4,286 matches
-
lui climat. Pentru mine, acesta a fost timpul pregătirilor, dar, mai ales, al lungilor conversații tăcute cu Charlotte. Mergând pe străzi, aveam acum impresia că privesc cu ochii ei. Că văd, așa cum l-ar fi văzut ea, cheiul pustiu unde plopii, la o pală de vânt, păreau să-și transmită un mesaj șoptit, urgent, că simt, cum ar fi simțit ea, răsunetul pavajului din piațeta veche, a cărei liniște provicială, în plin Paris, ascundea ispita unei fericiri simple, a unei vieți
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Dumneavoastr\ divin\ bl`nde]e! (n.tr.) 1 Iat\ Parisul! Ova]ii pentru voi Urc\ din tot ora[ul vesel [i pavoazat Ce-une[te `n palate [i-n umile l\ca[uri Al nostru [i al vostru stindard tricolor... Sub plopii ei de aur, cu frumoasele-i maluri, Sena v\ aduce al poporului zumzet bucuros, Nobili Oaspe]i, prin ochii [i inimile noastre, Fran]a v\ salut\ cu for]ele ei vii. C\ci For]a va-mplini lucr\rile alese
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o fecioară. Dar lemnele se dovedesc insuficiente și eroul nu are cu ce să-și meșterească „talpa luntrii”. În căutarea unui copac adecvat pleacă zeul arborilor și al vege- tației, Pellervoinen, înarmat cu un „topor de aur” (unealtă consa- crată). Plopul îl refuză, pentru că viermele i- ar fi ros rădăcina, iar pinul, pentru că în vârful lui ar fi croncănit corbul. În fine, după lungi căutări, este ales un stejar în jurul coroanei căruia s-au rotit soarele și luna (arbore cosmic) și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau dezlegare a frățiilor” (de cruce, de sânge), „de spovedanie” etc. (3, pp. 67, 112 ; 7, pp. 486-487 ; 91, pp. 192-196 ; 94, pp. 184- 185). „La hotarele moșiei sătești - scrie Romulus Vulcănescu -, sub un pom considerat «sfânt» (brad, stejar, fag, plop), conform tradiției, periodic sau ocazional, se adună roată bătrânii satului, în ziua sorocită jude- cății” (91, p. 192). Dar anume în privința paltinului și anume în privința rolurilor pe care bănuim că le juca în vechime („de inițiere”, „de învestire”) trebuie făcut
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de variante), Muntenia (7 variante), Transilvania (2 variante) și Oltenia (1 variantă). Dintre acestea, paltinul figurează în nu mai puțin de 32 de variante (deci în 84% din totalul de 38), față de fag și gorun (câte 2 variante), brad și plop (câte una) (45, p. 274 ; 46, pp. 26-27 ; 117, p. 61 ; 109, p. 347). De remarcat faptul că, pe când în unele dintre exemplele date în acest capitol paltinul apare mai rar decât alți arbori considerați sacri de către români (brad, măr
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
s-au păstrat în literatura noastră populară (64, p. 233). O oarecare influență între cele două cicluri de legende (Sf. Sisinie - Sf. Maria) este posibilă, dar ea trebuie tratată cu prudență. Copacii blestemați/ binecuvântați de Sf. Maria în colindele românești (plop, viță-de-vie, tisă, arin, tei, măr, păr, brad etc.) (75) nu se identifică cu cei blestemați/binecuvântați de Sf. Sisinie în legende (rug, salcie, paltin, măslin). Excepție face rugul de mure, dar pe când acesta apare într-o unică atestare, într-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
descrie destul de bine, cu viciile de formă, accidentale și amendabile. Spre necazul oricărui președinte de Republică, informația televizată nu s-a schimbat, în ciuda mustrărilor lui de Gaulle. A rămas aceeași, fidelă ei înseși. Aceasta este natura sa. Nu putem cere plopului să facă pere", spune un proverb spaniol. Lecția a IV-a MISTERUL ÎNTRUPĂRII Problema teoretică • Efectele istorice • Revoluție în Revelație • Mizele practice • Cristologie crucială PROBLEMA TEORETICĂ Vă reamintesc chestiunile care fac obiectul mediologiei: Care sînt medierile prin care ideea devine
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • editura ie@yahoo.com http://www.euroinst.ro 1 Atestarea documentară a localității Tălmaciu este mai timpurie, datând din 1318, el fiind centrul grupului de sate românești Tălmăcel, Boița, Turnu-Roșu, Racovița, Sebeșul de Jos și Plopi (dispărut în secolul XVI) (Dumitrescu-Jippa, Nistor, 1976). 2 În Dicționarul istoric al localităților din Transilvania, vol.II (Suciu Coriolan, 1968), sunt date următoarele atestări documentare ale satului Tălmăcel: * 1488 sub numele de Kleyn Talmacz; * 1508 Cleynn Tholmacz, în Berger Albert
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
asupra organelor senzoriale. Deși oamenii socotesc percepția ca un proces simplu, în realitate ea constituie un fenomen complex. De exemplu, iată, în marginea unei poieni zărim un stejar falnic. Aceasta înseamnă mai întâi recunoașterea respectivului copac, deosebindu-l de un plop sau de un tei. Apoi, deși imaginea pe retină este răsturnată, eu îl văd așa cum e: având coroana în sus și rădăcina jos. În același timp, cu toate că imaginea se produce în ochii mei, deci în interiorul meu, eu văd copacul în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
bulevarde mari, înconjurate de case, vilișoare sau blocuri mari, populare, zugrăvite în „culori dragi și-ngrozitoare”, care înaintau adânc în zona rurală: imediat după capul de linie al tramvaielor sau al autobuzelor începeau întinderile de grâu, canalele cu șiruri de plopi sau de soci, ori desișurile minunate și inutile de salcâmi și mure. Satele din câmpiile verzi, din vârful dealurilor străvechi sau de malurile micilor râuri încă își mai păstrau forma intactă. Lumea purta haine grosolane și sărăcăcioase (nu conta că
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sau Scrisorile blândului și însinguratului Sergiu Adam către mult prea iubita lui soață, Doamna Otilia, apărut în 1971. Sunt aici versuri sensibile, evocări serafizate de ruralism pictural, dar cu filiație bacoviană („ninge pe vechi catedrale”,/ „soarele curge peste vârfuri de plopi”) și nu fără ceva urme din linia Nicolae Labiș - Ioan Alexandru („Oh, lerui-ler, într-o noapte ca asta/ când stelele umblă buimace pe jos/ fratele meu a trecut sub zăpezi/ c-o floare de cancer în piept înflorită frumos”). Detaliile
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
primul capitol, Aurora Liiceanu dorește să „găsească” prin această carte „indivizii” (p. 24). Urmăriți În condiții-limită, ei ne oferă prilejul unui veritabil experiment psihologic. Autoarea alege cinci dintre ei cu profiluri psihologice diferite: colonelul Arsenescu (liderul), Toma Arnăuțoiu (democratul), Maria Plop (femeia), Ion Chirca (nonconformistul), Ion Marinescu (violentul). Prin ei, Aurora Liiceanu intenționează să reconstituie tipurile de socializare, precum și raporturile de putere și prestigiu din cadrul grupului. Profilurile psihologice sînt refăcute după declarațiile de la anchetă, după mărturiile celor care le-au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
străin de Nucșoara, În timp ce Toma Arnăuțoiu este membrul unei familii respectate și iubite În localitatea din munți. Astfel, În raporturile cu ceilalți membri ai grupului prevalează fie prestigiul militar al lui Arsenescu, fie autoritatea morală a lui Toma Arnăuțoiu. Maria Plop este o prezență inedită printre personajele evocate de Aurora Liiceanu. Experiența (poate povestea) ei este aceea a unei femei care, În condițiile dificile ale muntelui, trăiește experiența maternității. Ion Chirca și Ion Marinescu sînt personalități extreme, aflate În imposibilitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
comandant. La limită, pădurea nici măcar nu trebuia văzută, fiindcă putea fi „citită” foarte clar În tabelele și hărțile din biroul silvicultorului. Figura 1. Pădure mixtă din zona temperată - parțial cultivată, parțial regenerată natural Figura 2. Alee dintr-o pădure de plopi din Toscana. Noua pădure, redusă la esențial, era cu mult mai ușor de gestionat. Arborii erau de aceeași vârstă și așezați de-a lungul unor alei drepte, subarboretul era eliminat, astfel că tăierea, scoaterea și plantarea copacilor au devenit niște
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
1907, după ani de întrerupere, la Liceul Regal din Cluj. Tot la Cluj face studii universitare juridice și sociologice. Debutează devreme (1902), la foaia „Ellenzénk”, cu un articol despre V. Alecsandri. Debutul în limba română îl reprezintă poezia La umbra plopilor, apărută în 1903, în „Familia”; după un an îi apar versuri și în „Gazeta Transilvaniei”, paralel cu articole și traduceri. Devine în acest timp prieten cu Ady Endre. Un stagiu la Paris îl familiarizează cu simbolismul apusean, cunoscut nemijlocit. După
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
pentru operele convenind unei anumite sensibilități. Format în ambianța dinainte de 1900, criticul se mai afla după 1920 în fluxul noii literaturi, preocupat acum să aprofundeze idei și observații anterioare (Studii literare, 1930) sau tentat de probleme ale tehnicii poetice (Pe lângă plopii fără soț, Eminescu. Note asupra versului). La Eminescu el revine de mai multe ori, aspirând să-l cuprindă într-o formulă definitorie. Astfel, un portret de sinteză din 1919 crește pe ideea de monumental, iar afirmația că poetul „a căzut
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
Nenițescu, Marcel Romanescu, Donar Munteanu, Dragoș Protopopescu, Ștefan Baciu, Aurel Marin, Traian Chelariu, Vlaicu Bârna. Proza aparține, în cea mai mare parte, unor autori de frunte: Cezar Petrescu (sub pseudonimul C. Robul), cu texte din Scrisorile unui răzeș, Drumul cu plopi, Omul din vis, cu fragmente din romanele Simfonia fantastică, Calea Victoriei, Baletul mecanic, 1907, Gib I. Mihăescu (Semnele lui Dănuț, Vedenia, Tabloul, Urâtul, Frigul, Rusoaica ș.a.), Mateiu I. Caragiale (Craii de Curtea-Veche), Emanoil Bucuța (Maica Domnului de la mare, fragmente din romanele
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
Elenă Văcărescu sau despre contesă de Noailles, alte poete prezente aici fiind Maica Smara, Dahlia Nour, Maria Baiulescu, Maria Bart-Săvescu. Poetul neîncoronat al revistei este Ion Minulescu (Rânduri pentru păserile călătoare, Rânduri în cinstea celei care a plecat, Rânduri pentru plopii-n ploaie). Sunt incluse și versuri de Florin Chiru-Nanov, Horia Petra-Petrescu, I.Gr. Periețeanu, H. Bonciu, Traian Teleanu. Ioan Jivi-Bănățeanu îl prezintă pe tânărul poet Pavel Bellu. Proza feminină e publicată frecvent sub pseudonim. Emilia Tailler, în ciuda numelui occidental, este autoarea
GAZETA FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287195_a_288524]
-
îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1978; Pillat, Itinerarii, 154-166; Piru, Ist. lit., 238-239; Gh. Cunescu, Pe urmele lui Gala Galaction, București, 1982; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Itinerarii prin cultură, București, 1982, 114-121; Săndulescu, Portrete, 237-243; Simuț, Diferența, 36-39; Valeriu Anania, Rotonda plopilor aprinși, București, 1983, 83-92; Cioculescu, Itinerar, IV, 233-238; Anghelescu, Vedere, 216-244; Manolescu, Teme, VI, 151-155; Gala Galaction, RRI, II, partea I, 8-50; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Iosif Sava, Muzica și literatura, II, București, 1987, 261-274; Nicolae Manolescu, Nuvelistica lui Galaction, RL, 1989
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
grădini de vară la cea a Teatrului Național. Localizează o serie de piese din repertoriul francez de divertisment - vodeviluri care vor primi titluri elocvente, precum Vasilache Astronomu, Madame Ordonanță, Mitică Ghinion, Lilica Ponpon, Nunta lui Țopârdea, Divorțul din Puțul cu Plopi, Mache Somnambulul ș.a., jucate în primul deceniu al secolului al XX-lea -, dar și piese ceva mai serioase: Trei pălării de damă de P. Siraudin, Reprezentație de binefacere de F. von Schönthan și G. Kadelburg. A și tradus numeroase texte
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
securii” (Primăvară) sau, deopotrivă, cele infuzate autobiografic: evocarea unor întâlniri cu Nichita Stănescu, în care marele poet contrapune umorilor criticilor evaziunea într-o artă abstractă: „mai bine bucură-te de harul acesta / de a fi precum umbra foșnitoare / a unui plop desenat de Geo Bogza.” Asemenea majorității poemelor, romanele lui F. ilustrează teme și tipuri ce țin de comanda socială a epocii: absolventul de universitate repartizat la țară ori pe șantier, unde își găsește sensul existenței; tânărul care, venit din producție
FELIX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
extractul pur din mult prea simple costuri. / Prin trupul meu încep să se perinde / multiple forme, euri licărinde / ieșind la ceasul lor din adăposturi. Să simt în jur pustiul - ce cutremur, / Îmi mușc de spaimă buzele și tremur / ca frunza plopilor fără-adiere. / În vârful acestui stâlp aștept Cuvântul./ Se va rosti? Ori sunt sortit, ca vântul / Să fac zadarnic gesturi de-nviere?” (Metamorfozele). Unul dintre cei mai cultivați intelectuali ai generației sale, D. este în același timp un excelent traducător și
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
1868 cu încă două (La o artistă și Amorul unei marmure), iar în anul 1869 cu Junii corupți și Amicului F.I. Alte poezii Eminescu va mai da în 1883 (S-a dus amorul..., Când amintirile..., Adio, Ce e amorul?, Pe lângă plopii fără soț, Și dacă...). În 1885 Vulcan îi publică Din noaptea. Din 1883, anul îmbolnăvirii poetului, F. a inserat mereu știri în legătură cu starea sănătății lui, precum și articole, unele reproduse din alte gazete, de analiză a poeziilor sau amintiri trimise de
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
stabilește în București, ca profesor la „Sf. Sava” și din 1864 la Școala de Arte Frumoase. Fiica lui, actrița Cleopatra Poenaru, i-ar fi inspirat poetului Mihai Eminescu o iubire ale cărei ecouri au putut fi recunoscute în elegia Pe lângă plopii fără soț. Pictor care exaltă și poetizează trecutul național, mare portretist, L. este și ca literat reprezentativ pentru climatul romantic premergător anului 1848. „Mozaicul”, publicație în paginile căreia apar numai traduceri (majoritatea îi aparțin lui L., dar sunt fie nesemnate
LECCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
dă la iveală, pe lângă manuale și lucrări de jurisprudență, două volume de publicistică - Revoluția de mâine... (1925) și Cruce și naționalism (1938) - și o serie de lucrări de edificare morală și religioasă - Înseninare... (1928), Casa din pădure (1932) Schitul cu plopi (1933) Flori creștine (1935), La apusul soarelui (1938), Alte flori creștine (1939), Stând la foc... (1941). Pe aceleași coordonate se situează și tălmăcirile făcute din operele unor scriitori ca Eugène Fromentin, Alphonse Daudet, Ivan Turgheniev, Bernardin de Saint-Pierre, Daniel Defoe
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]