4,267 matches
-
1987, odată cu modificarea formatului, se schimbă și titlurile rubricilor, fără a se aduce modificări de structură: „Țara de aici, țara de acasă”, „Carnetul zilei”, „Relatări, note, informații”, „Ultima oră”, „Zigzag pe meridian”, „Propilee literare și artistice”, „Propilee literare”, „Însemnări și polemici” (semnată de Sorin Popa), „Bilete de papagal” (tablete de Virgil Stan), „Realitatea românească” (texte de George Carpat Vocke) ș.a. Agravarea situației din țară în ultimii ani ai dictaturii comuniste, aplicarea tot mai numeroaselor „măsuri” ceaușiste (demolarea Bucureștiului, distrugerea satelor), manifestările
UNIVERSUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
științifică, așa cum atestă și un masiv volum din 1936. Conduce revista „Convorbiri literare” în perioada 1924-1939, este ales membru corespondent al Academiei Române în 1938, fiind susținut de I. Al. Brătescu-Voinești. Este adevărat că întreaga lui personalitate rămâne controversată, în urma veșnicelor polemici cu mari personalități, între care George Murnu, Vasile Pârvan, Nicolae Iorga. Într-o altă dispută, cu E. Lovinescu, în jurul romanului Mite, acuzațiile de incompetență istorico-literară aduse de critic nu acoperă miza controversei, ,,incriminatul” fiind un familiar al casei Kremnitz și
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
aduse de critic nu acoperă miza controversei, ,,incriminatul” fiind un familiar al casei Kremnitz și chiar întâlnindu-l pe Mihai Eminescu, de două ori, acolo, așadar fiind autorizat moral să conteste autenticitatea transfigurării ficționale a personajelor în discuție. În genere, polemicile capătă sub pana lui o pronunțată culoare anecdotică, bunăoară istoria ridicolă a pieptenelui ,,getic” pe care Pârvan îl apreciază drept antic, deși se dovedește curând ca aparținând recuzitei recente a grajdurilor de cai dintr-o mahala bucureșteană. Un segment distinct
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
confraților poate fi persiflat, bagatelizat. Multe „pilule” datează, aparținând efemerei publicistici umoristice, adesea critica este facilă, agresivă, supralicitând comicul de limbaj, echivocurile, nu o dată licențioase. În aceeași categorie intră și foiletoanele de la rubrica „Ghiveci săptămânal” din „Vieața”, unde U. susține polemica revistei cu unii colaboratori și simpatizanți ai publicațiilor socialiste. Doar când și când umorul rezistă, e viu, ca în fiziologiile Cataplasmele, Reclamagiul, D-l care s-a lăsat de tutun sau în monologul Factor răspunzător, unde se simte înrudirea cu
URECHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290375_a_291704]
-
al criticului. Dar efectele acestuia nu se vor observa prea clar în Proza românească de azi, I (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor), poate cel mai bun volum al lui U. Miza cărții, care se dorește „un studiu al «profunzimilor»”, e triplu polemică, iar acest fapt se vede chiar din subtitlu: Cucerirea tradiției. O cucerire în sens istoric, având în vedere că tradiția încearcă să integreze în fluxul contemporaneității și literatura viabilă din anii ’50 (Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, G. Călinescu ș.a.); o
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
lui I. L. Caragiale din unghiul personalității și al operei, văzut ca victimă a liberalismului politic, dar și a propriului „liberalism” în viziunea literară, dovadă stând atacurile la adresa scriitorului venite de la proaspeții moderniști. O lacună de cunoaștere este eliminată prin reexaminarea polemicii dintre socialiști și Al. Vlahuță la 1894, polemică premonitorie, care anunța conflictul represiv dintre critica de partid a anilor postbelici și creația scriitoricească. Eseul Umbra lui Tudor Vladimirescu, o înnoire a interpretării eminescologice, se sprijină pe volumele de publicistică ale
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
operei, văzut ca victimă a liberalismului politic, dar și a propriului „liberalism” în viziunea literară, dovadă stând atacurile la adresa scriitorului venite de la proaspeții moderniști. O lacună de cunoaștere este eliminată prin reexaminarea polemicii dintre socialiști și Al. Vlahuță la 1894, polemică premonitorie, care anunța conflictul represiv dintre critica de partid a anilor postbelici și creația scriitoricească. Eseul Umbra lui Tudor Vladimirescu, o înnoire a interpretării eminescologice, se sprijină pe volumele de publicistică ale lui Eminescu apărute în ediția academică. Cu exemple
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
românești, Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragedice expressa, în persoana lui Samuil Vulcan; a adunat numeroase probe noi în sprijinul paternității lui Nicolae Bălcescu asupra Cântării României, atribuire considerată de U. indubitabilă; a adus contribuții prețioase, nu rareori incitante, provocând polemici, cu privire la cărturari și scriitori precum Nicolae Milescu, Dosoftei, Nicolae Costin, Axinte Uricariul, Zilot Românul, Ioan Budai-Deleanu, Ioan Cantacuzino (pe care practic l-a descoperit și l-a impus ca scriitor important al vremii sale), Ienache Gane, pitarul Hristache, Ienache Cogălniceanu
URSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
Spre deosebire de mentorul E. Lovinescu, spirit care înclină eminamente spre modernitate, Vladimir Streinu ar fi un modern temperat sau un modern „antimodern”. O bună reconstituire a publicisticii perioadei și mai ales a contribuției revistei „Kalende” o reprezintă capitolul unde se analizează polemicile purtate de critic în anii ’30. SCRIERI: Al. Sahia. Dimensiuni și repere, București, 1979; Revista „Biblioteca”, București, 1998; Vladimir Streinu, Târgoviște, 2002; Anton Holban, București, 2002. Antologii: Alexandru Sahia interpretat de..., introd. edit., București, 1976; Lucian Blaga interpretat de..., introd
VASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290456_a_291785]
-
la încheierea că interacțiunea individualului cu socialul sfârșește printr-o acomodare reciprocă, autoarea descrie un proces evident în ordinea vieții cotidiene, dar irelevant sub raportul comentariului critic. În schimb, deși are minime tangențe cu sociologia literaturii, celălalt studiu desfășoară o polemică ingenioasă cu Ovidiu Cotruș: luând act de „numeroasele contradicții” înregistrate de critic în Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, V. demonstrează că aspectele semnalate alcătuiesc un „sistem al contradicțiilor consecvente”, în care viziunea mateină asupra lumii („viața care se
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
politice, cuvântările lui Nicolae Titulescu, Ion Mihalache, Iuliu Maniu ș.a. G. Spina asigură „Cronica externă”, Ion Minu colaborează la „Cronica radio” și la „Cronica muzicală”, Sandu Eliad la „Foileton teatral”, Vasile Scorțeanu la „Rubrica tineretului”, iar Al. Manoliu semnează rubrica „Polemici”. Al. Terziman propune o serie de articole despre Basarabia (Anchetele noastre în Basarabia, Între politică și cultură etc.). Alte rubrici sunt „Cronica științifică”, „Cadran”, „Viața politică”, „Cronica femeii”, „Ultima oră”, „Din toată lumea”. Alți colaboratori: Romulus Cioflec, Titu Mihăilescu, Silviu Herescu
ZORILE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]
-
Arta și publicul). Z., pentru care autonomia estetică implică, în chip declarat, și opțiunea pentru modernism și modernitate, înțelege să își fundamenteze ideile și filosofic, chiar dacă nu va deveni un estetician. Două sunt studiile sale mai importante: Valori umane și Polemică abstractă, cărora li se adaugă Recapitulări. În planul estetic (fragment dintr-o carte anunțată) și o conferință din tinerețe, Impresia estetică. Pe urmele lui Henri Bergson, a cărui filosofie o combate în alte împrejurări, Z. disociază între eul empiric și
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
artist), André Gide, Paul Valéry, despre care a scris în repetate rânduri, în fine, Marcel Proust, căruia i-a consacrat un amplu studiu încă înainte de primul război mondial, scriitor ce întruchipa cel mai bine ideile expuse în Valori umane și Polemică abstractă. Flexibil și sceptic, teoreticianul a fost în schimb excesiv în chiar susținerea autonomiei esteticului, ca și a criticii pur estetice (deși uneori se va abate el însuși de la aceste principii, apelând la metoda psihologică și la cea sociologică). Ideea
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
independente de sensul intrinsec al judecății”. Fină este și observația că Nu reprezintă jurnalul existențial al unui mare timid, înspăimântat de lume și dezgustat de o literatură din care vrea să evadeze. Când coboară stilul și se angajează într-o polemică mai profană (de pildă, cu Pompiliu Constantinescu, într-o problemă legată de misticism), V. nu are succes. Limbajul este țeapăn, arogant, profesoral și ironia intelectuală cade alături. Polemica la acest palier nu este specialitatea sa. Când intră însă pe terenul
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
care vrea să evadeze. Când coboară stilul și se angajează într-o polemică mai profană (de pildă, cu Pompiliu Constantinescu, într-o problemă legată de misticism), V. nu are succes. Limbajul este țeapăn, arogant, profesoral și ironia intelectuală cade alături. Polemica la acest palier nu este specialitatea sa. Când intră însă pe terenul speculației metafizice, stilul își găsește rosturile și originalitatea. Nu știai ce să admiri mai întâi: nestăvilita lui curiozitate, cultura lui vastă, solidă, bine articulată sau inteligența lui, generozitatea
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
rolul poeziei populare și trecea sub semnul tezismului și al idilismului opera unor mari scriitori, e criticată în articole virulente de „Viața românească”, „Țara noastră”, „Luceafărul” ș.a., ridiculizată în epigrame, cronici versificate etc. Între Z. și adversarii săi izbucnește o polemică mai pătimașă decât cea declanșată în 1903 de articolul Literatura românească și scriitorii transilvăneni, publicat în „Revista idealistă”, unde erau atacați pe nedrept Ioan Slavici, precum și alți scriitori de peste munți. Ostilitatea față de ceea ce autorul numește „poporanism” (termen prin care înțelegea
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
epistolar, de unde și subtitlul Scrisori romane. Tânărul Mircea M. corespondează din Roma cu Filip A., vârstnic proprietar rural, ambii scriind într-un stil protocolar, cu toate că (se deduce abia spre final) sunt tată și fiu. Ei se angajează într-o cordială polemică filosofică, tânărul comunicând în treacăt și altfel de lucruri: a cunoscut o încântătoare italiancă, pictorița Lydda, și s-au căsătorit. În scurt timp Mircea moare și Filip merge la Roma să își aducă nora la Costieni. Lydda e o ființă
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
de imaginație de principii ale clasicismului (seninătate, echilibru, obiectivitate), el se manifestă în gazetărie ca un cronicar și comentator ce nu își ascunde subiectivitatea. Mereu impecabil articulată, fraza lui devine adesea caustică, flagelantă, mușcătoare. Umorul de stil academic coexistă cu polemica acidă, chiar cu virulența pamfletară, generată de ranchiună, de erupții ale orgoliului rănit. Prin obiectul preocupărilor, scrisul jurnalistului e orientat constant spre actualitatea literară, muzicală și teatrală, iar în anii primului război mondial și în cei imediat următori este modelat
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
actului proclamării Regatului României (1878-1881), În Revista Arhivelor, LXXXV (2008), 1, p. 177-189; Suzana Bodale, Arcadie M. Bodale, Preromantismul românesc: versiuni inedite ale poeziilor lui Gheorghe Asachi, În volumul coordonat de Andi Mihalache, Alexandru Istrate, Romantism și modernitate. Atitudini, reevaluări, polemici, Iași, 2009, p. 351-366. Alina Stefania Bruja: absolventă a Facultății de Istorie și Geografie În cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava (2001); doctorandă a Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, specializarea Istorie, cu tema Haretismul În societatea românească la cumpăna secolelor XIX-XX
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
1998-2009 și al revistei Xenopoliana. Buletin al Fundației Academice „A. D. Xenopol” (numerele din 1999, 2001, 2002, 2003, 2004, 2006); coordonator, Împreună cu Adrian Cioflâncă, al volumului In medias res (2008) și, alături de Alexandru Istrate, al volumului Romantism și modernitate. Atitudini, reevaluări, polemici (2009); cărți de autor: Istorie și practici discursive În România „democrației populare” (2003), distinsă cu premiul „N. Bălcescu” al Academiei Române (2005); Pe urmele lui Marx. Studii despre comunism și consecințele sale (2005); Mănuși albe, mănuși negre. Cultul eroilor În vremea
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
Alexandru Muraru: doctorand În Științe Politice și profesor asociat În cadrul Departamentului de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; elaborează o teză de doctorat cu titlul Problema monarhică În România postcomunistă: evoluții, actori, polemici; a beneficiat de burse de studii la Univesity of Utrecht (Olanda) și la Center for Advanced Holocaust Studies (Washington DC, SUA); a participat la numeroase conferințe, seminarii și școli de vară În Europa și America de Nord; este autorul cărții Republica Monarhică
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
p. 230-232. </ref>, cea de-a doua purtând, se Înțelege, titlul de Lupta pentru unitatea națională. Acea „strivire” ar putea fi văzută ca simptomatică pentru firavul reflex istoriografic „interbelic”, pe tema Regatului, prin comparație cu textul de presă ori cu polemicile politice. Și ar putea fi văzută, astfel, peste toate scrierile de omagiere a Zilei de 10 Mai, a personalităților regale, ori de cuprindere sociologică, chiar enciclopedică, a României moderne, precum și peste compendiile, manualele și cursurile universitare mult marcate de impasul
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
XX-lea. Tema 4, care este dedicată instituirii monarhiei constituționale În România, pornește de la abdicarea forțată de la putere a lui Al. I Cuza și urmează cu instituirea pe tronul României a unei dinastii străine, menționându-se succint diverse aspecte ale polemicilor din societate pe marginea acestor evenimente, inclusiv și revolta de la Iași. Autorii oferă elevilor atât În textul de bază, cât și În extrasele din documente, studiul de caz și sarcinile didactice, posibilitatea de a Înțelege și compara prerogativele domnitorului stipulate
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
și sarcini didactice clare. Totodată, se poate menționa și calitatea grafică și tiparul policrom ale acestui manual care sunt la fel de importante În aprecierea calității lui și În realizarea obiectivelor didactice. În manuale analizate mai sus nu se scrie nimic despre polemica din mass media timpului privind moartea lui Carol I. Vocea poporului este necruțătoare, de aceea s-au lansat diverse zvonuri de la otrăvire până la fuga lui În străinătate. Abordarea unor astfel de subiecte pe paginile manualelor școlare ar putea servi drept
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
democratice de către autoritățile statului, nu fără a semnala în același timp, cu perseverență, tertipuri murdare de natură economică, afaceri oneroase, jafuri în avutul public. Lucrată la temperaturi înalte ale indignării, mâniei și revoltei, proza lui de ziar excelează printr-o polemică dusă frecvent până la maxima virulență pamfletară. S. își valorifică în pamflete resursele talentului artistic. Acestea sunt mai puțin bogate și variate decât cele argheziene, dar efectele literare ale caricaturizării extreme, prin asocierea, de pildă, a umanului cu zoologicul, se dovedesc
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]