2,275 matches
-
București, 1997, pp. 263-283. Borcilă, Mircea, "Între Blaga și Coșeriu. De la metaforica limbajului la o poetică a culturii", în Revista de filozofie, vol. 46, nr. 1-2, 1997, pp. 147-163. Borcilă, Mircea, ""Marele lanț al ființei". O problemă de principiu în poetica antropologică", în Limbă și literatură, vol. 42, nr. 2, 1997, pp. 13-19. Borcilă, Mircea, "Repere pentru o situare a poeticii culturii", în Irina Petraș (ed.), Meridian Blaga, vol. 1, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000, pp. 97-104. Borcilă, Mircea, "Eugenio
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a XIII-a, 12-13 mai 2003, pp. 5-6. Borcilă, Mircea, "Despre contextul actual și perspectivele integralismului", în Limba română, vol. 16, nr. 1-3, 2006, pp. 43-49. Borcilă, Mircea, "Tra Blaga e Coşeriu. Dalla metaforica del linguaggio a una poetica de la cultura", în Nicoleta Neșu (ed.), Romania culturale oggi. Quaderni di Romania Orientale, vol. 2, Bagatto Libri, Roma, 2008, pp. 253-271. Borcilă, Mircea, "Resurecția mitului în studiile integraliste", în Caietele de la Putna, vol. 4: Fertilitatea mitului, 2011, pp.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Anna A. Kaal, Tina Krennmayr, Trijntje Pasma, A Method for Linguistic Metaphor Identification. From MIP to MIPVU, John Benjamins, Amsterdam/ Philadelphia, 2010. Szabó, Adel Antoinette, Texteme - studiu contrastiv, Teză de doctorat, Universitatea "Babeș-Bolyai", Facultatea de Litere, Cluj-Napoca, 2005. Tabarcea, Cezar, Poetica proverbului, Minerva, București, 1982. Taylor, John R. și Robert E. MacLaury (eds.), Language and the Cognitive Construal of the World, Mouton de Gruyter, Berlin/New York, 1995. Tămâianu, Emma, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Clusium, Cluj-Napoca, 2001
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
2007. 78 Noam Chomsky, Current Issues in Linguistic Theory [1964], 5th Printing, Mouton, Haga/Paris, 1970, p. 7. 79 Ibidem, p. 23. 80 O amplă discuție asupra fundamentelor "poeticii generative" se găsește în Mircea Borcilă, Mircea Borcilă, "Noi orizonturi în poetica americană", în Mircea Borcilă și Richard McLain (eds.), Poetica americană. Orientări actuale, Dacia, Cluj-Napoca, 1981, pp. 35-64. Argumentația se construiește, însă, în jurul unei poziții pe care autorul studiului a abandonat-o între timp (v. Mircea Borcilă, "Lingvistica integrală și fundamentele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1964], 5th Printing, Mouton, Haga/Paris, 1970, p. 7. 79 Ibidem, p. 23. 80 O amplă discuție asupra fundamentelor "poeticii generative" se găsește în Mircea Borcilă, Mircea Borcilă, "Noi orizonturi în poetica americană", în Mircea Borcilă și Richard McLain (eds.), Poetica americană. Orientări actuale, Dacia, Cluj-Napoca, 1981, pp. 35-64. Argumentația se construiește, însă, în jurul unei poziții pe care autorul studiului a abandonat-o între timp (v. Mircea Borcilă, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei"). 81 Eugeniu Coșeriu, Competencia lingüística, p. 70. 82
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
actuale ale analizei discursului". Idem, Mircea Borcilă, "Semantica textului și perspectiva poeticii", în Limbă și literatură, vol. 39, nr. 2, 1994, pp. 33-38. Idem, "The Metaphoric Model in Poetic Texts". Idem, ""Marele lanț al ființei". O problemă de principiu în poetica antropologică", în Limbă și literatură, vol. 42, nr. 2, 1997, pp. 13-19. Idem, Mircea Borcilă, "A Cognitive Challenge to Mythopoetics", în Elena Popescu și Vasile Rus (eds.), Un hermeneut modern. In honorem Michaelis Nasta, Clusium, Cluj-Napoca, 2001, pp. 97-102. Idem
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de limba română, ediția a III-a, revăzută și din nou îmbogățită, Albatros, București, 1984, pp. 134-160. 157 Pavel Ruxăndoiu, "Aspectul metaforic al proverbelor", în Studii de poetică și stilistică, Editura pentru Literatură, București, 1966, pp. 94-113. 158 Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, Minerva, București, 1982, pp. 175-203. 159 Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983. 160 Iorgu Iordan, Stilistica limbii române [1944], ediție definitivă, Editura Științifică, București, 1975. 161 Eugen Munteanu, Introducere în lingvistică, Polirom, Iași, 2005
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acest sens Elena Dragoș, Introducere în pragmatică, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000. Carmen Vlad, Textul aisberg. Teorie și analiză lingvistico-semiotică [2000], ediția a II-a, revăzută și adăugită, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003. 177 Mircea Borcilă, Introducere în poetica lui Blaga, Teză de doctorat, Universitatea "Babeș-Bolyai", Facultatea de Litere, Cluj-Napoca, 1980. Idem, "Contribuții la elaborarea unei tipologii a textelor poetice", în Studii și cercetări lingvistice, vol. 38, nr. 4, 1987, pp. 185-195. Idem, "Contribuții la definirea tipului poetic al
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
său, p. 159. 379 Idem, "Zece teze despre esența limbajului și a semnificației", în Omul și limbajul său, p. 12. 380 Idem, "Determinare și cadru", în Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 302. 381 Mircea Borcilă, Mircea, "Noi orizonturi în poetica americană". Idem, "Probleme actuale ale analizei discursului". Idem, "Semantica textului și perspectiva poeticii". 382 Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. 383 Rodica Zafiu, Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universității din București, București, 2001. 384 Liviu Groza, Dinamica unităților frazeologice în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
120) 396 Idem, "Les procédés sémantiques dans la formation des mots" [1981], în L'homme et son langage, pp. 371-384. 397 V., de exemplu, Idem, Lingvistica textului, pp. 170-174; v. și supra, II.6.1. 398 Mircea Borcilă, Introducere în poetica lui Blaga, p. 1. 399 Textele cele mai semnificative pentru această concepție sunt: Mircea Borcilă, Introducere în poetica lui Blaga; Idem, "Contribuții la elaborarea unei tipologii a textelor poetice"; Idem, "Semantica textului și perspectiva poeticii"; Idem, "Bazele metaforicii în gândirea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pp. 371-384. 397 V., de exemplu, Idem, Lingvistica textului, pp. 170-174; v. și supra, II.6.1. 398 Mircea Borcilă, Introducere în poetica lui Blaga, p. 1. 399 Textele cele mai semnificative pentru această concepție sunt: Mircea Borcilă, Introducere în poetica lui Blaga; Idem, "Contribuții la elaborarea unei tipologii a textelor poetice"; Idem, "Semantica textului și perspectiva poeticii"; Idem, "Bazele metaforicii în gândirea lui Lucian Blaga"; Idem, "Dualitatea metaforicului și principiul poetic"; Idem, "Între Blaga și Coșeriu. De la metaforica limbajului la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
că ar fi răspunsul la o întrebare - răspuns care acționează asupra întrebării și-i schimbă termenii, dar că ea este subsecventă - este o afirmație larg documentată de fapte"154. Pentru a argumenta afirmația el dă două exemple. Primul îl reprezintă Poetica lui Aristotel care a fost tradusă de Wilhem von Moerbeke în 1278, dar care a fost asimilată cultural abia în secolul al XVI-lea. Cel de-al doilea se referă la operele lui Arhimede care ar fi fost răspândite abia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
după care erau clasificate științele. Primul și cel mai cunoscut este cel folosit de Aristotel. El împarte științele în științe teoretice, practice și poetice. Științele teoretice sunt matematica, filosofia primă și fizica, cele practice etica și politica, iar medicina, arhitectura, poetica și retorica fac parte din științele poetice. Pornind de la clasificarea aristotelică, în școlile din perioada scolastică se folosea și o altă clasificare. Științele erau clasificate în științele principale, ce alcătuiau trivium: gramatica retorica și dialectica, și cele secundare, ce alcătuiau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
italian, toate merg mână în mână. 72 Andrei Oțetea, Renaștere și reformă, Editura Științifică, București, 1968, p. 182. 73 Ibidem, pp. 182-183. 74 Romanul lui Umberto Eco, Numele trandafirului, Editura Hyperion, Chișnău, 1994, care descrie pierderea părții privind comedia din Poetica, pornește de la o întâmplare reală. Ținând seama de anumite limite ale stilului literar se poate considera anumite elemente ale romanului ca fiind veridice și luate ca atare, măcar din punctul de vedere al imaginii promovate. 75 Eugenio Garin, Întoarcerea filosofilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de "imagine imaginată" care nu este decât o sublimare a arhetipurilor. Dialectica energetismului imaginar împlinește o funcție primordială care poate regla regimul complexelor de imagini, descoperind rețele implicite ale funcționării lor. De la Filosofia lui Nu și Aerul și visele până la Poetica spațiului și Flacăra unei lumânări, Bachelard restituie funcția simbolică a imaginii care determină apariția unei coerențe de alt grad. Asistăm la o modificare substanțială a logicii Imaginarului care concepe simbolul ca resort al semanticii, având un sens profund. Contrapunând imaginea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
spațiul literar al epocii cînd apare cartea; perspectivă la care, între primii, în modernitate a apelat Paul Valéry. Ridică la statutul de concept lucrarea autorului, unul capabil să-l înglobeze și să-l definească: "Am considerat, ne spune eseista, poietica/ poetica și în coincidența amîndurora în însăși imanența operei. Coincidență vizată sau nu de scriitor, și prin care el, uzînd de multiplele modalități ale figurii numite "punere în abis" (mise en abysse), o desemnează ca atare pentru cititorul operei, făcut astfel
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ca atare pentru cititorul operei, făcut astfel părtaș la tehnica de producere a acesteia, la procesul prin care o poietică (acțiunea prin care este instaurată opera) devine o poetică (spunere despre acțiunea prin care este instaurată opera)". Definind poietica și poetica, crede îndreptățit să adauge un al treilea termen, "poietica" (pus în ghilimele), care este diferit de primul termen și prin care virtualitățile operei capătă corp în cursul lecturii, cum spune Blanchot, în lume și pentru lume. Se atașează posibilului cititor
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ca "lectură" a "textului" lumii în infinitele sale modalități". Cartea în întregul ei este și o pledoarie în favoarea muncii investite de scriitor în edificarea operei, subliniind prioritatea lucrării scriitorului în raport cu înzestrarea proprie. În definirea termenilor propune o perspectivă diacronică, astfel, poetica este: "1) orice teorie internă a literaturii; 2) alegerea făcută de un autor printre toate modurile posibile ale operei; 3) codurile normative construite de o școală literară, ansamblu de reguli practice a căror aplicare devine obligatorie". Relația dintre poietică/ poetică
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
bunicului, constructor zidar), nu cu adevăratul nume, Dan Barbilian. Cauza: "Nu aveam curajul să amestec pe geometru în poezie", deși întreaga sa operă lirică e o extază care celebrează logodna poezie-geometrie. Reperul de la care se revendică, în același interviu, este poetica vechii Grecii, cu directă ascendență din oda pindarică: "Neputînd să apar înaintea concetățenilor mei, ca poeții de altădată, cu lira în mînă și florile pe cap, mi-am poleit versul cu cît mai multe sonorități. Pe lîngă unitatea spirituală, adaug
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care trăim, în care durate felurite există alăturea, conștiința unui poet să aibă neșansă să întîmpine conștiințele mai înapoiate ale contemporanilor, fără ca cuvîntul înapoiat să aibă nimica pejorativ - conștiințe angajate în timpurile lor particulare. Atunci se produce neînțelegerea" (I.B.). Prin Poetica domnului Arghezi ("Ideea Europeană", 1 noiembrie 1927), cu un motto din Ulalume, se delimitează de poetul Cuvintelor potrivite, cu multe accente nedrepte la adresa operei sale lirice, considerîndu-l un poet fără mesagiu, respins de Idee. I-l contrapune pe Eminescu (pentru
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ca atare trebuiesc asociate corpului liric". Trei culori-simboluri fundamentale, aflăm în poezia Jocului secund, însoțite de trei mituri cosmogonice: mitul Oglinzii, mitul Nunții și mitul Soarelui, cum punctează Basarab Nicolescu în monografia amintită și unde citim: Există într-adevăr, în poetica barbiană, un rafinat simbolism al culorilor. Celor trei mituri fundamentale ale cosmologiei Jocului secund le corespund trei culori-simbol ce revin obsedant, cu un rol funcțional determinat: realizarea unei maxime densități de semnificație într-o expresie lingvistică de întindere minimă". Albastrul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a urca în infrarealism, unul, spune Ion Barbu, care caracterizează bazele percepției pentru a-i deduce legea, ca un veritabil geometru. "Asemeni proemelor cosmogonice ale lui Parmenide sau asemeni lui Lucrețiu, opera lui precede și chiar prelungește știința" (I.B.). În Poetica lui Aristotel, poetul nu doar prelungește știința (istoria) ci este mai filosofic, poezia este mai adevărată decît știința: Într-adevăr istoricul (am spune noi, omul de știință) nu se deosebește de poet prin aceea că unul se exprimă în proză
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
heliadesc. Un laborios, un exigent, un perfecționist - cum s-ar spune astăzi, este convins că temeiul unui bun poem este continua lui prelucrare. A osteni, a lucra, a îndrepta, a preface sînt, după cum remarcă și eseistul, vorbele care-i întemeiază poetica. "Alexandrescu este cel dintîi poet român care are, pe de-a-ntregul, o conștiință artizanală. E un poeta faber cu mentalitatea și mijloacele de expresie de la 1840". A scrie pe larg și pe înțeles este pentru autorul Satirei duhului meu echivalentul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
imaginativă, austeră, se explică prin forța sa foarte apropiată de magia primitivilor. Intensitatea și tensiunea interioară, încărcătura cuvintelor, pun pe fugă orice accesorii, orice decor. Iată exemplul palpabil, versul cel mai important din Plumb și totodată vers central în toată poetica bacoviană: "Dormea întors amorul meu de plumb". Acesta este Bacovia, el însuși și în întregul său. Dar ce este acest amor de plumb? Imaginea amorului care lua acele forme grațioase și vioaie ale unui copil cu aripi-oare a fermecat mitologiile
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
09 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed în ROMÂNIA REMUS BEJAN Gândul din gând Edgar Poe și Ion Barbu INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: literatura comparată, poetica, cosmologie, creație, intuiție Cuprins Preliminării / 11 Universul că un poem / 17 O coborâre în maelström / 31 Furor poeticus: inspirație, geniu / 67 Poezie și cunoaștere / 81 Omenesc, mult prea omenesc / 115 Invitație la călătorie / 155 Încheiere / 191 Bibliografie / 197 Indice de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]