem sau nu s] iubim. Este un fel de examen de absolvire al vieții creștine. Aceast] abodare pune c]s]toria pe planul al doilea. Ast]zi, Ordinul C]lug]resc prosper], iar pledoaria în favoarea sa se face rar pe aceast] linie, chiar de c]tre membrii s]i. O alt] abordare face o distincție clar] între sfera iubirii în cadrul bisericii și domeniul strict al justiției și al ordinii lumești, iar alta susține c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conform c]ruia f]tul are dreptul la viat], este greu s] justific]m impunerea unor astfel de greut]ți asupra unor indivizi refractari de dragul vieții f]tului. Precum a ar]țâț Judith Thomson în mult discutatul articol din 1971, „Pledoarie pentru avort”, nu exist] nici un alt caz în care legea cere indivizilor (care nu au fost condamnați pentru crime), s]-si sacrifice libertatea, autodeterminarea și integritatea fizic] pentru a salva viața altuia. Poate o analogie pentru sarcinile involuntare sunt recrut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ideii general acceptate, care arăt] c] cel putin suferință gratuit] și moartea animalelor nu sunt acceptabile din punct de vedere moral. Au existat câteva încerc]ri de ap]rare a acestei poziții. În cartea s], The Case for Animal Experimentation [Pledoarie pentru experimentele cu animale], filosoful canadian Michael A. Fox a încercat s] dovedeasc] c] animalele nu sunt membre ale comunit]ții morale și, în consecinț], oamenii nu au nici o obligație moral] fâț] de ele. El a sustinut c] „o comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sentința. În acest moment poate fi luat în calcul statutul mental al f]ptașului în momentul comiterii infracțiunii, ins] numai pentru a se descoperi formă potrivit] de tratament. Tratamentul este menit s] previn] pericolul repet]rii infracțiunii (Wootton, 1981). Dar pledoaria pentru un sistem al igienei sociale nu este unul conving]tor. Legea penal] nu este justificat] din punct de vedere moral în direcția adopt]rii oric]ror mijloace doar pentru c] va atinge într-o manier] foarte eficient] scopul prevenirii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
probleme serioase neexplorate aici, dar nu vom vorbi despre ele în acest punct, ci vom continua cu presupunerea câtorva contraste intuitive dintre politic și evidentul apolitic. Așa cum se știe, exist] multe controverse legate de interpretarea ideilor lui Machiavelli. Cred c] pledoaria lui cu privire la „necesitatea imoralei” este foarte serioas] (mai degrab] decât ironic], cum susțin alții) și c], deși are în minte inc]lcarea moralei creștine, ideea are aplicații mai ample în codurile morale și în cazul virtuților recunoscute în plan laic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aceast] idee pare ridicol] atunci când se ia în considerare lungul șir de gânditori distinși care adopt] o anumit] form] de utilitarism: Jeremy Bentham, John Stuart Mill și Henry Sidgwick. Nu este deloc evident de ce Kohlberg crede c] a construit o pledoarie pentru opinia potrivit c]reia raționamentul moral deontologic este cognitiv mai sofisticat decât raționamentul moral utilitarist. S] ne amintim c] abilitatea cognitiv] a reversabilit]ții este cea mai important] tr]s]tur] a raționamentului moral al persoanelor din Etapă 6
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
istorie, „întotdeauna r]ul triumf] asupra binelui, deoarece r]ul este cel care aduce mișcare vieții, care face istorie câștigând lupta” (MEW 4, p. 140; CW6, p. 174). Unii autori, precum Karl Kautsky, au interpretat asemenea remarci sub forma unor pledoarii pentru „liberatea fâț] de valori” din știință social] marxist]. Dar aceast] interpretare este atat neplauzibil], cât și anacronistic]. Scrierile spun cu totul altceva. Și ideea c] știință trebuie s] fie lipsit] de valoari a fost o idee neokantian]; Marx a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
narative și alternează metode variate de aranjare a textului, impregnat tot de ironie și umor negru. „Se joacă” amestecând palierele temporale - reale și ficționale -, face un „curs scurt de istorie a clonării”, discută „viața lui Don Juan”, sfârșind cu o „pledoarie” în favoarea acestuia. Dar Don Juan nu e un simplu personaj, ci un laitmotiv prezent și în Labirint obligatoriu (2001), roman în care se trece de la lumea calculatorului la atmosfera romanului englez de secol XIX ori la cea science-fiction. V. vrea
VERONA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290497_a_291826]
-
aprecia „armonia și universalitatea limbii germane”. SCRIERI: Ce știa satul..., București, 1912; Ce știa satul... Lacrima. Nodul gordian, București, 1923; Teatru, pref. Horia Furtună, vol. I: Ce știa satul... Nodul gordian. Lacrima, vol. II: Generația de sacrificiu, București, [1933-1936]; Două pledoarii, pref. Horia Furtună, București, 1935; Cu glasul timpului. Amintiri, îngr. Despina Vasilescu-Valjan și Ion Potopin, pref. Șerban Cioculescu, București, 1974; ed. introd. Valeriu Râpeanu, București, 1996; Generația de sacrificiu, îngr. Despina Valjan și Ion Potopin, pref. Ion Potopin, București, 1985
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
lit. rom. cont., 359-360; Călinescu, Ist. lit. (1941), 640, Ist.lit. (1982), 721; Vasile Timuș, „Norocul”, „Jurnalul de dimineață”, 1945, 123; Neagu Rădulescu, „Norocul”, „Revista familiei”, 1945, 28; Silvian Iosifescu, Câteva piese originale, VR, 1945, 5-6; George Radovan, Maestrul Valjan. O pledoarie în contradictoriu. Despre moravurile teatrului românesc (interviu cu Valjan), „Scena”, 1946, 31 mai; Valentin Silvestru, „Generația de sacrificiu”, RP, 1947, 74; Dumitru Solomon, „Caré de valeți”, „Scânteia”, 1970, 8 382; Brădățeanu, Comedia, 291-296; Ciopraga, Lit. rom., 645; Ist. teatr. Rom
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
și documentată, bazată pe citate biblice, în apărarea ideilor dogmatice ale ortodoxismului, infirmând principiile protestante. Răspunsul..., cea mai importantă lucrare originală de polemică religioasă din literatura română veche, cunoscută, de altfel, de Samuil Micu și Gh. Șincai, rămâne și o pledoarie pentru unitatea spirituală și de credință a românilor. Întreaga activitate culturală desfășurată de V. prin tipărirea și răspândirea cărții românești, calitățile lui de misionar militant și de apologet al tradiției ortodoxe ca expresie a înseși ființei naționale, simțul limbii și
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
note de călătorie (Câteva zile în Florența, Veneția de Ion Totu, Dintr-o călătorie în India de Mihail Dinu) și dezbateri pe probleme literare la zi, cu intervenții de Sergiu Dan (Scriitorii și politica), N. D. Cocea (Erotismul în literatură - pledoarie pro domo, în care se apelează pentru argumentație la poezia florentinului Pietro Aretino și a lui Charles Baudelaire, precum și la pictura lui Edouard Manet), Camil Petrescu (Sufletul național), Eugen Jebeleanu (Literatura în provincie), I. Peltz ( Viața încalecă romanul, Destinul romanului
VIAŢA DE AZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
care se desfășura în condiții primejdioase. Redacția se angajează să dezbată un larg evantai de probleme, începând cu analiza stăpânirii țariste, continuând cu înfățișarea sufletului basarabean și a aspirațiilor sale. Sunt privilegiate studiile geografice și etnografice, se urmărește promovarea românismului. Pledoaria pentru statul național unitar era o constantă, iar consolidarea legăturilor cu românii de pretutindeni și realizarea unei politici de bună înțelegere cu alte naționalități de pe pământul Basarabiei sunt un țel. Se prezintă instituțiile noi, se dezbat probleme economice și obștești
VIAŢA BASARABIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
proiectul sub o întreită influență (a lingvisticii textului, fundamentată de Eugen Coșeriu, a semiozei lui Ch. S. Peirce și a dialogismului lui Mihail Bahtin), V. nu ezită să deschidă uneori fecunde dialoguri polemice cu vocile de autoritate, semnificativă fiind, bunăoară, pledoaria privind reducerea relațiilor transtextuale propuse de Gérard Genette. Sub raport metodologic, principala miză o reprezintă legitimarea conceptului anunțat în titlu, care trimite la o „logică labirintică” a sensului textual, rezultată prin suprapunerea a șaisprezece rețele lingvistice, care produc tot atâtea
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
și declină treptat, începând cu maturitatea mijlocie. Evoluția intelectuală în ontogeneză (inclusiv a inteligenței) este fertilizată, indubitabil, de bogăția trusoului de cunoștințe al persoanei, dar și de persistența travaliului său intelectual curent. Este o aserțiune care se instituie ca o pledoarie suplimentară în sprijinul educației permanente (condiție indispensabilă inclusiv în conservarea longevității intelective). Pentru a descifra, cu un spor de acuratețe, dezvoltarea cognitivă la maturitate (inclusiv la adultul tânăr), este nevoie de elaborarea unor teste cu destinație expresă și organizarea unor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și declină treptat, începând cu maturitatea mijlocie. Evoluția intelectuală în ontogeneză (inclusiv a inteligenței) este fertilizată, indubitabil, de bogăția trusoului de cunoștințe al persoanei, dar și de persistența travaliului său intelectual curent. Este o aserțiune care se instituie ca o pledoarie suplimentară în sprijinul educației permanente (condiție indispensabilă inclusiv în conservarea longevității intelective). Pentru a descifra, cu un spor de acuratețe, dezvoltarea cognitivă la maturitate (inclusiv la adultul tânăr), este nevoie de elaborarea unor teste cu destinație expresă și organizarea unor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Iancu Nicolaescu și Rădulescu. Pe lângă aceștia, cu autorizația Președintelui Curții, li s-au adăugat Ion Brătianu și Anton Arion (cu drept de a-i asista pe acuzați În calitate de apărători), deși nu erau Înscriși În barou. Primii care și-au Început pledoaria În cadrul apărării au fost avocații: Pantazi Ghica, Petrescu și Nicolae Fleva. Ultimul a susținut o pledoarie memorabilă ce avea să-l facă celebru prin argumentarea deosebită, pe care a folosit-o spre a anula toate argumentele acuzării, dar și prin
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
și Anton Arion (cu drept de a-i asista pe acuzați În calitate de apărători), deși nu erau Înscriși În barou. Primii care și-au Început pledoaria În cadrul apărării au fost avocații: Pantazi Ghica, Petrescu și Nicolae Fleva. Ultimul a susținut o pledoarie memorabilă ce avea să-l facă celebru prin argumentarea deosebită, pe care a folosit-o spre a anula toate argumentele acuzării, dar și prin trăirea și dăruirea cu care i-a apărat pe acuzați. Pe parcursul desfășurării procesului, el a reușit
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
ar fi putut avea cel mult caracter de adunare tumultuosă, dar pe care legea nu o pote osândi, de ore-ce ea s-a risipit de sine fere amestecul autorităței și fără a da nascere la vre-o desordine” . În continuarea pledoariei, Nicolae Fleva a arătat că mișcarea de la Ploiești din 8 august era de fapt o Înscenare a puterii, „singura vinovată, care trebuie să se cheme Înaintea justiției spre a da semă de faptele sale” , deoarece „pretinsa revoluțiune de la Ploesci nu
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
Eugeniu Carada , Nicolae Fleva cerea juraților să fie atenți la verdictul ce Îl vor da deoarece acesta „va fi judecat de națiunea Întreagă și care are să hotărască de libertatea, viața, și de familiile atâtor cetățeni stimați și onorabili” . La sfârșitul pledoariei sale, avocatul lansa o serie de acuzații Împotriva guvernului, justiției și chiar monarhiei, amintind În acest context că la Cuca Măcăi „nenorociții moșneni” au fost torturați, la Pitești „s-a vărsat sânge nevinovat”, la Ploiești s-au băgat dorobanți deghizați
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
manipularea politică și ideologică a reprezentărilor respective, de analiza acestora În calitatea lor de surse de putere și de control social pentru cei care le utilizează. * * * Cu aceasta ajungem la a doua parte a rândurilor de față, și anume la pledoaria pentru constituirea unui nou obiect de cercetare, cel al geografiilor simbolice. Studierea geografiilor simbolice, respectiv a diferenței ipostaziate sub forma unui spațiu străin (spațiu geografic, politic sau cultural) se Încadrează În registrul metodologic al istoriei imaginarului și nu poate fi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
2004 - pentru a Închide cercul pe care l-am deschis acum șapte ani - În care este vorba despre istoria receptării acestui text. 1. În anul 1997, Într-un studiu publicat În revista Magyar Kisebbség, politologul maghiar Molnár Gusztáv formula o pledoarie elaborată În favoarea ideii descentralizării României, a reorganizării ei Într-o structură federală. În cadrul acestei noi formule administrative, Transilvania urmează să constituie una dintre principalele părți componente, deoarece identitatea sa culturală aparte, precum și tradițiile istorice, o Îndreptățesc În mod evident să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
limpede că replica polemică a lui Costin XE "Costin" se Încadra și ea În repertoriul imaginilor subiective generate de discuția În jurul problemei sărbătorilor românești. Fără Îndoială că realitatea era mult mai nuanțată, atât În raport cu stereotipiile defavorabile românilor, cât și În comparație cu pledoariile celor care Încercau să le ia apărarea. După cum arată cercetările etnografice, În fapt, țăranii erau obsedați de munca lor, de recolta care le asigura supraviețuirea, chiar și În timpul marilor sărbători, cum erau Crăciunul, Sfintele Paști sau Rusaliile. Pentru ei, acestea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Clontarf, și punerea sub acuzare a lui O’Connel, urmată de un lung proces, de condamnarea și Închiderea fruntașului irlandez; În fine, de achitarea sa de către Camera Lorzilor, În septembrie 1844. Toate avatarurile interminabile ale procesului, dezbaterea politică din jurul acestuia, pledoariile lui O’Connel, amănuntele Încarcerării, acțiunea mișcării irlandeze de solidarizare cu liderul ei și de continuare a luptei naționale vor fi urmărite număr de număr de către jurnaliștii ardeleni, cu un remarcabil simț al suspansului și al actualității politice, dovedind În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
evident, multe dintre cele ce s-au spus despre limba literară sunt valabile și pentru celelalte stiluri ale limbii, ou excepția limbajului științific. 48 Limba vorbită are și ea funcția ei expresivă, deși aceasta variază de la comunicarea oficială incoloră la pledoaria pasionată stârnită de un moment de criză emoțională. Limba vorbită este plină de elementele iraționale și de schimbările contextuale ale limbii, istorice, deși există momente când aproape că atinge precizia descrierii științifice, în limba vorbită semnele sânt numai rareori folosite
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]